80,111 matches
-
raporturile iudaismului cu principalele concepte ale lumii contemporane: democrație, minoritate, majoritate, morală, societate, știință, muncă. Fiecare dintre capitolele dedicate acestor teme merită o discuție aplicată. Cred că o masă rotundă care să aibă drept tematică discutarea acestor concepte din perspectiva diverselor credințe religioase care domină lumea contemporană ar fi mai mult decît interesantă și ar putea duce la definitiva îndepărtare de ceea ce Samuel Huntington numea posibila ,ciocnire a civilizațiilor", marea amenințare pentru lumea contemporană. Observațiile lui Alexandru Șafran, foarte pertinente, oferă
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
drept ,disidenți de carton". În prefața la Domnul ambasador introdusesem un citat din Erico Verissimo la care țineam foarte mult (și care nu a fost cenzurat!). De altfel, acest citat l-am mai ,plimbat" și prin alte texte și cu diverse ocazii, odată chiar la cenaclul Secției de traduceri a A.S.B. când am vorbit despre literatura... norvegiană (!) și a fost remarcat până și de George Macovescu, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor (care ne permitea destule ,nonconformisme"). Îmi face plăcere
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
sergent de poliție care, în picioare pe coridorul central de la parter, la câțiva metri de mine, mă privea cu un zâmbet și o privire ce mi se păreau de o omenească duioșie.) Folosindu-mă de o tehnică deja experimentată la diverse conferințe pe care le ținusem nu numai în Brazilia, ci și în Statele Unite, am administrat inițial, ca să spun așa, o injecție sedativă publicului, povestind mai întâi, pe un ton de conversație informală la botul calului, fapte din viața mea, mai
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
lucra după nici o regulă previzibilă oamenii săi veneau și de cinci ori în același sat și nu se comportau asemenea unor funcționari, ci precum cei din urmă tîlhari" (p. 238). Acest tip de comportament pare desprins din paginile de fapt divers ale ziarelor sau din emisiunile de știri ale televiziunilor de azi. Cît despre ,perceptori" și ,funcționari" la începutul Evului Mediu... Tentația de a citi fragmentul citat în cheie ironică este foarte mare. Culmea este însă că inadvertențele de limbaj nu
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Sunt multe elemente autobiografice în carte, dar nu cred c-ar fi prea interesant să vă povestesc viața mea acum... LVR: Totuși, poate că cititorii dumneavoastră sunt curioși să știe câteva date inedite din viața tânărului romancier. MP: Am început diverse studii universitare, le începeam, dar mă opream de fiecare dată, fiindcă mă plictiseau îngrozitor. Tot ce voiam să fac era să scriu. Ca s-o liniștesc pe mama, mă înscriam la Universitate și urmam diferite cursuri; în felul acesta îmi
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
o formulă de salut destul de răspîndită - ar fi ironică. Impresia e contrazisă cel puțin parțial de faptul că formulele conținînd cuvîntul respect apar în contexte pozitive, exprimînd solidaritatea de grup, nu distanțarea de valorile celorlalți (de pildă ale adulților). În diverse forumuri de pe Internet, formula de salut apare mai ales la despărțire: ,salutare și respect maxim" (phpromania.net); , Ești bine de tot frățioare! Respect maxim!" (manele.ro); ,îmi cer încă o dată scuze. Respect maxim, Dragos C." (forum.edu.ro); ,respect maxim
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
visiting professor la Drew University Graduate Faculty, și a fost visiting professor la Drew University (Istanbul), precum și lector cu bursă Fulbright la Haceteppe University din Ankara și la Universitatea din Istanbul. Este codirector al programului de schimburi culturale ruso-american, obținând diverse premii și distincții acordate de Columbia University. A participat la Ediția a IV-a a Festivalului Zile și nopți de literatură de la Neptun. Bibliografia lui Edward Foster include: Volume de poezie: The Space Between her Bed and Clock (Spațiul dintre
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
autorul cărții este de origine armenească. Despre Gabriel Diradurian se știu destul de puține lucruri. Chiar dacă pînă în prezent a publicat peste zece cărți (majoritatea la Editura Ararat), numele său apare rar în dezbaterile pe teme literare de la noi sau în diversele clasamente care se fac la sfîrșit de an. Nici prezenta carte nu este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
