61 matches
-
formarea de capital uman și fizic, deci investiții, absorbția intens... de noi tehnologii, o infrastructur... adecvat..., finanțe publice s...n...toase, plus o inflație sc...zut..., intermediere financiar... adecvat...; o piaț... a muncii flexibil... și o rezolvare corect... a problemei distribuționale (întrucât coeziunea social... conteaz..., indiferent de înclinația ideologic...). Se poate afirma c... miza într...rii în Uniune d... o serie de r...spunsuri la gamă de probleme ce apar în succesiunea de condițion...ri menționat.... Dar aceste r...spunsuri pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
a crezut că un guvern bine informat - scria Srinivasan -, motivat doar de bunăstarea socială, poate corecta toate aceste eșecuri ale pieței prin intervenții potrivite și, de asemenea, poate oferi bunuri publice. Mai mult, o asemenea intervenție guvernamentală va promova justiția distribuțională. Literatura cuprinde analize sofisticate și recomandări în privința impozitării optimale a venitului și bogăției, tarife de import și taxe sau subvenții pe input-urile de marfă, output și factori primari. Este greu de spus dacă guvernele țărilor în curs de dezvoltare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
posibilitatea lor de a institui un set de stimulente selective (dacă indivizii contribuie la oferta unui bun colectiv). Grupurile mici se pot angaja în acțiune colectivă fără stimulente selective. Negocierea în grupuri mici este fezabilă și fără costuri substanțiale. „Coalițiile distribuționale”, ale lui Olson, sunt orientate să lupte pentru distribuția venitului și a bogăției mai curând decât pentru producerea de output suplimentar. Argumentul free rider extins la organizații sugerează că un lobby tipic într-o societate este mai mult un grup
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lupte pentru distribuția venitului și a bogăției mai curând decât pentru producerea de output suplimentar. Argumentul free rider extins la organizații sugerează că un lobby tipic într-o societate este mai mult un grup special de interese sau o coaliție distribuțională, deoarece beneficiile oricărei resurse cheltuite de grup pentru a extinde output-ul societății trebuie să fie împărțite cu restul societății, în timp ce beneficiile aceleiași resurse cheltuite pe output-ul redistribuit al societății în favoarea sa favorizează în întregime grupul. Este probabil ca
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lor, slăbesc capacitatea unei societăți de a introduce progresul tehnic și diminuează rata de creștere economică. Iar creșterea numărului unor asemenea coaliții sporește inevitabil rolul guvernului și complexitatea reglementărilor. O implicație a analizei lui Olson este aceea că, deoarece coalițiile distribuționale pot opera prin piețe (cartelurile, de exemplu) și nu doar prin influențarea politicii guvernamentale, laissez-faire per se nu ar fi suficient pentru a le contracara, cel puțin într-o economie închisă. Teoria economică neoclasică presupune că doar pierderea socială asociată
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este eficientă, atunci instituția va fi eficientă social. Ineficiența nu ar ține astfel de incapacitatea actorilor, ci de faptul că aceștia pot prefera alternative ineficiente în măsură să le ofere câștiguri individuale crescute. Conceptul-cheie la Knight este cel de conflict distribuțional și poate fi lesne operaționalizat în contextul proceselor de privatizare și devalizare pe care le-am cunoscut în spațiul românesc. Prin urmare, atingerea scopurilor colective nu poate fi motivația primară a instituțiilor sociale. Dimpotrivă, regulile instituționale sunt create prin solicitările
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
existență datorită unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul grup care prestează activități neigienice, dezonorante, nesănătoase în schimbul unor salarii foarte mici, pe care nici o altă categorie socială nu le-ar putea accepta. Sărăcia distribuțională S. distribuțională reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat (Zamfir, 2000, p. 31). Întâlnim, în acest caz, o evaluare a s. corelată cu nivelul de dezvoltare economică și, implicit, cu distribuția corespunzătoare de resurse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul grup care prestează activități neigienice, dezonorante, nesănătoase în schimbul unor salarii foarte mici, pe care nici o altă categorie socială nu le-ar putea accepta. Sărăcia distribuțională S. distribuțională reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat (Zamfir, 2000, p. 31). Întâlnim, în acest caz, o evaluare a s. corelată cu nivelul de dezvoltare economică și, implicit, cu distribuția corespunzătoare de resurse ale bunăstării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
