61 matches
-
δ" is the Dirac delta function, ("ψ") the Hermite functions, and "δ"("x" − "y") represents the Lebesgue measure on the line "y" = "x" în R, normalized șo that its projection on the horizontal axis is the usual Lebesgue measure. This distribuțional identity follows by letting "u" → 1 în the next pointwise identity, valid when −1 < "u" < 1 The function ("x", "y") → "E"("x", "y"; "u") is the density for a Gaussian measure on R which is, when "u" is close to
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
și "spill" „a răspândi”. Pronunțarea unui sunet fiind dependentă de poziția sa în cuvânt, Swadesh a arătat că aceste variante de sunet poziționale sunt „distribuite complementar”, de aceea trebuie considerate drept cazuri ale aceluiași tip de sunet sau fonem. Analiza distribuțională a devenit un procedeu general de studiere a elementelor de bază ale structurii limbilor și a rămas până astăzi o parte integrantă a metodologiei lingvistice. Swadesh a fost un pionier al lexicostatisticii. Este cunoscut mai ales pentru elaborarea listei Swadesh
Morris Swadesh () [Corola-website/Science/306444_a_307773]
-
cât de îndepărtate sunt două cazuri și se măsoară cu ajutorul următorilor indicatori: distanța Euclidiană, pătratul distanței Euclidiene, distanța Manhattan, distanța Chebyshev. Distanța Euclidiană reprezintă distanța geometrică într-un spațiu multidimensional. Se calculează conform relației: </formula> Distanța Euclidiană nu reflectă proprietățile distribuționale ale variabilelor: variabile măsurate pe scale diferite, de ordine de mărime diferite, pot afecta foarte mult distanțele euclidiene. Componentele cu variabilitate mare ar trebui să contribuie cu ponderi mai mici decât cele cu variabilitate mică. Pătratul distanței Euclidiene dă o
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
și echilibrate, participarea la inițiativele structurale noi demarate de instituțiile și uniunile regionale constituind o cale a politicilor anticriză. Politicile structurale pot fi introduse printr-un pachet de măsuri, care duc la descentralizarea și democratizarea economiei, la schimbări în structura distribuțională, pârghie a schimbării procesului social al valorii adăugate și a schimbării structurilor economice și sociale; acesta poate fi o politică structurală care avertizează pericolele stagnării, depresiunii și deflației și a accentuării crizelor de mediu. În centrul acestui pachet de măsuri
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
este eficientă, atunci instituția va fi eficientă social. Ineficiența nu ar ține astfel de incapacitatea actorilor, ci de faptul că aceștia pot prefera alternative ineficiente în măsură să le ofere câștiguri individuale crescute. Conceptul-cheie la Knight este cel de conflict distribuțional și poate fi lesne operaționalizat în contextul proceselor de privatizare și devalizare pe care le-am cunoscut în spațiul românesc. Prin urmare, atingerea scopurilor colective nu poate fi motivația primară a instituțiilor sociale. Dimpotrivă, regulile instituționale sunt create prin solicitările
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
existență datorită unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul grup care prestează activități neigienice, dezonorante, nesănătoase în schimbul unor salarii foarte mici, pe care nici o altă categorie socială nu le-ar putea accepta. Sărăcia distribuțională S. distribuțională reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat (Zamfir, 2000, p. 31). Întâlnim, în acest caz, o evaluare a s. corelată cu nivelul de dezvoltare economică și, implicit, cu distribuția corespunzătoare de resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul grup care prestează activități neigienice, dezonorante, nesănătoase în schimbul unor salarii foarte mici, pe care nici o altă categorie socială nu le-ar putea accepta. Sărăcia distribuțională S. distribuțională reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat (Zamfir, 2000, p. 31). Întâlnim, în acest caz, o evaluare a s. corelată cu nivelul de dezvoltare economică și, implicit, cu distribuția corespunzătoare de resurse ale bunăstării
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
textuale. Singurul domeniu propriu-zis lingvistic care a cunoscut o mare amploare este cel al studiilor despre vocabularul operelor literare. Ne putem referi astfel la statistica lexicală sau, într-o și mai mare măsură, la analizele inspirate din lexicologia structurală: studii distribuționale, câmpuri semantice, descompuneri semice... Vom observa că, de cele mai multe ori, vocabularul studiat nu făcea parte din structura sintactică sau textuală, ci era considerat o rețea de unități decontextualizate, presupusă a fi reprezentativă pentru operă. Lingvistica structurală, ca lingvistică a semnului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