vecine pe pagini, două lumi. Una de scriitori și artiști, reconstituită din texte în mare parte ocazionale, amestec ciudat - de nu l-am ști, bunăoară, din Limitele lui Dan Botta - de patos și de cumpănire, alta cu priză la actualitatea diversă, fie ea legată de urbanistică, ori de politică, ori de morala vreunei istorii ce se repetă. Lectura trebuie, zic, începută dinspre ,varietăți", ca să-ți dai seama, chiar dacă nu de tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
sunt sigur că există foarte mulți intelectuali și oameni de cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
basmul are o valoare filozofică intrinsecă. Iată ce spune el: Poate că basmul are, ca nici o altă formă de creație artistică, o semnificație ontologică prin el însuși. El reprezintă încercarea artistic organizată de a descrie ființa, de vreme ce o invocă la diverse niveluri de realitate și irealitate. ș...ț Basmul ș...ț vorbește despre ceea ce este și ar fi să fie, despre ce a fost și n-a fost să fie, despre acel ce va fi fiind, din lucruri, care Ťde n-
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
așa cum ne iluzionam a-l vedea uneori, noi cei din țară, idealizîndu-l. îmi amintesc că dl. Virgil Ierunca îmi atrăgea atenția asupra acestui fapt, precizînd, amar amuzat, că sînt atîtea exiluri cîți exilați sînt. Adică o sumă de inși extrem de diverși, mînați de mobiluri nu o dată divergente, în cadrul, după cum adaugă Vintilă Horia, unei ,entropii" în care penuria de informații și sleirea energiilor favorizau partidele de ,pocker cu diavolul", jucate pînă și de unii prelați, ,în speranța absurdă de a cîștiga ceva
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne un loc de pelerinaj pentru românii aflați în capitala Franței (tot mai mulți!), din țară sosesc zilnic, pe diverse căi (prin poștă sau prin curier) scrisori, reviste literare și cărți de scriitori mai mult sau mai puțin celebri. Vizitele în România se transformă în obositoare ședințe de autografe (de la funcționarii de pe aeroport pînă la demnitarii zilei) și tentative aproape
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
che permette all'immanente di transitare al trascendente, percomprovarne la sua consistenza. Și perviene a ciò nel momento în cuila propriaconoscenza del dolore spezza îl legame transitorio con la realtà, così compenetrandoci în una cognizione: è questo squarcio a rendere diverse e sempre più preziose le persone 1. Tuttavia restituire belle e preziose le "persone" che hanno sofferto, assume un connotato che travalica la mera tecnica del kintsugi: questa tecnica și chiama amore, perché îl dolore è stato parte della vită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di una presă di coscienza anche di fronte al proprio dolore che rivela la presenza dell' uomo nel mondo e la rassicurazione da parte di Dio di fronte alle iniquità dall'uomo stesso perpetrate 13, che può indurre a considerare diversă la circostanza della predilezione divină, șino ad un raccoglimento per meditare la purezza e la conversione 14. Îl mondo però può tradursi, aporeticamente, în un continuum che și caratterizza discretamente nel tempo. L'Universale permane come uno, inerente în molti
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
male, peraltro, non è soltanto l'obbrobrio dei propri sensi, la rottura del vincolo di amore, mă în maniera più profonda și rivela essere la perdita di sé stessi în un rinvio senza fine ad un giorno în realtà improrogabilmente diverso e di mutamento del proprio cammino.La differenza tra îl bene e îl male și situa esattamente nell'intorpidimento della verità, che fugacemente s'intravede chiara, inseguibile, afferrabile un po' ovunque, nonostante rimanga sempre ottusamente indistinguibile e sfuggente. Esattamente perché
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
est leș autres". Piuttosto scegliamo noi stessi liberi e liberamente per l'inferno già nella nostră stessa vită, senza timori e tremori, semmai costantemente rancorosi nei confronti di un dioche non soddisfa le pretese di una vită che și vorrebbe diversă. Dio, invece, vive nell'uomo come peculiarità di essere l'esatto contrario, îl più concreto opposto antropologico del timore e del tremore: Dio completă continuamente la nostră esistenza nell'esperienza del suo amore rivelato în Cristo universalmente e donato da
