115 matches
-
grupurile de lucru), trăsăturile de personalitate (relația dintre stabilirea obiectivelor ca acțiune și orientarea către obiective ca trăsătură de personalitate), obiectivele de nivel macro (extinderea obiectivelor de la nivelul grupului la nivelul organizației), rolul obiectivelor aflate în subconștient. 5.3. Factorii dispoziționali și conceptul de sine Literatura actuală a motivației în muncă este marcată de deplasarea centrului de greutate de la factorii situaționali (externi individului) la factorii dispoziționali (interni, exprimați mai ales prin trăsăturile de personalitate). Comportamentul organizațional în gândire tradiționalistă consideră factorii
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivelor de la nivelul grupului la nivelul organizației), rolul obiectivelor aflate în subconștient. 5.3. Factorii dispoziționali și conceptul de sine Literatura actuală a motivației în muncă este marcată de deplasarea centrului de greutate de la factorii situaționali (externi individului) la factorii dispoziționali (interni, exprimați mai ales prin trăsăturile de personalitate). Comportamentul organizațional în gândire tradiționalistă consideră factorii situaționali sursa schimbării organizaționale. Sintagma "omul potrivit la locul potrivit" a dominat politica de staffing din secolul al XX-lea. Aceasta presupunea identificarea angajatului care
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în teoriile elaborate după anul 1985: teoria evaluării cognitive elaborată de Deci și Ryan prin mecanismul locus-ul intern/extern al cauzalității, teoria social cognitivă prin termenul de auto-eficiență, teoria stabilirii obiectivelor prin elementele ciclului înaltei performanțe. Relansarea relației dintre factorii dispoziționali și performanța în muncă s-a datorat în mare parte psihologiei vocaționale și psihologiei personalității. Modelul hexagonal al lui John L. Holland privind alegerea carierei este utilizat pe scară largă în consilierea profesională și a devenit unul dintre cele mai
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
să atribuie rezultatele unor factori externi. Autorii testează, prin analiza secundară a datelor obținute în 222 de cercetări, ipoteza potrivit căreia locus-ul intern al controlului este corelat pozitiv cu motivația în muncă. În contextul creșterii atenției care se acordă factorilor dispoziționali, o direcție de cercetare a motivației muncii, aflată încă în etapă de cristalizare este dezvoltată în jurul conceptului de sine (self). Acesta este definit de psihologi ca un fenomen multidimensional, compus din percepții, imagini, scheme și prototipuri, iar de sociologi în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a metateoriei celor trei autori afirmă că "există cinci surse de bază ale motivației: procesele intrinseci, recompensele extrinseci/instrumentale, conceptul de sine extern, conceptul de sine intern și internalizarea obiectivelor" (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999, p. 988). Studiile privind factorii dispoziționali resemnifică un câmp al cercetării extrem de prolific. Relația dintre performanță și trăsăturile de personalitate pun într-un con de umbră reguli, proceduri și strategii organizaționale dezvoltate de "industria" din domeniul managementului resursei umane. 5.4. Studiile interculturale O constantă a
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mulțumire/nemulțumire al "celorlalți" (în cazul managerilor s-a utilizat proiecția la nivelul muncitorilor). Această secvență a urmărit diminuarea limitei modelului lui Herzberg, exprimată în apariția erorii fundamentale de atribuire (bias-ul de complezență): succesul și satisfacția să fie atribuite factorilor dispoziționali, intrinseci postului, în timp ce insatisfacția și insuccesul să fie atribuite factorilor situaționali, exteriori postului. Modelul proiectiv a permis identificarea neconcordanțelor între ceea ce declara subiectul despre sine și ceea ce declara despre ceilalți. În aceste situații rezultatele au fost tratate cu prudență și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că sunt mai puțin expuși decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de alte constructe legate de optimism cum ar fi optimismul dispozițional sau strategic. Spre deosebire de optimismul dispozițional, care se referă la expectanța generală că lucruri bune se vor întâmpla, optimismul comparativ este specific unui domeniu sau altul și include conceptul de comparație socială. Deși atât optimismul strategic cât și cel comparativ sunt
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de alte constructe legate de optimism cum ar fi optimismul dispozițional sau strategic. Spre deosebire de optimismul dispozițional, care se referă la expectanța generală că lucruri bune se vor întâmpla, optimismul comparativ este specific unui domeniu sau altul și include conceptul de comparație socială. Deși atât optimismul strategic cât și cel comparativ sunt centrate pe un domeniu specific
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-un proces care diferă nu doar de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura în care o strategie de burnout este eficientă sau nu depinde atât de persoană și de situație, cât și de momentul în timp. Perspectiva dispozițională propune stilurile diferite de burnout ca trăsături stabile pe care indivizii le dezvoltă în timp. Deși strategia de burnout se poate schimba de la o situație la alta, oamenii tind adesea să dezvolte preferințe pentru anumite stiluri de burnout. Acestea vor
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