iar consumatorul/utilizatorul intră în posesia bunurilor necesare. În sens particular, din punct de vedere al microeconomiei 20, procesul de distribuție trebuie să cuprindă activități speciale de marketing legate de transportul mărfurilor. Din această perspectivă o delimitare clară a fenomenului distribuțional trebuie să se fundamenteze pe relațiile de intercondiționare dintre cele patru componente ale marketingului mix21: produsul, prețul său, aducerea produsului la locul potrivit (distribuția) și promovarea produsului. Fig. 3.2 Componentele ale marketingului mix Pentru a valorifica cât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
apelează la modalități de aprovizionare 65 care să țină seama de: mediul concurențial, de forța furnizorilor și de avantajele pe care le poate aduce promovarea unor raporturi de integrare a intereselor lor economice cu cele ale altor participanți la actul distribuțional. Corespunzător formelor de organizare a aparatului comercial modern se disting trei tipuri de modalități de aprovizionare: independente asociate integrate.66 Modalitățile independente de aprovizionare corespund formelor de organizare a partenerilor ca unități independente în cadrul structurilor comerciale. În condițiile acestui tip
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
a limbilor. Ea a servit mult timp în gramatica generală pentru camuflarea absenței unei corespondențe biunivoce între natura cuvintelor și funcțiile acestora. De aceea, elipsa a fost respinsă, ca fiind non-lingvistică sau lipsită de pertinență în raport cu criteriile lingvisticii descriptive sau distribuționale. Astfel, lingvistica saussuriană a exilat elipsa din reflecția lingvistică, atribuindu-i calificativul de "procedură ad hoc". Ea ar fi în parte legată de limitele și slăbiciunile instrumentelor de analiză, integrând "cu forța" varietatea structurilor atestate într-un model unic. Elipsa
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
spațiului, dar această confluență a problemei, momentului și locului este unică din punct de vedere istoric; inevitabil, vor fi alte dificultăți în epoci și zone diferite. În măsura în care multe, dacă nu chiar majoritatea chestiunilor politice instituționale au cel puțin unele ramificații distribuționale, câștigurile relative sau distribuțiile preferențiale implicate de soluționările unor noi probleme sau a unor probleme în alte momente și spații vor reflecta, probabil, interesele celor mai abili actori de a-și impune pretențiile asupra respectivelor beneficii - adică ale actorilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
s c u r s u l u i a apărut ca domeniu de interes în lucrările pe care Z. S. Harris le-a consacrat explicării procedeelor de analiză lingvistică și descifrării sensului, în anul 1951, generînd metoda de analiză distribuțională. Termenul a fost calchiat în franceză (în 1969), iar distribuționalismul s-a extins la unitățile transfrastice. Tradiția europeană a integrat această practică domeniului explicării textelor, inițial sub forma unei reflecții istorice asupra manualelor școlare. Conjunctura intelectuală favorizată de curentul structuralist
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
împreună, fiecare avînd o poziție și o funcție determinată pentru a produce un enunț. Altfel spus, vecinătatea unui cuvînt este realizată prin vecinătatea celorlalte. Termenul, diseminat mai ales după 1969, prin lucrările lui Zellig S. Harris, este primordial pentru analiza distribuțională, deorece permite determinarea vecinătăților sau contextelor elementelor avute în vedere, denumește totuși un concept destul de vag, în măsura în care nu precizează natura relației dintre elementele coocurente. Există, de aceea, un aspect al analizei discursului care are drept fundament coocurența sau ocurența fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dialogism, focalizare, predicație, rematizare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN TEMĂ. Definirea temei se face invariabil în lucrările de specialitate prin opoziție cu rema și în mod neunitar, în funcție de perspectiva avută în vedere: funcțională, contextuală sau distribuțională. Pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, conturarea conceptului "temă" are ca punct de plecare perspectiva funcțională a frazei a lui V. Mathesius, fondată pe progresia
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Le signe et la consigne, essai sur la genèse de l'œuvre en régime naturaliste, Zola, Droz, Genève, 2009. Zellig Sabbettai HARRIS (1909-1992), lingvist american, discipol al lui L. Bloomfield; impune o nouă metodă de cercetare (structurală) a limbajului, analiza distribuțională. Numele său este invocat în orice istorie a anlizei discursului, grație articolului său fondator al domeniului analizei discursului, apărut în 1952: Discourse Analysis, în "Language", 28,1, 1952, pp. 1-30 (tradus în franceză: Analyse du discours, în "Langages", 13, 1969
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
uman. Bugetele publice sunt În general principalii finanțatori, dar cheltuielile private, ale gospodăriilor și firmelor, sunt și ele destul de importante. Beneficiarii dezvoltării capitalului uman sunt deopotrivă indivizii, firmele și societatea. Investirea În capital uman, ca decizie politică cu importante efecte distribuționale și de creștere, este condiționată de toate aceste aspecte. Ea presupune cinci tipuri de opțiuni majore: decizia asupra nivelului investirii optim pentru societatea În cauză și membrii săi; modul de repartizare a costurilor Între bugetul public, gospodării și firme/organizații
