2,325 matches
-
mult spațiu aceleiași cărți de Mannheim (Ideology and Utopia - 1929) și explică îndelung rolul utopiei și raportul ei cu ideologia; concluzia lui e că teoreticianul mai-sus-menționat consideră utopia prematură și nereală și ca denigrând utopia, care e în mod similar " distorsiune a realității", el este pur și simplu orb la felul în care "cerințele epocii" pot fi tocmai idei ce trec dincolo de ea (adică dincolo de epoca în discuție). Carevasăzică, Mannheim denigrează utopia dar îi și exclude accepțiile negative (?!). Binefacerile galopului bibliografic
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
de duminică). Așadar antidotul Nimicului este însuși limbajul imagistic care-l descrie, dezamorsîndu-l, absorbindu-l precum un burete. Deplețiunea morală se compensează datorită plinului formal devenit substanță reprezentativă. În așa măsură încît pînă și motivul ezoteric e relativizat, compromis prin distorsiunea sa calofilă, prin infestarea (însămînțarea?) lucrurilor cu verbul poeticesc: "Șterge mai întîi, cu palma,/ praful stelar stîrnit de Taur,/ unghia taie în cretă apa și cerul,/ buricul degetului lasă un soare sterp./ Apoi cuvintele sale încep/ să vibreze în lucruri
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
unii), de fapt, obsesie a lumii estice și orientale, guvernate mai mult de întâmplare decât de logică, "soarta unui om" are muzica ei. O melodie tragică sau stridentă, fugitiv jucăușă uneori, cu polifonie armonioasă sau nu. Cu atât mai mult, distorsiunile destinului unui artist, în "partitura" stalinistă și post-stalinistă, au sonorități "trezitoare la realitate". Un tânăr muzician, provenit dintr-o familie de aceeași tradiție, aflat în 1939 în pragul debutului ca pianist (concert care urma să se desfășoare, conform dogmei proletcultiste
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
instaurării, a creației, în baza, desigur, a impulsului reflex de a-l "concura" pe Demiurg, a-l contrabalansa printr-un cosmos artificial: "Subordonat acestei frenezii cu totul speciale de a orchestra universuri aflate într-o continuă facere și desfacere, între distorsiune și coeziune și sub un alt cod parcă al gravitației ("gravitația argheziană", la care face trimitere Vladimir Streinu), imaginarul pamfletar se prezintă, în consecință, ca un spațiu ficțional complex, ale cărui linii de forță surclasează un real bulversat, supus, printr-
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
acest an au fost instrumentele cu coarde (parte dintre ele, căci dacă harpa și chitara s-au văzut admise, de ce nu ar fi avut acces, la urma urmei, și pianul). Mai mult, ipostaza restitutivă individuală, solistică a coexistat (pașnic, fără distorsiuni) cu cea colectivă, camerală, sugerându-se arbitrajului să opereze exclusiv în baza unor criterii generale de competență interpretativă. Laureații, în majoritatea lor muzicieni deja formați, ne-au asigurat că nu toate talentele noastre ard înainte de a împărtăși căldura, că nu
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
se îndepărtează flagrant de structura lirică a lucrării, când efectele și inserțiile inovatoare devin chiar șocante, uneori, de-a dreptul rizibile, aceste producții vizează kitschul într-un mod supărător. Transpunerea mitului în actualitate poate crea, ca în cazul de față, distorsiuni grave, printr-o serie de elemente care nu se încadrează în nici un fel în atmosfera lucrării. Julieta la serbarea de la Capuletti este o cântăreață de bar ori de discotecă fotografiată cu blitzuri de fanii ei, cântând cu microfonul în mână
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
o umbrelă și, cu o expresie visătoare, fredonează ceva dintr-un film cu Gene Kelly;" urmând același spirit al limbii, porcii de câine nu sunt buni de mâncat decât atunci când s-au copt ... la minte. Nici numele autorului nu scapă distorsiunilor limbii zmee: așa cum aflăm de la început, periplul prin lumea „necuraților" culminează cu Zurba Inelară a lui Meer-Tscha, vestitul ciclu epic de literatură zmeiască originală. Suntem, așadar, în plină realitate basmică. Y-Reena Mah-Reen pentru conformitate Irina Marin Ipoteză de zmeoaică Cu
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
cea care a îngrijit volumul, o amplă introducere datorată Antonellei Anedda. Partea antologică propriu-zisă este împărțită în cinci secțiuni, fiecare grupînd cîte trei poeți, secțiuni ale căror titluri indică ipostaza melancoliei care se degajă din textele ilustrative: Tăceri, Umori, Oglinzi, Distorsiuni, Depărtări, titluri avînd substantivul la plural, pentru a spori intensitatea sugestiei. Fiecare secțiune pune alături cîte trei autori (prima de pildă îi cuprinde pe Nelly Sachs și Paul Celan, poeți de limbă germană și pe Philippe Jaccottet, de limbă franceză
