115 matches
-
tipul conversiei, al simptomelor obsesive și obsesiv-compulsive, a căror intensitate se poate modifica ulterior. Apariția unor simptome spihotice, ca și prezența unui sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al diagnozei schizofreniei, apreciază trei aspecte: nozologic - cel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
are o mare importanță, deoarece obiectul este cel care definește conținutul atitudinii și marchează domeniul ei. El este important nu numai la definirea în mod concret a atitudinii, dar în special la efectuarea măsurării ei. Atitudinea este o stare psihică dispozițională, de pregătire a individului pentru acțiune. Vorbind despre relația dintre subiect și obiect, cei mai mulți autori folosesc termenul de „dispoziție” sau „predispoziție” pentru anumite reacții, ceea ce se mai numește și propensiune. Termenul „dispoziție” ne face să ne gândim la faptul că
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
individul dar, în același timp, exprimă și grupul din care acesta face parte. Opinia este, în același timp, opera cuiva și a tuturora. Ea este una dintre modalitățile de interacțiune socială. Relația atitudini-opinii nu este una simplă. Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, în vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai mult legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin în structura lor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale omului, facilitează interpretările de tip subiectivist și, implicit, îngustează alternativele și alegerile de răspuns la provocările mediului de existență. Altfel spus, „anxietatea” exprimă o stare de rigiditate afectivă, manifestată prin tendința persoanei de a menține aceeași stare emoțională, sau dispozițională, un timp îndelungat, chiar dacă schimbările intervenite în situațiile externe impun adoptarea unei alte atitudini afective. Lupta eficientă cu „ situațiile de frustrare” severe, sau cu sentimentele complexe de frustrație, nu o poate realiza decât o personalitate flexibilă, respectiv acei oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul ca individ sau omul social. Oricât de "eficient" ar fi filtrate energiile cosmice prin sufletul poporului, astfel încât acesta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ (accesul la formare, recunoașterea diplomelor sau a competențelor dobândite ș.a.); - dispoziționali - determinați de atitudinile și comportamentele persoanei în și față de activitate, modelate sau legate de atributele individuale (caracteristici de personalitate, conceptul de sine ca „elev”, atitudini, preferințe, nevoi, care conturează tendința de a reacționa la situații într-o manieră predeterminată). Darkenwald
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
esențială pentru organizarea unei predări eficiente. Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ (accesul la formare, recunoașterea diplomelor sau a competențelor dobândite ș.a.); - dispoziționali - determinați de atitudinile și comportamentele persoanei în și față de activitate, modelate sau legate de atributele individuale (caracteristici de personalitate, conceptul de sine ca „elev”, atitudini, preferințe, nevoi, care conturează tendința de a reacționa la situații într-o manieră predeterminată). Darkenwald
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
esențială pentru organizarea unei predări eficiente. Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a m] gândi, atunci decizia pe care Socrate ar fi considerat-o corect] ar fi fost luat] deja de c]tre camion. Ceea ce este în mod clar necesar, și ceea ce demonstreaz] Platon și Aristotel, este o accentuare a aspectului dispozițional al comportamentului. Dac] acționez corect și m] expun riscului salvând b]trânica, este datorit] faptului c] am dobândit, într-o oarecare m]sur], o dispoziție de a acționa în acest fel sau datorit] faptului c] am devenit o persoan] curajoas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său viitor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că atât propriul viitor, cât și al țării va fi mai bun. Tabel 6. Tipuri de optimism și pesimism qA qB Direcția este bună NȘ Direcția este greșită Mai bine Optimism deplin (+, +) Optimism personal (+, 0) Pesimism circumstanțial (+, -) La fel Optimism dispozițional (=, +) Stabil personal (=, 0) Pesimism difuz (=, -) Mai rău Optimism circumstanțial (-, +) Pesimism personal (-, 0) Pesimism deplin (-, -) NȘ Optimism social (0, +) Indecis (0, 0) Pesimism social (0, -) Tabelul de mai jos (Tabel 7) arată evoluțiile înregistrate în toate aceste tipuri de pesimism și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aflate la extreme, observăm faptul că, în afară de câteva excepții 46 atitudinile de pesimism deplin 47 le depășesc pe cele de optimism deplin. O situație similară se observă și în ceea ce privește categoriile pesimism social și pesimism difuz versus optimism social și optimism dispozițional. 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? O posibilă explicație pentru situația descrisă anterior poate fi descoperită dacă încercăm să identificăm caracteristicile principale ale oamenilor care aderă la fiecare tip de optimism / pesimism. Pentru a simplifica
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
următoare (A6-A16) prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,05, respectiv 0,01). Tabel A6 1994-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Sex Masculin 2,2 Feminin 3 Feminin 2,5 Educație Școala generală 3,0 Ocupație Patron 2,6 Funcționar 3 Militar 2,6 Casnică 2 Marimea și tipul localității 50-199 mii locuitori 2
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dar cu restrîngeri în alte domenii 2,9 Comportamentul electoral Participă la vot 3,5 Indecis 6,1 Indecis 4,4 Orientarea politică Stânga 2,12 Stânga 4,4 Dreapta 3,43 Tabel A7 1995-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârsta Sub 24 ani 4,5 Sex Feminin 2,3 Educație Postliceală 2,4 Ocupație Student 3,6 Șomer 3,0 Maistru/Tehnician/Funcționar 3,9 Mărimea și tipul localității Urban < 20 mii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fără să ne restrîngem de la ceva 2,9 Nu ne ajunge pentru a trăi 2,2 Comportamentul electoral Participă 2,4 Orientarea politică Dreapta 2,0 Stânga 2,1 Stânga 3,2 Tabel A8 1996-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârstă Sub 24 ani 3,9 25-34 ani 2,0 55-64 ani 2,0 35-44 ani 2,1 Sex Feminin 2,2 Feminin 2,3 Feminin 2,2 Educație Liceul 2 Profesională 2
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un trai decent 3,1 Ne ajung numai pentru strictul necesar 2,3 Comportamentul electoral Indecis 2,4 Participă 2,4 Indecis 2,7 Orientarea politică Stânga 2,6 Dreapta 3,4 Tabel A9 1997-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 3,2 44-54 ani 2,0 55-64 ani 2,5 Educație Liceu 2,3 Școala generală 3,3 Studii superioare 6,8 Liceu 2 Școala profesională 2,3 Ocupație
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru strictul necesar 2,4 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 8,0 Orientarea politică Dreapta 2,4 Stânga 2,2 *Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "optimism circumstanțial". Tabel A10 1998-06 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă sub 24 ani 2,2 > 65 ani 2,0 44-54 ani 2,8 Educație Școală profesională 2,5 Școală profesională 2,5 Studii superioare 2,6 Școală elementară 2,9 Școală elementară
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]