20 matches
-
la suma, sau suma nesupusa execuției, efectul execuției se suspendă dar revine cu dela sine putere, daca indemnizația va depăși iarăși suma nesupusa execuției. Execuția își pierde efectul, dacă a rămas în pausare timp de 5 ani. 1. Cînd un diurnist devine salarist, se poate aplica art. 60 prin analogie. 2. Persoanele amintite la art. 54-56 partea veniturilor lor, ce nu cade sub execuție, nu pot fi legate obligatoriu nici prin contracte. Articolul 61 Este abrogat și înlocuit cu art. 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
o ascendență slavo-mongolă"". Eugen Cristescu, succesorul lui Moruzov la conducerea SSI, consemnează și el : Numirea definitivă a lui Moruzov în fruntea SSI s-a tărăgănat pentru că el nu avea studiile superioare pe care le cerea postul. Initial fusese plătit ca diurnist (angajat temporar). Mihail Moruzov s-a căsătorit și a divorțat de două ori. Prima soție a fost Maria Anton Văraru cu care a avut o fiică, Aurora-Florina Moruzov, care nu s-a căsătorit. Aurora-Florina povestește: "La scurt timp după căsătoria
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
și fortificații nr.12, după care a fost decorat și avansat la gradul de locotenent-major. Dionisie Măierean a rămas în cadrele armatei austro-ungare până în anul 1884, după care s-a stabilit la Sibiu, unde a avut funcții cum ar fi „"diurnist notariale"”, „geometru” și cea de „ajutor de inginer. A decedat la Sibiu, în ultimii doi ani de viață activând ca membru supleant în Comitetul administrativ al fondului școlastic grăniceresc. Dionisie Măierean a fost căsătorit cu Leopoldina Kubsch din Sibiu cu
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
prestigiosului colegiu Carol I din Craiova. În 1931, își îndreaptă pașii către Academia de Înalte Studii Agronomice din București și urmează Secția de Geniu Rural pe care o absolvă în anul 1936. Tot atunci a inceput sa lucreze ca asistent diurnist la Institutul de Cercetari Agronomice. Pentru lărgirea profilului pregatirii profesionale, in scopul abordării mai tehnice a problemelor de îmbunătățirii funciare, în anul 1938, se înscrie la cursurile Facultății de Construcții a școlii Politehnice din București. Votând in cadrul plebiscitului din
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
supus acestui tratament: 200 de lucrătoare 10 tăietori cu mașina a tutunului prost 3 tăietori cu mașina a tutunului bun 2 cari desfac tutunul cu trompa 1 amestecător 1 tăietor de hârtie 3 privighetori a lucrătorilor 3 amploiați superiori 1 diurnist Iată dar 224 de oameni, a patra parte dintr-o mie, care nu cunosc nici sărbătoare, nici altă odihnă decât somnul. Se poate că regia, câștigând puțin sau nimic din toată afacerea, să fie silită de a întrebuința asemenea mijloace
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cât timp a lucrat în profesie: din 1930 Funcțiile deținute de la începutul activității profesionale, inclusiv întreruperile din cauza serviciului militar sau concentrări: Oficiul P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31.08.1922 impiegat Primăria Municipiului Cluj 15.10.1923 - 31.12.1923 diurnist Chestura poliției Brașov 01.11.1925 - 01.12.1926 sergent oraș Liceul Industrial Brașov 01.12.1926 - 30.10.1927 pedagog Revizoratul școlar Cluj 01.01.1928 - 31.07.1928 secretar școala primară Lujerdiu 01.12.1928 - 31.05.1929
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acestora. Toate aceste componente ale schemei operative teritoriale erau coordonate de structurile aparatului central. Ca efective de personal, Serviciul Secret de Informații dispunea de un număr de 228 angajați civili bugetari. Acestora li se adăuga un număr neprecizat de angajați diurniști sau temporari. Din punct de vedere administrativ, această structură echivala cu un departament ministerial. III. 1. 1. a. Conducerea centrală a Serviciului Secret/Special de Informații Componența conducerii Serviciului Secret de Informații includea postul de director general, în persoana lui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