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
de stiluri permite. Cât despre dereglarea pomenită, în sensul în care ea face să se lege aiurea formele, datele existenței, sub presiunea instinctelor, ori firile omenești rău, prost întocmite, de autori, deviate, folosind un termen de psihanaliză; cât despre aceste distorsiuni, așadar, acești monștri (nu neapărat sacri) se pot găsi destui rătăciți și în partea de veghe... De care în mod firesc e mai ușor să te ocupi, dacă îți aparțin, tu plăsmuindu-i, făcând parte din închipuirea ta. În plastică
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
oră, ea își autogenerează corul de fundal, peste care rostește versuri ale unor poeți norvegieni, ale lui William Carlos Williams, Paul Celan sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții punctuale pe ghitara-bas sau vocal, Maria Kannengaard induce distorsiuni poantilistice la pianul electric, iar bateristul Per Oddvar Johansen, asemenea unui gentle giant blond, creează uimitoare solouri minimaliste la baterie. Coeficientul improvizatoric e mult redus față de ceea ce se așteaptă îndeobște în jazz, dar publicul odată prins în joc rămâne fascinat
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
la rece, îngrozind prin detașarea cu care omoară, mutilează, schingiuiește. Aici văd a doua notă de originalitate a cărții lui Marin Mincu. Odată fixat în solul epocii, în mediul său real, protagonistul e făcut să se recreeze prin invenție și distorsiune ficțională, prin intermediul poveștilor și legendelor pe care le răspândește, despre sine, în lumea largă. Deși cruzimea e în aerul timpului, faptele lui }epeș și versiunile îmbogățite ce cresc pe trunchiul lor se impun ca un nec plus ultra în teritoriile
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
dinainte de păcat se vor menține ca un etalon de fericire, nostalgia lor acompaniază dificilul urcuș. Nu e de mirare că poetul declara: ,...nur da ganz Mensch, wo er spielt" (,numai acolo e omul întreg, unde se joacă"). Homo ludens rezistă distorsiunilor. Pentru Schiller dialectica dintre joc și seriozitate implică o transmutare, cei care tânjesc după amuzament nu sunt eroi puri, de o moralitate neștirbită. La rampă se înghesuie și indivizi versați în rele, netemători, îmbătați de acțiune. Caracterele sunt concepute complex
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor constituite în timp ale limbajului muzical, care să poată dezvălui conținutul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
muzica dată la maxim nimic nu ne-a rămas de făcut, accept și resping propria mea vul-ne-ra-bi-li-tate gata să mă lingușească pe muzica de fond protectoare, memoria e o fractură, schizofrenie curată, cum să depună mărturie despre mine imaginea cu distorsiuni, chipul fluid strânge între sprâncene ziua promisă, fata Împăratului Roșu, Amazoanca îmi face cu ochiul știe că eu sunt știu că ea este dar trage la țintă și mă rânește ehee, băcănia ironică în care râdem de bancurile cu români
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
o stihie de mii de ori mai a dracului decît cea întîmpinată de noi", spre apus, pînă în Brazilia, la Porto Seguro, deci la o distanță de peste 6000 km! Dacă secretele navigației atlantice sînt aproape inaccesibile spațiului nostru de experiență, distorsiunile informației istorice nefiind poate evidente de la prima lectură, nu același lucru se poate spune despre topografia unui oraș, imediat inteligibilă cu ajutorul unei hărți sau a unui ghid. Mă refer aici la Lisabona, oraș vizitat în două rînduri de protagonistul romanului
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
rămâne pasiv. Jocul său e cel al unei perverse alternanțe de vagă încurajare și refuz, cu un efect torturant. Nu mai puțin se cuvine consemnată iluzia lui Bulgakov (o abdicare de la penetranta-i luciditate, dar și un factor tulburător al distorsiunilor epocii ce-și propuneau intempestive remedii) cum că ar putea avea o relație "privilegiată" cu vicleanul despot. Imaginația sa înfierbântată proiecta o repetiție a raporturilor dintre Ludovic al XIV-lea și Moličre, dintre țarul Nicolae I și Pușkin. Simptomatic, Bulgakov
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