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și este amânată. Pe de altă parte. semnificatul imediat al enunțului este că Bond nu știe cine este viitorul său interlocutor. Asta înseamnă, pentru el, întrezărirea unei amenințări și identificarea ei. Barthes distribuie aceste unități funcționale, în două clase. Cele distribuționale, pe care le numește funcții, corespund funcțiilor lui Propp: „cumpărarea unui revolver are drept corespondent momentul în care va fi folosit...ridicarea receptorului are drept corespondent momentul în care va fi pus la loc...plasarea papagalului în casa lui Félicité
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
două persoane 134 IV. Un exemplu practic: corupția electorală 142 Cursul 7. Modelarea alegerilor sociale (II): teoria jocurilor de n persoane și de negociere 147 I. Jocurile de n persoane 147 II. Negocierea și piețele 152 III. Negocierea și conflictul distribuțional 155 IV. Negocierea în democrații 159 V. Teoria votantului median 164 VI. Concluzii 172 Cursul 8. Modelarea alegerilor sociale (III): acțiunea colectivă 175 I. Trei jocuri și implicațiile lor 176 II. Problemele acțiunii colective de n persoane 180 III. Soluțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi aceea de a-i convinge pe angajați să-și reducă dorința de câștiguri sporite pe termen scurt și să se introducă politici care să promoveze așteptările de beneficii viitoare din creșterea economică națională, și astfel să se estompeze conflictul distribuțional dintre proprietari și angajați. Am derivat aceste aserțiuni din modelul formal și le-am testat în raport cu deciziile de politică fiscală din S.U.A.1 Unele dintre modelele formale utilizate în științele sociale se bazează pe presupunerea că actorii vieții politice acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai largă de interacțiuni decât cele surprinse de modelele de piață, care sunt așa de comune în studiul academic al economiei. Trebuie să studiem unele dintre aceste modele diferite de negociere. III. Negocierea și conflictul distribuționaltc "III. Negocierea și conflictul distribuțional" De obicei, în timpul unor conflicte social-politice avem de-a face cu situații caracterizate de un număr mic de jucători și de faptul că oricare dintre aceștia pot afecta rezultatul (o anumită alocare a rezultatului între jucători) prin alegerea strategiei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
timp pentru proiect. Recompensele însă urmau să fie acordate întregului grup, direct proporțional cu suma totală de greșeli identificate de către indivizii care îl constituiau. Împărțirea de retribuții propriilor membri îi revenea fiecărui grup. Unor grupuri li s-au impus reguli distribuționale, iar altele au fost rugate să-și selecteze regulile ele însele. S-a constatat că, în primul rând, multe dintre grupurile care și-au selectat regulile ele însele nu au optat pentru maximizarea recompensei minime, ci au preferat un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să susțină anumiți indivizi care nu au generat un profit personal la nivelul recompensei minime, grupurile care și-au selectat propriile reguli au fost în general mai satisfăcute de rezultatele finale decât acele grupuri cărora li s-au impus regulile distribuționale. Faptul de a fi făcut anumite alegeri pare să fi avut consecința unei acceptări sporite. În sfârșit, existența unei recompense minime alese în mod voluntar nu a redus productivitatea. În ciuda garanției unei părți din recompensa netă indiferent de efortul de
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să fi avut consecința unei acceptări sporite. În sfârșit, existența unei recompense minime alese în mod voluntar nu a redus productivitatea. În ciuda garanției unei părți din recompensa netă indiferent de efortul de muncă, grupurile care și-au selectat propriile reguli distribuționale nu au avut un număr mare de indivizi profitori, ci dipotrivă au avut tendința de a prezenta rate de productivitate mai înalte decât grupurile cu reguli impuse. Concluziile au fost provocatoare pentru teoria democratică, dar nu se știe care este
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
condiții pentru a putea susține o relevanță politică mai largă pe baza lor. Dată fiind amplasarea și condițiile structurale abstracte ale acestui test, ar fi mai rezonabil să căutăm să obținem mai multe dovezi înainte de a trage concluzia că egalitatea distribuțională și democrația participatorie formează o pereche armonioasă. Laboratorul, cu toate că este departe de condițiile socio-politice reale, constituie uneori singurul mecanism de studiere al unor fenomene practice. Acesta este cazul exemplificat de a treia noastră ilustrare a tehnicilor experimentale din cercetarea din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]