62 matches
-
1989, autorii de astăzi, oricare-ar fi breșa acestora de exprimare, au posibilitatea concretă de a-și expune liber gândurile, în fel și chip. Modalitatea însă în care alegi să îți exerciți acest drept intelectual firesc ține doar de osatura distonantă sau nu a propriei tale conștiințe. Darul de a scrie nu echivalează cu darul de a-l înjosi cu brutalitate pe Celălalt, ci de a-i înălța, pe cât se poate, pe o scară deloc imaginară de Lumină, sufletul. În cazul
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
acel vârf ascuțit, sesizabil de la depărtare, de care se ferește adevărata lume bună. Ca să nu mai vorbesc că Parcul „Eminescu” - locația unde a fost făcută fotografia, mi se părea că a pălit și el la vederea unei astfel de perechi distonante ce se presupune neîndoielnic că tocmai își depusese „jurământul iubirii pe viață”, deoarece parcul este amplasat și astăzi în imediata vecinătate a Stării Civile. Practic, perechile ies pe o ușă laterală din clădirea Stării Civile și parcurgând câțiva pași, își
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_fotografie_cat_o_mie_de_cuvinte_cristea_aurora_1342370104.html [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
dorința noastră de exprimare a paralelului dintre două linii, ca și o concluzie umană. Adică omul se întrevede în necesarul celuilalt, precum două linii perfecte, care nu degustă decât un infinit singular. Folosești linia universală, într-o îngemănare atât de distonantă cu linia umană încât toate legile absurdului sunt încălcate barbar. Pe scurt linia, din considerente umane, a devenit un paralelism al pre -destinatului. Omul avansează ideea, că perechea lui este linia care vine în lateral cu el, moștenind aceleași trăsături
JURNALUL SINGURATICULUI-PARALELISMUL PRE-DESTINATULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_singuraticului_paralelismul_pre_destinatului.html [Corola-blog/BlogPost/352159_a_353488]
-
de cascador ca să-și salveze semenul. L-a salvat și fizic, i-a salvat și sufletul, pe ger, cu propriul palton și cu propria-i viață. Nu o putea face și dintr-un cărucior? Vlad cânta cât se poate de distonant, dar inima îi bătea atât de armonios, încât iertarea dată lui Doroftei nu a fost falsă. Și e sigur că rugăciunea pentru viitorul soț al Magdei a fost cea mai sinceră cu putință: legăturile lui cu Magda și Raul erau
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pietricelele_se_fac_stele.html [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
distructiv. Destui atentează la plăcerea ascultării cântecelor încărcate cu umor inteligent și de bun simț, dar cântecele trupei Hâra, care întocmai această produc, nu se pot clatină din pricina lor. Au mult, dar nu de prisos umor; au multă, dar nu distonanta culoare; au multă substanță culturală care înclină către interrelația etniilor conlocuitoare... Destui artiști, din păcate, fac clivaj în muzică, rupând-o între clase sociale, culturale, etnice..., ceea ce atrage după sine o anume stigmatizare. Aceasta-i catastrofal în lupta împotriva discriminării
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396663607.html [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului trăitul de o parte și de alta a drumului nu oferă decât o singură perspectivă cea în care conștientizezi existența în singurătate ca o particularitate distonantă aproape imposibil de calibrat obsesiv adun toate străzile într-o linie dreaptă cu precizia unui ceasornic chiar dacă sunt însoțit pretutindeni de ochii tuturor neîmpliniților de lună plină ca un lătrat în joase salturi tu în schimb ești altfel crescută ai
NICIODATĂ...ÎN FIECARE ZI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Niciodata_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/351050_a_352379]
-
ananghie (și din cauza condițiilor politice). La Jean Băileșteanu, indivizii au ocazia de a păși pe scenă (scena vieții) și de a-și etala, în voie, însușirile morale. Al doilea sens: viața este un flux față de care putem încerca două atitudini distonante: de implicare, caz în care devenim actori pentru cei care stau în afara agitației, sau de meditație, ca în Glossă de Mihai Eminescu: „Tu așază-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine, / Când cu zgomote deșarte / Vreme trece, vreme vine”. Ilustrația copertei
Jurnal de scriitor aflat sub dictatura inspirației by http://revistaderecenzii.ro/jurnal-de-scriitor-aflat-sub-dictatura-inspiratiei/ [Corola-blog/BlogPost/339685_a_341014]
-
glasul i-ar fi slujit să fie o mezzosoprană de aur a muzicii lirice românești și universale. Doar unor trei nume, Haricleea Darclé, Virginia Zeani, Angela Gheorghiu, dacă i s-ar fi alăturat Angela Moldovan, n-ar fi fost nici distonant, nici în plus! Dar Angela Moldovan a ales muzica folclorică și inspirată alegere a fost aceasta, întâi pentru că muzica folclorică a ales-o ea pe Angela Moldovan, apoi pentru că muzica lirică, întocmai voci de acestea avea. De altfel, din 1950