călătorie cu TGV-ul, în care vrei să numeri stâlpii de înaltă tensiune. Imposibil. Viteza e mult prea mare și totul pare hașurat, diluat, lichefiat. Or, tocmai pe aceste efecte mizează Frank Bedrossian în Transmission, pentru fagot și mediu electronic. Distorsiuni și filtraje (ce fac din fagot un instrument hibrid, în care și-au pus sămânța saxofonul, chitara electrică ori vocea umană), baleaje și brisbiliando-uri (ce imită pedalele wah-wah), tremolo-uri și multifonice (în stare să re-personalizeze o atitudine, până mai
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
de Zurbaran: "Ispitele Sfîntului Ieronim"). Dificultatea înțelegerii izvorîtă din imperfecțiunea umană nu e numai un fenomen al relației omului cu cele dumnezeiești, ci și unul al conștiinței noastre în genere, grevate nu o dată de relicte copilărești, de bizare șovăieli, tergiversări, distorsiuni: "Oricît am fi dorit, împăienjenirea ochilor nu voia să se curme/ nici măcar atunci cînd El, drumețul deodată nouă alăturat/ ne-a dojenit ca pe unii a căror înțelegere nu depășea vîrsta prunciei,/ și cu dumnezeiasca răbdare dintotdeauna/ ne-a întors
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
acestor recunoașteri binemeritate și datorate unor autorități ale vremii, evoluția lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Distorsiuni muzicologice Constantin Brăiloiu - George Breazul, I; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An XX, nr. 1 (77), ianuarie - martie 2009, pp. 39 - 58; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
existența anterior (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. Opera muzicală postmodernă nu se raportează la ea însăși, materialul sau este preluat din alte muzici (e.g., Schnittke, Third String Quartet). 5. Opera muzicală postmodernă este ironică și astfel împinge adevărul artistic spre distorsiunea acestuia și sugerează că ceea ce este prezentat deține o dublă semnificație (e.g., Thomas Adès, Brahms)."<footnote "1. The postmodern musical work is hedonistic; it displays an enjoyment of its own combinatorial imagination with a certain frivolous air unique to music
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
durata desfășurării celor trei avangarde), dar și, implicit, ca posibilitate unică a înaintării evolutive. Considerăm a fi nelucrative imaginile în care postmodernismul muzical reprezintă un "accident", o eventuală "direcție greșită" sau o continuare "ineficientă" a proiectului modernist (Habermas). footnote>, în pofida "distorsiunilor" de interpretare pe care le induc o sumă de imagini privind caracterul emergent, dublul discurs al implicării deconstructive, fragmentarea că incoerenta asumată și refuzul legitimării în termeni de identitate stilistica sau participare la consensul valoric-estetic în accepțiunea lui modernista. Oricât
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
într-un mod implacabil implicarea problemei canonului. Ceea ce ar rămâne, însă, de facut înaintea ceremoniei de nominalizare (a titlurilor de lucrări, a numelor de compozitori, a "etichetelor" stilistice sau a listelor canonice) ar fi identificarea unui ansamblu de coeficienți ai distorsiunii semantice care similar prafului depus pe sticlă unui geam ar împiedica vizualizarea completă a unui peisaj într-o zi senina și ar deformă imaginea însăși determinând o explicabila frustrare. (1) O primă idee ar fi clarificarea modului în care postmodernitatea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Ce putem deduce de aici ?: (a) Un numar însemnat de interpretări este axat pe identificarea genealogica a fragmentelor, căutând unul sau mai multe sensuri în contextul originar al acestora și neluând în seamă prioritatea, precum și pertinenta identificării acelui grad de distorsiune și, poate, chiar reinventare semantica aplicată fragmentelor în contextul imediat al actualității. Or, o idee lămuritoare ar putea fi că postmodernitatea într-adevăr moștenește modernitatea, însă o preia sub forma unui ansamblu de fragmente, deja deconstruită, pe care o re-asamblează
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
comunitățile locale în scopul orientării școlare, profesionale și a carierei elevilor. Acordarea subvențiilor l Pentru cazarea studenților În ultima perioadă, M.E.C.T. a purtat o serie de discuții cu reprezentanții studenților pe teme legate de cazarea în cămine. Pentru a elimina distorsiunile pe traseul comunicării M.E.C.T. - universități - studenți, în zilele imediat următoare se va trece la acordarea întregii subvenții pentru luna octombrie (450 000 de lei), plățile urmând a fi efectuate prin acte adiționale la contractele complementare. Aceasta înseamnă că volumul contribuției
Agenda2003-40-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281537_a_282866]