91 matches
-
de la manager la manager». Argumentul de azi al lui Gabriel Liiceanu nu mă convinge, dar îi înțeleg tonul. Ced că a luat foarte personal «trădarea» Monei Musca, cum a făcut mai demult și cu Zoe Dumitrescu Busulenga, căreia îi reproșa ditirambii la adresa lui N. Ceaușescu. Mă întreb însă dacă Gabriel Liiceanu crede cu adevărat în beneficiile lustrației. Dacă e sincer convins că există o relație între lustrație și nivelul de democrație, birocrație sau creșterea PIB. Eu cred că abia acum începem să
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
și a obține gloria unui premiu politizat. Țindindu-se probabil la asemenea considerații, Jaime Campmany afirmă, în rubrică să din cotidianul ABC, că autorul cărții despre Cela "acoperă rană provocată de lance cu o pumn mare de trandafiri parfumați", "insultînd prin intermediul ditirambului". Cred că Jaime Campmany exagerează, lăsîndu-se contaminat de maliția lui Umbral. Aș spune că, dimpotrivă, comentariile iconoclaste sînt mirodeniile care fac panegiricul mai credibil. Și, bineînțeles, măi vandabil. Cel puțin în aceeași măsură în care dezvăluie o persoană, Umbral construiește
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
care autorul cărții o asumă numai în parte. Ceea ce pare să fi fost, la început, doar o mască aleasă dintr-un impuls idiosincrasic, dar și dintr-o rațiune lucrativa (bășcălia, critică și blasfemia s-au vîndut întotdeauna mai bine decît ditirambul), a ajuns să se lipească de față actorului. Pamfletarul nu mai e în stare de o perspectivă senina asupra lumii, elogiile sale sînt chinuite, sub-minate de fiere. Simulacrul dobîndește din ce in ce mai multă realitate, nu neapărat ca să justifice o dată în plus cunoscută
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
în loc să fie ceea ce întreaga lui structură îl indică a fi - vers ultim. Această de-poziționare ar putea fi explicată - desigur mai simplu - studiind - așa cum am spus - variantele poemului care, după cum se știe, a intenționat a fi, inițial, un fel de ditiramb la adresa lui Napoleon, pentru a sfârși ca o elegie a Erosului. 4. Versul cel mai patetic În totală contradicție cu o seamă de elemente reliefate mai sus - adoptarea "metrului antic", caracterul vădit conceptual, ariditatea vocabulelor care-l compun, ambiguitatea expresivă - acest
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
acordă evenimentului decît cîteva rînduri sobre în care am remarcat și o greșeală de acord: "Cîțiva zeci de simpatizanți ai președintelui Iliescu..." începe știrea. Corect ar fi fost "Cîteva zeci de simpatizanți...". CRONICA ROMÂNĂ în schimb îi consacră președintelui niște ditirambi cu care ar fi fost mulțumit și Ceaușescu dacă ar fi luat hotărîrea istorică să-și serbeze ziua de naștere în intimitate. "Ieri, președintele României a împlinit 72 de ani, Ion Iliescu un model politic unic pentru istoria postdecembristă". Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
fel de rană a timpului trecuta glorie a ochiului deschis înspre lucruri. Vine fotograful, vine portretistul. Acesta nu sunt eu Și acesta nu e lumea pe care o visam! Nu sunt eu cel după care orbecăi atît! Am pierdut nopți ditirambi zei necruțători atîtea războaie îmbrăcate în haine cu zimți. Rătăcit printre patimi am înjurat îngerii păzitori am înălțat imnuri pentru cel în stare să-nghită Apocalipsa am scrutat dealurile cerului am stat pieziș în umbra lui Dumnezeu. Azi nici măcar împăratul
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
în cînd, puțin Piciorul stîng, piciorul drept. E între ele un raport Ce s-ar cădea să fie strict; Altminteri, e un disconfort Tot drumul, și-un amar conflict; Iar drumu-i odă, și-i păcat Să nu-l slăvești în ditirambi, Când inima-ți, chiar sub lăcŕt, Ritmează suitorii iambi. Nu-i bine treptele, cînd urci, Să le tot numeri. Nu sînt scări Mai lungi ca astea, și le spurci, Atunci, cu feluri de ocări. Nici coborîndu-le, nu cred Că-i
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
transpunîndu-mă fie într-o iritantă stare de umilință, fie într-una de închidere paralizantă în sine.” Sînt atitudini care amenință pe oricine aflat într-o situație similară, față-n față cu obiectul admirației literare și căutînd tonul potrivit lipsit de ditirambi (căci „(...) interviurile amabile nu sînt decît cozerii sau conferințe dialogate.”, cum spune același Florin Mugur). Nici urmă însă a acestor temeri aici: convorbirile Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache ajung, într-un fel, cam de prea multe ori în acel punct discutabil
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