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
ÎN FIECARE ZI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011. trăitul de o parte și de alta a drumului nu oferă decât o singură perspectivă cea în care conștientizezi existența în singurătate ca o particularitate distonantă aproape imposibil de calibrat obsesiv adun toate străzile într-o linie dreaptă cu precizia unui ceasornic chiar dacă sunt însoțit pretutindeni de ochii tuturor neîmpliniților de lună plină ca un lătrat în joase salturi tu în schimb ești altfel crescută ai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
2012-2016. În urma unor întâlniri furtunoase la Buhuși cu locatarii efervescenți ai unui vast cartier de o anume picturalitate veche și tradițional asiatică, muzicianul Damian Drăghici a fost schițat foarte ușor în geometria politică buhușeană, căci Buhușiul l-a asimilat, deloc distonant dat fiind preponderentul etnic în mai mare măsură nedeclarat decât declarat. A cântat de când se știe, plecând de jos de la sărăcie grea, pentru ca să ajungă sus, la splendorile muzicii lumii. A emigrat prin Iugoslavia în Grecia, după ce fusese deja cunoscut în
DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396406547.html [Corola-blog/BlogPost/341887_a_343216]
-
lumina soarelui (pentru că nu-și puteau permite reflectoare, ori acestea nu erau disponibile). Deși pentru fundaluri au fost folosite decorurile de pânză pictată ale teatrului, ele apar veridice pe peliculă. Această constrângere materială a dat însă naștere și la tablouri distonante. Spre exemplu, în scena consiliului de la Poradim, interiorul bivuacului princiar este tapisat numai cu rafturi de cărți. Finalul filmului a fost căutat cu înfrigurare de către Demetriade, așa cum se poate observa în scenariul său. Inițial, dorea reprezentarea alegorică a României, descătușată
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
de savantul și episcopul Melchisedec Ștefănescu drept un adevărat "act de vandalism". Atunci, pentru a câștiga spațiu în interior, s-au înlăturat pereții despărțitori dintre pridvor și pronaos și dintre pronaos și naos, intervenindu-se și cu o pictură nouă, distonantă, la turlă și pronaos. Ceva mai târziu, în a doua jumătate a aceluiași veac, s-au adăugat din motive utilitare și cele două anexe ce se mai păstrează și astăzi: veșmântăria și pridvorul de la intrarea în biserică, mult mai spațios
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
în sinonimie și frazeologie din limbajul popular și familiar-argotic) pune în valoare o interpretare glumeața, mai curînd admirativa a bătăii (operație reușită, semn de sănătate și forță fizică). Interesant și adesea productiv în literatura, acest mod de tratare e totuși distonant în relatarea presupus neutră a știrii; adoptarea lui reflectă tendința jurnalismului autohton de a transforma totul într-o comedie. Intenția ironică este uneori prea vizibilă, într-o notă forțată, de pildă în descrierea ironică a bătăii că ocupație serioasă, activitate
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
Tot mai des se folosește termenul de multiculturalism, care ar fi la el acasă în țările multietnice, dar numai până la tradiții. Modernizările întârzie ori sunt foarte distorsionate în imagini kitsch (o variantă a sa rezultă din anvelopările parțiale și culorile distonante ale vechilor blocuri), în comportamente tot mai vulgare și cu ținutele țepoase, neîngrijite, de sub care transpar și unele trăsături delicate ale unor femei, copii și tineri, iar uneori și ale câte unui bătrân care a reușit să nu-și umbrească
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de un loc fizic? Sau de un obiect cu Însușiri ieșite din comun? Feciori de curvă! Filosoful sări ca ars la acea Înjurătură neașteptată, surprins și el de un șuvoi căldicel de picături aurii care plouau din cer, Împreună cu melodia distonantă a unui cântec deocheat. Deasupra lor, În picioare, pe rămășițele unei cornișe a vechiului portic roman, unul din servitorii familiei Donati se descheiase la nădragi și urina pe adversarii săi, Înălțând cu jetul un magnific arc triumfal. Dante sări cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
hățiș de ipoteze neconcludente. Adunarea se prelungea de câteva ceasuri bune, Împrăștiate asupra unei multitudini parcă nesfârșite de deliberări nesemnificative. Însă, de câteva momente, ceva Începuse să Îl deranjeze, ceva ce se insinua În toate acele discuții ca un sunet distonant, strident. - Ar fi de semnat actul... auzi răsunându-i În urechi. Unul dintre priori se apropiase și Îi Întindea o călimară și o pană. - N-am timp de hârtiile voastre! exclamă. - Dar e darea de seamă a administrației pe ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