disting o serie de funcții precum: menajeră (care, între altele, primea corespondența); secretar; dactilograf. Această structură avea un statut mixt, oficial-particular, și îndeplinea funcția de intermediere a legăturilor directe și personale ale lui Mihail Moruzov cu diverși agenți, permanenți sau diurniști. Angajații erau plătiți din fondurile bugetare. Limita dintre acțiunile cu caracter oficial și acelea vizând interese private, în multe situații, era greu de definit. Ca șef al Serviciului Secret de Informații, Mihail Moruzov avea atribuții deosebit de largi, atât în ceea ce privește activitatea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
grave, amenințătore a siguranței publice”. Germania, o țară federală, avea în compunere 19 landuri, fiecare cu o organizare separată. Prusia, de exemplu, avea 58.954 funcționari (fără jandarmi), dintre care 4.662 funcționari superiori, 47.093 gardieni publici, iar restul diurniști. Atributele de conducere și execuție a problemelor de prevenire, informare și urmărire reveneau Poliției politice a Prusiei, care dispunea de secții, împărțite în centre de informații la nivelul regiunilor și județelor. Acestea se ocupau de un spectru larg al infracțiunilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a compensa, măcar parțial, pierderile umane suferite în ultimele luni. În urma comprimării unor structuri și licențierii unor funcționari, S.S.I. a avut pe ștat, la 14 martie 1945, un număr de 511 funcționari, la care se adăugau militarii detașați și funcționarii diurniști, precum și noua organizare: - Cabinet; - Secretariat, cu următoarele birouri: 1. Biroul 1 militar (locotenent-colonel Constantin Mighiu). 2. Biroul 2 Civil (șef grupă A. Teodorescu). 3. Biroul 3 Registratura Generală (dactilograf special cl. I-a I. G. Nuțescu). 4. Biroul 4 Legături
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul 1 Căutare Vest, cu următoarele centre informative: 1. Centrul Informativ nr. 1, pe lângă Armata I-a (locotenent-colonel Al. Rusu): a) Subcentrul Informativ nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa); b) Subcentrul Informativ nr. 2 (agent diurnist O. Frumușanu). 2. Centrul Informativ nr. 2, pe lângă Armata IV-a (maior (r) N. Stelea): a) Subcentrul Informativ nr. 3 (căpitan Ion Radu). 3. Centrul Informativ Banat (maior Al. Petrovici). 4. Centrul Informativ Mixt Arad (mr. L. Gligore). - Biroul 2
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Contraspionaj și Terorism (director Florin Becescu): a) Subbiroul 1 Legații; b) Subbiroul 2 Contraspionaj; c) Subbiroul 3 Servicii de informații străine (agent special Gh. Știrbuleț); d) Subbiroul 4 Terorism (agent principal V. Vlădeanu). 4. Biroul 3 Economic - Industrial (referent tehnic diurnist H. Grințescu): a) Subbiroul 1 Economic (șef grupă P. Iliuță); b) Subbiroul 2 Industrial (agent principal P. Rădulescu). 5. Biroul 4 Minorități, Iredente, Diverse (șef grupă P. Agronomu): a) Subbiroul 1 (șef echipă R. Hariton); b) Subbiroul 2 (agent special
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
compania câtorva colegi din „generația pierdută” (între ei, Dimitrie Stelaru și Pavel Chihaia), subzistând din îndeletniciri temporare și din expediente. După însemnările autobiografice, în 1939 era funcționar la Direcția Generală PTT, iar în 1943-1944, când a fost disponibilizat, lucra în calitate de diurnist dactilograf la Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor. Ca poet, începe prin a-și publica încercările în revista „Bărăganul” din Călărași, în 1935. Frecventează și cenaclul Sburătorul, după moartea lui E. Lovinescu, căruia îi va dedica un poem. Adevăratul debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
anii 1922-1926 frecventează, concomitent, Secțiile de științe Fizico- Chimice și de științe Agricole ale Facultății de științe de la Universitatea din Iași, devenind licențiat. Remarcat ca element cu reale posibilități pentru cariera didactică, a fost încadrat, înainte de absolvirea studiilor universitare, „asistent diurnist” la Laboratorul de Chimie Agricolă, condus de profesorul Haralambie Vasiliu. Acestuia avea să-i devină colaborator apropiat și să-i continue opera de dezvoltare a învățământului superior agronomic. Ca asistent (1924-1931) a avut în obligațiile sale cercetarea științifică și procesul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