Nu s-a sfiit să pornească de unul singur o revoluție. Prin sacralizarea lumii, Eliade a deschis calea marii revoluții spirituale." (Evenimentul zilei, nr. 4505, 9 iulie 2006, Primii zece "Mari Români"). A doua zi, în același ziar se reiau ditirambii iresponsabili. Apare însă o frază despre legionarim. Autorul anonim al portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite o inexactitate: "De la mijlocul anilor ^30, Mircea Eliade a devenit susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a distanțat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
-n mine/ ca-ntr-un singur duh -/ nu mai există-n cer/ nici o putință/ nici un extaz/ în care nu-s deschis -/ tot sîngele meu/ strigă-n abis/ sînt flacără/ sînt focul stînd ființă!" (Sînt numai aer). Ajuns aci, bardul înalță ditirambi magmatici purei puteri vitale pentru care cerul e doar un ecran pe care să se poată convenabil proiecta în urieșenia-i mereu clamată: "Mă desprind/ mă desprind/ văd cu porii/ celulele orb/ galactic s-au deschis -/ tot ce văd/ mă focalizează
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
sa implacabilă. E aci o fugă de eu în direcția unei comunicări metapersonale, în felul în care Wilhelm Wörringer explica "noul patos" expresionist. O chemare a unei spiritualități supraindividuale, care împinge inspirația pe făgașul unui entuziasm năvalnic, avînd ca paradigmă ditirambul nietzschean, în pofida utopiei geometrizante, contrapunct menit a sublinia enorma presiune vitalistă: "Sub masca de aur tristețea levitează dintr-un mușuroi de iridium printr-o armură din foiță de mică/ sub masca de carton alune coca-cola și filme de duzină îngrașă
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
îmi răscolește și "reorganizează" biblioteca, dosarele, notele. îmi va trebui cel puțin o săptămână ca să mă orientez în noua "organizare" a bibliotecii". [Jurnal, vol. II, Ed. Humanitas, 2004, p. 465]. Am discutat într-un articol de-acum un deceniu, despre ditirambii și lingușelile, bombasticismul și servilismul tezei ei de doctorat. După moartea Profesorului, fosta lui discipolă devine înverșunată adversară, acuzându-l de fascism și antisemitism. Profesorul american de origine scoțiană Bryan Rennie, în cartea sa Reconsiderându-l pe Eliade (1996) demontează
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
În comunicare. Iar după aceea, sub apăsarea tragică a politicii roșii - care a cuprins pe unele țări din Europa de Est, limbii române i-au cam secat izvoarele comunicării, fiind obligată să formuleze doctrine, să deformeze istoria trecută și să exalte În ditirambi prezentul năucitor! Pe bună dreptate, francezii i-au spus limbă de lemn (detalii În docta carte Limba de lemn, de Françoise Thom, ediția din 2005, În traducerea doamnei Mona Antohi, cu un studiu introductiv de Sorin Antohi, Humanitas, 248 pagini
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
a se scutura de promiscuitatea istoriei sub forma unor meditații lirice în marginea destinului cărților. Tenta paginilor trădează mina unui cărturar dezamăgit de mundi peripsema (mizeria lumii), care își convertește căința istorică în elogiu bibliofil. De aceea volumul e un ditiramb vaporos în numele nobleței de spirit dintre coperțile unei cărți, eruditul benedictin făcînd apologie livrescă. Pentru Richard de Bury cartea e totul: e spirit, e binecuvîntare, e leac, e refugiu, e iubită. Într-un cuvînt, ea e un factotum menit a
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
mișcări totalitare? 2. Cum s-a putut ca Eliade, Cioran, Noica, Gyr, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Sextil Pușcariu, Ion Barbu, Traian Brăileanu, P.P. Panaitescu, Dragoș Protopopescu să scrie despre Corneliu Zelea-Codreanu nu doar pe un ton exaltat, descins parcă din ditirambii antici cuveniți zeilor, dar, amănunt deconcertant, s-o facă fără ca cineva să-i fi silit vreodată? 3. În sfârșit, cum s-a putut ca atâția inși de o calitate umană remarcabilă, atâția „băieți buni“, să fi trecut de partea unei
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
specie a genului dramatic ce a ajuns să culmineze cu operele celor trei titani care au dominat antichitatea elenă? Întotdeauna intereserul pentru chestiunea originii riscă să înfrunte misterul; este și cazul tragediei grecești care, după Aristotel, s-a născut din ditiramb, cântul liric intonat în cinstea lui Dionysos de un cor dansând în jurul unui altar al zeului, în timp 7 ce asistența se închina. Coriștii, purtând măști în chip de țap (grec. tragos = țap, de unde cuvântul „tragedie” - cîntecul țapiloră, simbolizau pe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
trăsături de mare sărbătoare panelenică. Prima zi este consacrată unei procesiuni solemne în onoarea zeului, la care participă întreaga cetate, chiar și prizonierii eliberați pe cauțiune. În cadrul procesiunii are loc o sacrificare. Următoarele două zile sunt consacrate unui concurs de ditiramb între corurile de bărbați și de tineri băieți. Sărbătoarea se încheie printr-un concurs dramatic ce se desfășoară pe parcursul a patru zile (trei pentru tragedie, cea de-a patra pentru comedieă, cu excepția perioadei 20 războiului peloponeziac (431 - 404Ă când, din
