2,830 matches
-
edemelor. Ascita este cea mai frecventă complicație a pacienților cu ciroză, apariția acesteia fiind una din manifestările importante ale bolii. Pe măsură ce boala avansează pacienții cu ciroză și cu retenție severă de sodiu dezvoltă ascită refractară, care nu răspunde la tratamentul diuretic sau la care acest tratament nu poate fi utilizat datorită unor efecte secundare importante. Ascita refractară apare la 5-10 % dintre pacienții cu ascită. La aproximativ 50% din acești pacienți boala este fatală în decursul primului an dacă nu li se
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
în cadrul cirozei reprezintă un element de prognostic negativ fiind în același timp un indicator al necesității de transplant hepatic. Ascita refractară prezintă o frecvență redusă, doar 5-10% dintre pacienții spitalizați cu ascită voluminoasă dezvoltând ascita care nu răspunde la tratament diuretic sau la care acest tratament necesită doze mari fiind însoțit de efecte secundare importante. Ascita se dezvoltă atunci când există hipertensiune portală sinusoidală severă și o creștere a producției splahnice a limfei care depășește întoarcerea limfatică. Acumularea fluidului în cavitatea abdominală
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
propuse de International Ascites Club în conferința de consens din 1996 și care au fost revizuite în 2003. În ascita refractară nu se poate obține o creștere a excreției de sodiu deoarece pacienții nu mai răspund la doze mari de diuretice (spironolactonă peste 400 mg/zi și furosemid peste 160 mg/zi) datorită faptului că dezvoltă efecte secundare importante cum ar fi hiperkaliemie, hiponatremie, encefalopatie hepatică, insuficiență hepatică, aceste aspecte făcând imposibilă utilizarea diureticelor. Definiție Ascita ce nu poate fi mobilizată
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
nu mai răspund la doze mari de diuretice (spironolactonă peste 400 mg/zi și furosemid peste 160 mg/zi) datorită faptului că dezvoltă efecte secundare importante cum ar fi hiperkaliemie, hiponatremie, encefalopatie hepatică, insuficiență hepatică, aceste aspecte făcând imposibilă utilizarea diureticelor. Definiție Ascita ce nu poate fi mobilizată prin dieta hiposodată și tratament diuretic adecvat sau există intoleranță la terapia diuretică optimală, cu complicații conexe importante cum ar fi encefalopatie hepatică, dezechilibre ale electroliților sau insuficiență renală. Ascita rezistentă la diuretice
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
și furosemid peste 160 mg/zi) datorită faptului că dezvoltă efecte secundare importante cum ar fi hiperkaliemie, hiponatremie, encefalopatie hepatică, insuficiență hepatică, aceste aspecte făcând imposibilă utilizarea diureticelor. Definiție Ascita ce nu poate fi mobilizată prin dieta hiposodată și tratament diuretic adecvat sau există intoleranță la terapia diuretică optimală, cu complicații conexe importante cum ar fi encefalopatie hepatică, dezechilibre ale electroliților sau insuficiență renală. Ascita rezistentă la diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
faptului că dezvoltă efecte secundare importante cum ar fi hiperkaliemie, hiponatremie, encefalopatie hepatică, insuficiență hepatică, aceste aspecte făcând imposibilă utilizarea diureticelor. Definiție Ascita ce nu poate fi mobilizată prin dieta hiposodată și tratament diuretic adecvat sau există intoleranță la terapia diuretică optimală, cu complicații conexe importante cum ar fi encefalopatie hepatică, dezechilibre ale electroliților sau insuficiență renală. Ascita rezistentă la diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate fi prevenită deoarece nu răspunde la restricție
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
diureticelor. Definiție Ascita ce nu poate fi mobilizată prin dieta hiposodată și tratament diuretic adecvat sau există intoleranță la terapia diuretică optimală, cu complicații conexe importante cum ar fi encefalopatie hepatică, dezechilibre ale electroliților sau insuficiență renală. Ascita rezistentă la diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate fi prevenită deoarece nu răspunde la restricție de sodiu sau la tratament diuretic. Acest tip de ascită indică progresia bolii hepatice și nu este reversibilă, cu excepția pacienților
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
cum ar fi encefalopatie hepatică, dezechilibre ale electroliților sau insuficiență renală. Ascita rezistentă la diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate fi prevenită deoarece nu răspunde la restricție de sodiu sau la tratament diuretic. Acest tip de ascită indică progresia bolii hepatice și nu este reversibilă, cu excepția pacienților cu hepatită alcoolică. Majoritatea pacienților au un sodiu urinar sub 10 mEq/l. Ascita intratabilă cu diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