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vită. Quante esistenze ci sono în una sola vită? Molte più dei meși e degli anni componenți quella vită. Vivere è infatti essere esistiti nella moltitudine delle stagioni, nella pluralità delle metamorfosi e degli elemenți corrispondenti quelle metamorfosi, sempre nuovi, diverși eppure riconducibili ad una vită passata osservando îl presente, deliziandosi dei ricordi, sperando îl futuro. Non desiderando addentrarsi în queste considerazioni finali nella nozione di "mente", così comune în Cartesio, Locke e Kant, mente înțesa come uno speciale oggetto di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cfr. Aristotele, Fisica, cît., p.75. 32 Ibid., p. 249. 33 "Inoltre, che cos'è che muove l'infinito? Se l'infinito și muove da sé, sarà animato. Mă come può esistere un vivente infinito? Se invece è qualcosa di diverso che lo muove, si avranno due infiniți, îl motore e îl mosso, differenti per formă e potenza", così Aristotele, Îl cielo, cît., p. 171. Șu tali questioni și rinvia alla critică poștă da Sânto Mazzarino în idem, Îl pensiero storico
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
testi, un insieme unitario di pratiche e tradizioni? E ancoră, è necessario vincolare l'accezione di letteratura europea a una precisă localizzazione territoriale (la letteratura dell'Europa o nell'Europa), o și può invece estenderla a quella prodotta în continenți diverși, mă legată a generi e stilemi originariamente occidentali? Dall' altra, studiare l'identità europea sub specie letteraria può significare cercarne le tracce all'interno dei singoli autori e testi; prassi anch'essa non esențe da una serie di questioni problematiche
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di Alterità e modernità nella letteratura medievale. Mă già Erich Auerbach o Thomas S. Eliot ritenevano che l'identità letteraria europea, piuttosto che discendere da una lineare eredità classico-cristiana, rimontava a un incontro-scontro o a un dialogo tra le queste diverse componenți 8. Un'idea, quest'ultima, che ha trovato spazio sempre maggiore nel dibattito interno agli studi letterari, accompagnando la singolare parabolă della Europäische Literatur în Italia: prima sostanzialmente ignorată se non ingloriosamente stroncata (ad esempio da Croce e Petronio
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
non și supera la vecchia idea di Kultur, o di Weltliteratur comunque eurocentrica, per aprirsi alle interrogazioni della multietnicità e del multiculturalismo"12. Se quello che și è sinora delineato rappresenta îl dibattito storiografico e teorico relativo al tema, un diverso modo di approcciare la questione consiste nel ricercare le tracce dell'identità europea sub specie testuale, nel corpo concreto di opere e di fenomeni linguistici e retorici. Un esempio eminente di questo approccio è, anche în questo caso, l'Europäische
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dall'aver ridotto îl teologico-politico, ne ha esteso la portata șui popoli europei. Lungi dal segnare una rottura con i precedenți messianesimi laicizzati, si conclude con îl dominio della filosofia marxista-leninista della storia, con gradualità molteplici e più o meno diverse. Certo, c'è stată una semplificazione del campo, mă la natură di questa filosofia è sempre la stessa: ormai l'orizzonte di una realizzazione rivoluzionaria dell'uomo sociale esiste a partire da un'unica origine, mă è più ossessionante che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
che se non lo facesse perderebbe la sua stessa ragione di esistere. Ci avviciniamo così proprio al criterio primărio, quello privilegiato da Kadare, le ragioni letterarie. În merito a questo punto Kadare non ha dubbi nell'affermare quanto segue: "Per diverși anni mi sono posto la domanda: cos'è la letteratura che sto creando? É quella giusta? Ha qualche valore, oppure morirò insieme al regime? Sono sicuro che simili domande sono state fatte dappertutto nel vasto campo comunistă. Intanto nel 1970
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regime sia folle, io stavo creando letteratura normale. Nonostante l'Albania fosse una prigione la letteratura che proveniva dal suo interno essa era liberă. Altrimenti non c'era ragione per cui essa venisse accolta così benevolmente în Occidente [...] Ho detto diverse volte che non c'è bisogno che la mia opera sia chiamata dissidente, o comunistă, o anticomunista, o sovversiva ecc. Essa è innanzitutto letteratura e questo è l'onore più grande per un'opera creată în un paese come questo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]