evidentele. Astfel, în ceea ce privește analiza textelor, dorim să facem o serie de observații cu privire la unele amănunte care circumscriu conținutul conflictului supus dezbaterii. Povestea filmului nu situează privitorul într-o perioadă exactă a secolului al XX-lea, ceea ce a determinat apariția unor distonante cu privire la felul cum se prezintă orașele indiene din punct de vedere al tehnicii și al modului în care societatea în ansamblul său își desfășura traiul de zi cu zi. Este adevărat că nici Eliade nu plasează exact în timp acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ce răzbate din fiecare scenă a românului, din starea de beatitudine și visare pe care geniul lui Eliade știe să o creeze atât de firesc și de desăvârșit. Considerăm inadmisibil și că numele personajelor să fie modificat (cea mai flagrantă distonanta, din acest punct de vedere, fiind aceea că Maitreyi este prezentată sub denumirea de Gayatri), cu atat mai mult cu cât românul original se inspiră din fapte reale. Chiar de la începutul filmului, suntem plasați într-o lume a celor expatriați
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Maitreyi acesta nemaidorind să aibă vreun contact cu viața sa anterioară, care îl irită și îl plictisește. Dar acest proces se desfasoara lent și treptat, nu chiar de la început și în nici un caz facil, așa cum sugerează filmul. Încă un aspect distonant comparativ cu românul este acela că filmul ne prezintă două personaje care sunt complet nepregătite pentru consecințele relației lor. Din contră, cartea arată în numeroase rânduri faptul că Maitreyi era deosebit de lucida și că prevăzuse încă de la inceput ce avea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care credeau că arta e un univers de grad secund, o copie a primului, totul e răsturnat aici, lumea nu-și găsește consistența și se transformă în copie a universului secund. Ultima strofă aduce un alt element în acest univers distonant, jocul lingvistic, cu schimbări ale regimului morfologic sau semantic: "Zorile purtau pe bună-dimineața brațelor de flăcări/ spiritul matematic al domnului inginer sustras din inventar/ aplaudat de Majestatea Sa Africa din tamtamuri cu o mână/ iar cu alta muiată în gură
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pronunță pentru o atitudine demnă, conformă adevărului istoric și temeinic ancorată în Dreptul internațional, "gurul de la Dămăroaia" elaborează în grabă doctrina sus-menționată privind Ucraina pe care emulii (slugarnicii) săi din Cancelaria diplomatică românească o folosesc cu succes pentru a anihila vocile distonante. Pe scurt, M.A.E. era deja confruntat cu dilema ori de a "face saltul în prăpastie", încheind un document bilateral cu Ucraina (Tratat, Declarație etc.), fără nici o referire la Pactul Ribbentrop-Molotov, consfințind astfel pentru totdeauna granițele trasate prin forță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
pierdut și recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de scris a tatei, poeme spuse din Verlaine, Verhaeren). Pastișele (uneori alarmante), adieri mistice, apăsarea și tânga, neliniștea interogând misterul și neantul conferă plachetelor următoare aspect compozit, distonant. SCRIERI: Chenar pe marginea războiului, Brașov, 1942; Versurile mele, Brașov, 1943; Poeme pentru Dumnezeu și pentru oameni, Brașov, 1946; Invocări, Brașov, 1947. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
modul figurat capetele acestor "vinovați fără vină", aruncând în coșul însângerat al istoriei toate planurile, proiectele, speranțele și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a mărturisit că-i vorba de trăiri încercate la cumpăna dintre '89 și '90. Poate ar fi fost util ca o astfel de datare explicativă să figureze și la finele textului. Întrutotul plauzibile atunci, paginile cu pricina pot apare ca distonante acum, când s-au sărbătorit cele șase veacuri scurse de la întâia atestare documentară a Iașului. Mă rog, dacă acceptăm obișnuința textelor entuziaste ca regulă. Nici Al. Dobrescu nu-i mai blând: "La Iași se trăiește confortabil din gloria trecutului (...) nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
este el, un trecut preponderent unguresc, cel puțin În ultimele șapte sute de ani, al unui oraș preponderent românesc la ora actuală. Din asemenea motive, În ultimii ani, orașul se acoperă, din zi În zi, cu noi monumente grandioase, de obicei distonante, sau cu tăblițe stridente care sfredelesc liniștea vechilor ziduri medievale. Tot acest efort, demn de o cauză mai bună, vizează fasonarea și evidențierea unui trecut cât mai românesc al orașului, tocmai datorită greutății de a accepta elementele atât de puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]