nu răspunde la restricție de sodiu sau la tratament diuretic. Acest tip de ascită indică progresia bolii hepatice și nu este reversibilă, cu excepția pacienților cu hepatită alcoolică. Majoritatea pacienților au un sodiu urinar sub 10 mEq/l. Ascita intratabilă cu diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate fi prevenită deoarece pacientul dezvoltă complicații importante la tratament diuretic. Criterii de diagnostic Durata tratamentului: pacienții trebuie să fie sub tratament diuretic intensiv (spironolactonă peste 400 mg
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
pacienților cu hepatită alcoolică. Majoritatea pacienților au un sodiu urinar sub 10 mEq/l. Ascita intratabilă cu diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate fi prevenită deoarece pacientul dezvoltă complicații importante la tratament diuretic. Criterii de diagnostic Durata tratamentului: pacienții trebuie să fie sub tratament diuretic intensiv (spironolactonă peste 400 mg/zi și furosemid peste 160 mg/zi) de cel puțin o saptămână și pe dieta restrictivă în privința aportului de sodiu de sub 90 mmol
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
mEq/l. Ascita intratabilă cu diuretice: ascita care nu poate fi mobilizată sau reapare precoce și care nu poate fi prevenită deoarece pacientul dezvoltă complicații importante la tratament diuretic. Criterii de diagnostic Durata tratamentului: pacienții trebuie să fie sub tratament diuretic intensiv (spironolactonă peste 400 mg/zi și furosemid peste 160 mg/zi) de cel puțin o saptămână și pe dieta restrictivă în privința aportului de sodiu de sub 90 mmol/day; Lipsa raspunsului la tratament: scăderea medie în greutate <0,8 kg
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
scăderea medie în greutate <0,8 kg în 4 zile și excreție de sodiu mai mică decât aportul de sodiu; Reapariția precoce a ascitei: reapariția ascitei de gradul 2 sau 3, la 4 săptămâni de la mobilizarea inițială; Complicații induse de diuretice: encefalopatia hepatică indusă de diuretice reprezintă encefalopatia indusă de tratament în absența altor factori precipitanți. Afectarea renală indusă de diuretice reprezintă o creștere a creatininei serice >100% la o valoare de peste >2 mg/dl la pacienții cu ascită responsivă la
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
8 kg în 4 zile și excreție de sodiu mai mică decât aportul de sodiu; Reapariția precoce a ascitei: reapariția ascitei de gradul 2 sau 3, la 4 săptămâni de la mobilizarea inițială; Complicații induse de diuretice: encefalopatia hepatică indusă de diuretice reprezintă encefalopatia indusă de tratament în absența altor factori precipitanți. Afectarea renală indusă de diuretice reprezintă o creștere a creatininei serice >100% la o valoare de peste >2 mg/dl la pacienții cu ascită responsivă la tratament. Hiponatremia indusă de diuretice
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
Reapariția precoce a ascitei: reapariția ascitei de gradul 2 sau 3, la 4 săptămâni de la mobilizarea inițială; Complicații induse de diuretice: encefalopatia hepatică indusă de diuretice reprezintă encefalopatia indusă de tratament în absența altor factori precipitanți. Afectarea renală indusă de diuretice reprezintă o creștere a creatininei serice >100% la o valoare de peste >2 mg/dl la pacienții cu ascită responsivă la tratament. Hiponatremia indusă de diuretice reprezintă o scădere a sodiului seric cu >10 mmol/l la o valoare <125 mmol
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
diuretice reprezintă encefalopatia indusă de tratament în absența altor factori precipitanți. Afectarea renală indusă de diuretice reprezintă o creștere a creatininei serice >100% la o valoare de peste >2 mg/dl la pacienții cu ascită responsivă la tratament. Hiponatremia indusă de diuretice reprezintă o scădere a sodiului seric cu >10 mmol/l la o valoare <125 mmol/l. Hipo- sau hiperkalemia indusă de diuretice reprezintă o scădere respectiv o creștere a potasiului seric <3 mmol/l sau >6 mmol/l; În practica
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
100% la o valoare de peste >2 mg/dl la pacienții cu ascită responsivă la tratament. Hiponatremia indusă de diuretice reprezintă o scădere a sodiului seric cu >10 mmol/l la o valoare <125 mmol/l. Hipo- sau hiperkalemia indusă de diuretice reprezintă o scădere respectiv o creștere a potasiului seric <3 mmol/l sau >6 mmol/l; În practica medicală cea mai facilă modalitate de identificare a pacienților care au prioritate în privința transplantului hepatic este recunoașterea afectării severe a funcției renale
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