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
meritocrației talentuoase sau unei îndelung statornicite celebrități cîștigate pe drept, să-și vadă numele adulat la cub și la pătrat nu numai prin aducerile proprii din condei, primite repetitiv cu brațele deschise de diferite publicații onorabile, dar și prin reverențele, ditirambii și genoflexiunile unor terți? Comuniunea simțămintelor patriotice în slujba unor nobile idealuri? Donații generoase pentru cauze individuale și colective? Presiuni, insistențe, interferențe? Poate că însăși obrăznicia rentează (obraznicul mănîncă praznicul), fiind, din păcate, și contagioasă. Dacă nu cumva avea dreptate
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
exercițiile de demagogie lasă sechele, compromisurile nu trec ca gripa, dar măcar încerca să facă gazetărie, nu cu pumnu-n gură, ci cu pumnu-n masa cenzurii. Colectivismul socialist îl înăbușea, era prea strîmt pentru Șoitu. Acuza filantropia cronicarului en titre, Hada, ditirambii pentru oamenii Puterii. Oi fi subiectivă pentru că mi-a încredințat, alternativ, rubrica de cronică literară? Oi fi. Dar nu mi-a impus despre cine să scriu. Mi-am băgat mîna-n foc, în '68, pentru talentul lui Cezar Ivănescu și, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
era fericire și suferință în același timp: Nu! Revino înapoi! Cu toate torturile tale! Toate lacrimile mele aleargă la tine, iar ultima flacără a inimii mele se aprinde pentru tine. Oh, revino Dumnezeul meu necunoscut! Suferința mea! Fericirea mea ultimă!... (Ditirambii lui Dionisos: Plânsul Ariadnei) Fericirea eterna aspirație a omului este cuvântul magic prin excelență. Fericire: să fie aceasta formula autentic magică? Un punct esențial: sunt fericit? With a little bit of luck, pentru a cita un celebru refren din My
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
e posibilă. In fine, gîndul că exemplul lor ar fi putut fi urmat de alții îi preschimba într-o țintă predilectă. Și totuși, în anii care au urmat publicării Vînătorii de lupi - nuvela prin care Petru Dumitriu, în 1950, închina ditirambi campaniei comuniste de anihilare a cuiburilor de partizani din munți -, Arnăuțoii s-au încăpățînat să supraviețuiască, prezența lor iritînd peste măsură autoritățile de la București. Lupii nu se dădeau prinși. Erau precum o bătătură dureroasă care începe să zvîcnească odată cu punerea
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
unei uriașe proze poetice redactate în stil inflamat. Ca operă istorică, Ioan-vodă cel Cumplit pare mai degrabă o glumă literară. Înainte de a intra în materie - în istoria Moldovei de la jumătatea secolului al XVI-lea - Hasdeu își înalță în Prefață cîțiva ditirambi științifici, avertizîndu-l pe cititor la ce trebuie să se aștepte: "Mai întîi de toate, în curs de mai mulți ani îngropîndu-mă în bibliotece și arhive străine și naționale, strînsei în sudoarea feței grămezi de material, în legătură directă și indirectă
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
Plácido Domingo. Prețuirea pentru un artist de rangul lui Plácido Domingo e firească și cît se poate de explicabilă (Cronicarul fiind la rîndul lui un admirator al talentatului spaniol) cu condiția ca expresia ei să nu depășească pragul euforic al ditirambilor stînjenitori. Dragoș Cojocaru pierde măsura și se urcă în piscul hiperbolelor cleioase, strivindu-l pe "marele maestru galactic" (se vede că planeta e neîncăpătoare pentru ierarhiile autorului) sub un iureș de apelative bombastice. Descriind reprezentația de gală din seara de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
nu îngăduie antracte duioase de gratitudine suspinată, presărate în mijlocul unei proze atît de lucide. Cînd mergi prin pădure pe un drum abrupt, de pe cărarea căruia piciorul îți poate aluneca oricînd în prăpastie, nu poți să te oprești spre a închina ditirambi evlavioși călăuzei. Lectura cărții ține trează atenția cititorului, autorul știind să-și dozeze scenele și reflecțiile pe marginea lor, pricepîndu-se așadar să alterneze zugrăvirea unui episod cu ecoul lui lăuntric. Mai mult, epica lui Mirel Cană are un bizar efect
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
pagina imediat următoare Théophile Gautier nu ezită să-i adreseze o rugăminte similară regelui Louis-Philippe. „Dacă Louis-Philippe, odată pentru totdeauna, ar suprima toate ziarele literare și politice, eu i-aș fi infinit recunoscător și i-aș rima imediat un frumos ditiramb nebun în versuri libere și cu rime încrucișate; semnat: al dumneavoastră foarte umil și fidel slujitor etc...” (p.38) După cum am văzut, „Le Constitutionnel” ceruse introducerea cenzurii împotriva adepților „artei pentru artă”. Gautier face același lucru împotriva artei, dar și
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]