confruntă cu probleme de „colaborare”: cum să-și transforme comportamentul propriu și pe cel al partenerilor pentru a atinge frontiera Pareto; neorealiștii, acceptând relevanța problemei colaborării, pun accentul pe faptul că statele trebuie să se preocupe și de rezolvarea problemelor distribuționale, printr-un proces de coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării în dezbaterea „neo-neo” este oferită de neorealistul Robert Jervis, care pune accentul pe conflictul internațional. În bună măsură, neorealiștii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interese comune. Acolo unde această percepție există însă, instituțiile le permit statelor să se deplaseze către frontiera Pareto (Griffiths, 2003, p. 304) și chiar să contribuie la rezolvarea disputelor pe frontieră, în sensul că pot contribui și la rezolvarea conflictelor distribuționale și pot conferi statelor asigurări în ceea ce privește repartizarea câștigurilor obținute în urma cooperării (Keohane și Martin, 1995, pp. 45-46). În loc de concluzii Programul de cercetare structural modificat, anticipat la mijlocul anilor ’80 de Robert Keohane, a apărut și a produs rezultate extrem de semnificative în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
două persoane 134 IV. Un exemplu practic: corupția electorală 142 Cursul 7. Modelarea alegerilor sociale (II): teoria jocurilor de n persoane și de negociere 147 I. Jocurile de n persoane 147 II. Negocierea și piețele 152 III. Negocierea și conflictul distribuțional 155 IV. Negocierea în democrații 159 V. Teoria votantului median 164 VI. Concluzii 172 Cursul 8. Modelarea alegerilor sociale (III): acțiunea colectivă 175 I. Trei jocuri și implicațiile lor 176 II. Problemele acțiunii colective de n persoane 180 III. Soluțiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi aceea de a-i convinge pe angajați să-și reducă dorința de câștiguri sporite pe termen scurt și să se introducă politici care să promoveze așteptările de beneficii viitoare din creșterea economică națională, și astfel să se estompeze conflictul distribuțional dintre proprietari și angajați. Am derivat aceste aserțiuni din modelul formal și le-am testat în raport cu deciziile de politică fiscală din S.U.A.1 Unele dintre modelele formale utilizate în științele sociale se bazează pe presupunerea că actorii vieții politice acționează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai largă de interacțiuni decât cele surprinse de modelele de piață, care sunt așa de comune în studiul academic al economiei. Trebuie să studiem unele dintre aceste modele diferite de negociere. III. Negocierea și conflictul distribuționaltc "III. Negocierea și conflictul distribuțional" De obicei, în timpul unor conflicte social-politice avem de-a face cu situații caracterizate de un număr mic de jucători și de faptul că oricare dintre aceștia pot afecta rezultatul (o anumită alocare a rezultatului între jucători) prin alegerea strategiei sale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
timp pentru proiect. Recompensele însă urmau să fie acordate întregului grup, direct proporțional cu suma totală de greșeli identificate de către indivizii care îl constituiau. Împărțirea de retribuții propriilor membri îi revenea fiecărui grup. Unor grupuri li s-au impus reguli distribuționale, iar altele au fost rugate să-și selecteze regulile ele însele. S-a constatat că, în primul rând, multe dintre grupurile care și-au selectat regulile ele însele nu au optat pentru maximizarea recompensei minime, ci au preferat un fel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să susțină anumiți indivizi care nu au generat un profit personal la nivelul recompensei minime, grupurile care și-au selectat propriile reguli au fost în general mai satisfăcute de rezultatele finale decât acele grupuri cărora li s-au impus regulile distribuționale. Faptul de a fi făcut anumite alegeri pare să fi avut consecința unei acceptări sporite. În sfârșit, existența unei recompense minime alese în mod voluntar nu a redus productivitatea. În ciuda garanției unei părți din recompensa netă indiferent de efortul de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să fi avut consecința unei acceptări sporite. În sfârșit, existența unei recompense minime alese în mod voluntar nu a redus productivitatea. În ciuda garanției unei părți din recompensa netă indiferent de efortul de muncă, grupurile care și-au selectat propriile reguli distribuționale nu au avut un număr mare de indivizi profitori, ci dipotrivă au avut tendința de a prezenta rate de productivitate mai înalte decât grupurile cu reguli impuse. Concluziile au fost provocatoare pentru teoria democratică, dar nu se știe care este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