sunt alternativele propuse. Pe baza studiilor disponibile până în prezent TIPS și-a dovedit eficacitatea în tratamentul ascitei refractare, dar în ceea ce privește ameliorarea supraviețuirii acestor bolnavi, rezultatele sunt contradictorii. Nu există criterii clare care să indice când un pacient non-responsiv la terapia diuretică sau cu complicații ale acesteia trebuie tratat prin paracenteze repetate și albumină sau când acesta ar trebui să beneficieze de un TIPS. Atitudinea recomandată de majoritatea specialiștilor este de a încerca întâi terapia standard: 3-4 paracenteze mari asociate cu infuzia
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
sau când acesta ar trebui să beneficieze de un TIPS. Atitudinea recomandată de majoritatea specialiștilor este de a încerca întâi terapia standard: 3-4 paracenteze mari asociate cu infuzia de albumină pot recupera pacientul aducându-l în stadiul responsiv la tratament diuretic, dacă nu, pentru un interval de 2-3 luni se pot repeta paracentezele largi la intervale mai mari sau mai mici, după care, dacă în continuare este nevoie de mai mult de două paracenteze /lună se consideră că tratamentul alterează foarte
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
precoce deoarece endotoxina nu poate fi controlată prin mijloace terapeutice specifice. SCOPUL STUDIULUI Am analizat un lot de 44 de cazuri de bolnavi cu ciroză hepatică VHC internați pentru pielonefrită acută (PA) și prezentând sindrom edematos ascitic neresponziv la tratamentul diuretic. Ne-am propus să aflăm dacă există o corelație etiopatogenică între decompensarea cirozei hepatice și PA cât și dacă germenii implicați în PA au impact asupra funcțiilor hepatice. MATERIAL ȘI METODĂ Studiul a cuprins 44 de cazuri cu diagnosticul de
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
dacă germenii implicați în PA au impact asupra funcțiilor hepatice. MATERIAL ȘI METODĂ Studiul a cuprins 44 de cazuri cu diagnosticul de ciroză hepatică VHC Clasa Child B, internați pentru pielonefrită acută și sindrom edematos ascitic neresponziv la tratamentul cu diuretice. Am alcătuit două loturi funcție de germenii ce au produs pielonefrita ac.: lot A cu enterobacteriacee (26 cazuri), lot B cu enterococi [18]. S-au analizat caracteristicile clinice ale celor două loturi comparativ. Tuturor cazurilor li s-a efectuat teste pentru
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
tipul de germen implicat în PA, infiltratul inflamator localizat în interstițiul renal blochează schimburile de apă și ioni atât la nivelul ansei Henle cât și în TCD. Astfel se explică agravarea sindromului de retenție hidrosalină și lipsa de răspuns la diureticele de ansă cât și la cele ce acționează pe TCD. Când inflamația interstițială se reduce prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din acest punct
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
TCD. Astfel se explică agravarea sindromului de retenție hidrosalină și lipsa de răspuns la diureticele de ansă cât și la cele ce acționează pe TCD. Când inflamația interstițială se reduce prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din acest punct de vedere. CONCLUZII 1. PA agravează evoluția cirozei hepatice, sindromul edematos ascitic devine rezistent la diuretice. 2. PA pot produce importante disfuncții hepatice: colestază intrahepatică cu
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din acest punct de vedere. CONCLUZII 1. PA agravează evoluția cirozei hepatice, sindromul edematos ascitic devine rezistent la diuretice. 2. PA pot produce importante disfuncții hepatice: colestază intrahepatică cu icter; sindromul de citoliză; deficiențe ale coagulării; CID cronic agravat. 3. PA cu enterobacteriacee sunt implicate, prin acțiunea complexă a endotoxinelor. 4. Tratamentul cu antibiotice trebuie început precoce deoarece endotoxemia
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
mai amănunțită a unei posibile etiologii secundare în absența unor semne și simptome sugestive este la pacienții cu HTA rezistența la tratament, definită prin ținta terapeutică neatinsă în ciuda bunei aderențe la tratamentul cu doze optime de trei antihipertensive, inclusiv un diuretic sau la cei cu debut al hipertensiunii la vârste prea tinere sau prea înaintate. Cele mai frecvente cauze de hipertensiune arterială secundară pot fi clasificate în funcție de vârstă. Trebuie avut în vedere că aceste categorii nu sunt absolute, diferitele cauze putându
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
aldosteron renină plasmatică crescut și o valoare crescută a concentrației serice sau urinare de aldosteron. Ideal măsurarea aldosteronului și a reninei plasmatice se efectuează dimineața, în ortostatism, la cel puțin două ore de repaus. Dozarea se face în lipsa unei medicații diuretice, cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau a blocanților de receptor de angiotensină, cu beta-blocante sau cu clonidină. Se pot administra calciu blocante sau verapamil retard. Găsirea unei cauze specifice de hiperaldosteronism primar poate fi dificilă, dar trebuie
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]