teza principală) 2. Procesele de oxidoreducțiune în organismele vii (teza secundară) I se oferă titlul de doctor în științe agricole cu mențiunea Magna cum Laudae. În cariera didactică, prof. Dr. Constantin Pântea a trecut prin toate gradele didactice universitare: asistent diurnist (1924-1931, asistent suplinitor (1931-1934), asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938), șef de lucrări provizoriu (1942-1946), profesor suplinitor (1947) și, în fine, profesor definitiv (1948). În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Între anii 1922-1926 frecventează, concomitent, Secțiile de Științe Fizico-Chimice și de Științe Agricole ale Facultății de Științe de la Universitatea din Iași, devenind licențiat. Remarcat ca element cu reale posibilități pentru cariera didactică a fost încadrat, înainte de absolvirea studiilor universitare, „asistent diurnist” la Laboratorul de Chimie Agricolă, condus de profesorul Haralambie Vasiliu. Acestuia avea să-i devină colaborator apropiat și să-i continue opera de dezvoltare a învățământului superior agronomic. Ca asistent (1924-1931ă a avut în obligațiile sale cercetarea științifică și procesul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
teză principalăă și 2. Procesele de oxidoreducțiune în organismele vii (teză secundarăă. I se conferă titlul de doctor în științe agricole cu mențiunea „Magna cum laudae”. În cariera didactică, prof.dr. Constantin Pântea a trecut prin toate gradele didactice universitare: asistent diurnist (1924-1931ă, asistent suplinitor (19311934ă, asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938ă, șef de lucrări provizoriu (1942-1946ă și apoi definitiv, conferențiar suplinitor la Chimie generală (1942-1946ă, profesor suplinitor (1947ă și, în fine, profesor definitiv (1948ă. În 1959 obține titlul de doctor docent
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
urmează doi ani cursurile Facultății de Drept a Universității din București (1893-1895). O vreme este funcționar în Ministerul de Interne. Din 1897 se stabilește la Constanța, unde lucrează ca șef de birou și de serviciu la Prefectura județului, apoi e diurnist la Direcția Porturilor Maritime. Elev de liceu, V. își vede tipărit cel dintâi volum de versuri, Zori, în 1889. Ulterior, numele pe care și-l alesese, Petru Vulcan, ca și celelalte pseudonime (Don Petre, Pedro, Picurar’lu de la Pind, Picurarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
anii 1922- 1926 frecventează, concomitent, Secțiile de Științe Fizico-Chimice și de Științe Agricole ale Facultății de Științe de la Universitatea din Iași, devenind licențiat. Remarcat ca element cu reale posibilități pentru cariera didactică a fost încadrat, înainte de absolvirea studiilor universitare, „asistent diurnist” la Laboratorul de Chimie Agricolă, condus de profesorul Haralambie Vasiliu. Acestuia avea să-i devină colaborator apropiat și să-i continue opera de dezvoltare a învățământului superior agronomic. Ca asistent (1924-1931) a avut în obligațiile sale cercetarea științifică și procesul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
teză principalăă și 2. Procesele de oxidoreducțiune în organismele vii (teză secundarăă. I se conferă titlul de doctor în științe agricole cu mențiunea „Magna cum laudae”. În cariera didactică, prof.dr. Constantin Pântea a trecut prin toate gradele didactice universitare: asistent diurnist (1924-1931), asistent suplinitor (1931-1934), asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938), șef de lucrări provizoriu (1942-1946) și apoi definitiv, conferențiar suplinitor la Chimie generală (1942- 1946ă, profesor suplinitor (1947) și, în fine, profesor definitiv (1948ă. În 1959 obține titlul de doctor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]