condiții pentru a putea susține o relevanță politică mai largă pe baza lor. Dată fiind amplasarea și condițiile structurale abstracte ale acestui test, ar fi mai rezonabil să căutăm să obținem mai multe dovezi înainte de a trage concluzia că egalitatea distribuțională și democrația participatorie formează o pereche armonioasă. Laboratorul, cu toate că este departe de condițiile socio-politice reale, constituie uneori singurul mecanism de studiere al unor fenomene practice. Acesta este cazul exemplificat de a treia noastră ilustrare a tehnicilor experimentale din cercetarea din cadrul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și toate loviturile sale sunt între 26 și 30 m, acesta ar fi o alegere mai bună decât jucătorul B, cu o medie de 35, dar care este foarte inconsecvent cu lovituri de 50, dar și de 20 m. Aranjamentul distribuțional nu trebuie astfel ignorat niciodată. Varianta unei distribuții este o funcție a diferenței (Xi - X) dintre diferitele observații și media aritmetică. Problema este că există un număr egal de valori mai mari și mai mici decât media calculată. Exprimat formal
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și echilibrate, participarea la inițiativele structurale noi demarate de instituțiile și uniunile regionale constituind o cale a politicilor anticriză. Politicile structurale pot fi introduse printr-un pachet de măsuri, care duc la descentralizarea și democratizarea economiei, la schimbări în structura distribuțională, pârghie a schimbării procesului social al valorii adăugate și a schimbării structurilor economice și sociale; acesta poate fi o politică structurală care avertizează pericolele stagnării, depresiunii și deflației și a accentuării crizelor de mediu. În centrul acestui pachet de măsuri
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
o singură cantitate, acest lucru nu înseamnă că fiecare obține din acest consum același beneficiu (doar dacă nu toți indivizii au aceeași curbă cerere-beneficiu, ceea ce este puțin probabil). Astfel, furnizarea publică a unui bun non-rival va avea întotdeauna un impact distribuțional, aducând mai multe beneficii celor care prețuiesc mai mult bunul în cauză și mai putine celor care îl prețuiesc mai puțin . Analiza economică dovedește că bunurile sunt non-rivale în consum când costurile marginale de adăugare a unei persoane în consumul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
european occidental este cel mai potrivit pentru analiza instituționalistă, pentru că prezintă tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale (Keohane ș.a., 1993, p. 6). Unificarea Germaniei și problemele generate de lărgirea Uniunii Europene și a NATO ar putea avea consecințe distribuționale care, la rândul lor, ar putea crește complexitatea unor negocieri multilaterale. Cu toate acestea, probabil că schimbarea cadrelor instituționale în aceste condiții va fi marginală, pentru că actorii păstrează stimulentele de a coopera (Keohane, 1993). Prin contrast, Asia de Est reprezintă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
uman. Bugetele publice sunt În general principalii finanțatori, dar cheltuielile private, ale gospodăriilor și firmelor, sunt și ele destul de importante. Beneficiarii dezvoltării capitalului uman sunt deopotrivă indivizii, firmele și societatea. Investirea În capital uman, ca decizie politică cu importante efecte distribuționale și de creștere, este condiționată de toate aceste aspecte. Ea presupune cinci tipuri de opțiuni majore: decizia asupra nivelului investirii optim pentru societatea În cauză și membrii săi; modul de repartizare a costurilor Între bugetul public, gospodării și firme/organizații
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
termenul desemnează ansamblul procedurilor utilizate în descrierea unui obiect semiotic considerat ca un tot de semnificație. Această descriere este considerată descendentă, spre deosebire de sinteză, definită ca ascendentă. Este considerată drept analiză în plan semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
politici adoptate și iau decizii pe baza acestora. Cum explică atunci această abordare tendința către globalizarea din anii ̕70? Susținătorii acestei abordări acceptă faptu l că progresul tehnologic reprezintă motorul globalizării financiare, însă ei se concentrează asupra consecințelor lui distribuționale. Aceștia cons ide ră că schimbările din domeniul tehnologic au ridicat costurile de oportunitate pentru anumite țări și grupuri cheie (sectorul financiar, corporațiile multina țio nale), dar și pentru firmele naționale în căutare de surse mai iefti ne de finanțare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de la ideea că agenții economici și, implicit, grupurile de in terese diferite își expun fără probleme preferințele politice și își asumă acț iun i bazate pe acestea. Totuși, politizarea activității publice nu depinde doar de existența a diferite conse cințe distribuționale ale politicilor alternati ve pentru anumite grupuri de in terese. Trebuie să existe, astfel, și o percepț ie a unei legături clare între po litică și efectele sale distribuționale, iar ac est e grupuri trebuie să fie capabile să și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]