alta, oamenii tind adesea să dezvolte preferințe pentru anumite stiluri de burnout. Acestea vor marca reacțiile lor la situații noi și la circumstanțe percepute ca stresante. Carver și Scheier (1994) și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Carver și Scheier (1994) și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate au fost recadrarea pozitivă, reținerea, căutarea susținerii instrumentale, negarea și dezangajarea mentală. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, cercetările
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
165 M medici / 21, 57, 85, 87, 95-96, 131, 137-143, 147-148, 152-153, 155-161, 165-168, 173-175, 177, 180, 182-284, 187 modele teoretice / 31, 49, 61, 66-67 motivație / 74, 130, 150, 171-172, 176-180 N neurobiologic / 32, 50, 158 O optimism comparativ / 97-99 dispozițional / 97 strategic / 98 P pacient / 17, 21, 23, 32-34, 45-46, 52-53, 56-57, 76, 78-79, 81-82, 84, 93-96, 109, 113-114, 117-118, 120, 123-124, 127, 129-139, 141-143, 147-151, 153-156, 158, 161-162, 164, 167-168, 172-178, 180-185, 187-189 paradox / 17, 30, 129, 140, 184
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
patru condiții ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a acestuia este nevoie de a "indica jocul reciproc peste timp în termenii dezvoltării modelelor sau ciclurilor care există între structură și actor"30. Astfel, prin factorul timp se asigură un cadru conceptual integrativ, care implică nivele de explicare intențională, dispozițională și structurală în optimizarea relației actor-structură. Totodată, structurile mediate cognitiv de către actori determină acțiunile politice internaționale în mod direct. În al treilea rând, după Doty și Suganami (1999), relația actor-structură nu poate fi rezolvată niciodată, dacă nu se ajunge la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a problemelor, a căutării unor răspunsuri interdisciplinare, stimulării curiozității, deschizându-se drum liber originalității. Educarea creativității nu mai este și nu mai trebuie să fie pentru nimeni o contradicție în termeni (Skinner, 1971); dimpotrivă, trebuie să devină calea transformării creativității dispoziționale în creativitate manifestă, drumul valorificării și amplificării resursei creative latente, procesul stimulării conversiei creativității copilului în creativitatea adultului, creativității individuale în creativitate de grup. Transformarea esențială în câmpul educației trebuie să înceapă cu educatorul. Un rol important îl are personalitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
În plan social (cultural, politic, economic). Metode pentru stimularea creativității Stimularea creativității este un demers socioeducațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Trebuie, Însă precizat faptul că premisele naturale, dispoziționale oferă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată În activitățile instructiv-educative În care sunt antrenați cadrele didactice și elevii. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem În vedere Întregul sistem al condițiilor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
interioritate este, deci, un demers la origine cognitiv (o origine de tip rațional, autentică și esențială, care îmbrățișează conceptual nucleul afectiv arhaic și dezvăluie o preeminență a regnului ideal asupra oricărui punct de emergență inconștientă). Identitatea și identificarea de tip dispozițional care se întemeiază pe sedimentarea modelelor parentale trebuie cel mult integrată unui demers reciproc-exploratoriu, care aduce în teritoriul unei conștiențe de tip opțional ceea ce înainte era doar tropism emoțional. Latura nereflectată a atracției interpersonale trebuie redusă la statutul unui simplu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
evenimentelor externe) și procesele cognitive superioare (implicate în decizie și orientare spre scop). Orientarea psihometrică se centrează pe studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana în cadrul unei situații. Deși multe teorii privesc trăsăturile ca variabile dispoziționale, în general, nu se minimalizează rolul determinanților situaționali ai comportamentului. Teoriile aparținând acestei orientări au fundamentat alcătuirea unui număr mare de tehnici și instrumente de măsură Ă scale, chestionare, inventare și probe proiective Ă care facilitează rezolvarea mai rapidă a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pacienții maniacali sunt întotdeauna distractibili, acțiunile lor fiind sub influența directă a elementelor imediat apropiate. Diagnosticul diferențial este facil în prezența tulburărilor de gîndire de tip schizofrenic, a bizareriilor comportamentale și a incongruenței afective, oricît de grave ar părea tulburările dispoziționale suprapuse. Unele tulburări afective, ca superficializarea trăirilor și anestezia afectivă, tulburările dispoziționale de tip depresiv, pierderea capacității de rezonanță afectivă 16 sunt foarte dificil de diferențiat de tulburările din depresia majoră, descrierea lor de către pacient fiind adsemănătoare în ambele cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
elementelor imediat apropiate. Diagnosticul diferențial este facil în prezența tulburărilor de gîndire de tip schizofrenic, a bizareriilor comportamentale și a incongruenței afective, oricît de grave ar părea tulburările dispoziționale suprapuse. Unele tulburări afective, ca superficializarea trăirilor și anestezia afectivă, tulburările dispoziționale de tip depresiv, pierderea capacității de rezonanță afectivă 16 sunt foarte dificil de diferențiat de tulburările din depresia majoră, descrierea lor de către pacient fiind adsemănătoare în ambele cazuri. Numai înscrierea lor în cadrul mai larg al tabloului simptomatologic permite unele clarificări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]