115 matches
-
necesar 2,7 Reușim să cumpărăm bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 2,7 Orientarea politică Dreapta 4,9 * Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "pesimism difuz". Tabel A11 1999-10 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 3,7 Sub 24 ani 3,3 Sub 24 ani 2,0 > 65 ani 4,3 55-64 ani 2,8 Sex Masculin 2,3 Feminin 2,5
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru un trai decent 3,8 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 8,7 Orientarea politică Dreapta 5,0 Dreapta 2,2 Stânga 4,7 Stânga 2,3 Dreapta 5,0 Table A12 2000-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Sex Masculin 2,4 Feminin 2,0 Feminin 2,2 Educație Școală profesională 2,5 Studii superioare 3,4 Postliceală 2,0 Școală elementară 2,0 Școală elementară 3 Ocupație Agricultură
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să cumpărăm și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 2,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 5,2 Orientarea politică Dreapta 3,9 Dreapta 5,0 Tabel A13 2001-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism social Vârstă sub 24 ani 2,2 sub 24 ani 5,1 > 65 ani 4,3 Sex Feminin 2,6 Feminin 3,6 Masculin 2,4 Feminin 3,2 Educație Studii superioare 2,8
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ne ajung pentru un trai decent 3,5 Ne ajung numai pentru strictul necesar 2,3 Orientare politică Extremă dreaptă 2,1 * Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "pesimism personal". Tabel A14 2002-06 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism social Vârstă sub 24 ani 5,8 > 65 ani 2,2 Sex Feminin 2,8 Feminin 2,4 Educație Studii superioare 3,9 Liceu 2,9 Postliceală 2,2 Școală elementară 3,4 Ocupație
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ne ajung pentru un trai decent 2,6 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2,2 Orientarea politică Stânga 3,3 * Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "pesimism personal". Tabel A15 2003-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz pesimism personal pesimism social Vârstaă sub24 ani 2,4 < 24 ani 6,2 și 24-35 ani 3,5 55-64 ani 2,5 > 65 ani 2,2 > 65 ani 3,4 Sex Feminin 3,0 Feminin 2,0
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
3,4 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2,2 Orientarea politică Dreapta 2,5 Stânga 2,1 Dreapta 2,0 *Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "optimism circumstanțial". Tabel A16 2004-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 5,9 > 65 ani 2,2 > 65 ani 2,7 > 65 ani2,9 Sex Feminin 2,4 Feminin 3,0 Educație Postliceală 2,7 și studii superioare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
face parte și sinteza, acte de "timporizare" (intervenția timpului este necesară), ale căror rezultate vor fi înfățișate și în lucrarea de față. Revenind la teza formulată mai sus (mai degrabă, o ipoteză), după care gândirea constrângătoare (autonomă) ține de condiții dispoziționale (dobândite), nu "naturale" și a priori, putem observa că analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei (și instituții ale dictaturii judicativului, cum precizam), revin în reconstrucții filosofice exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la filosofiile lui Aristotel, Kant și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anumit moment al vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
patru condiții ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
faptul că În procesul alegerii de către consumator a unor produse sau servicii intervin o multitudine de factori care nu pot fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și consumator
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
timp, exprimă și grupul din care acesta face parte. Opinie este, În același timp, opera cuiva și a tuturora. Ea este una din modalitățile de interacțiune socială. Relația atitudini-opinii nu este una simplă (Radu și colab., 1994). Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Oamenii care manifestă acest tip de dispoziție de consum sunt cătători ai securității. Sunt persoane evaluatoare și protective. Se prezintă celorlalți ca oamnei de Încredere, respectabili și competenți, cu o conduită etică și implicați În acțiuni bine organizate. Acest tip dispozițional este unul practic, adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]