527 matches
-
decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
tocmai ce luase o masă-n cap, alaltăseară, la cârciuma din colț), se pregătea, așadar, să întâmpine cum se cuvine Anul Nou. Își cumpărase omul de toate, nu s-ar fi putut spune că-i lipsea ceva (în afară de vreo două doage); avea și mâncare, avea și vin, ba chiar și niște „lăutari electronici” - cum obișnuia să numească CD-urile cu muzică. Dar parcă un nu-știu-ce îi lipsea. Simțise el de-azi dimineață, de când se trezise cu partea dorsală-n sus, că
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_si_a_plimbat_sufletel_depresia_pe_florentina_loredana_dalian_1357651395.html [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când, cotcodăcind pe uliți. Vitele, câte au mai rămas, se întorc de la pășune, spărgând liniștea, cu dangătul de doagă al talăngilor. Vălul înserării îi strânge pe locuitori în case. Pustietatea și bezna stăpânesc ulițele. Sigur, există iluminat public, dar din lipsă de fonduri, acesta funcționează sporadic. Paza obștească, înarmată cu câte o bâtă ruptă din vreun salcâm, își încheie
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
îngrijea păsările, striga porumbeii, după care urmau rugile în biserica frumoasă a satului. Se ruga pentru toți, buni sau răi, pentru sănătate și pace. Într-una din zile - locuitorul Calomfireștiului - țăranul Neagu, cere părintelui care era ocupat cu împărtășania, câteva doage. Părintele, cu multă bunăvoință, îl roagă să se ducă singur în pătul să-și ia ce trebuie. Neagu, nume predestinat maleficului, în legătură cu securitatea, strecoară în pătul un pistol și gloanțe. O zi nefastă pentru preot pe care n-a putut
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_berca_preot_victima_a_comunismului.html [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
intelectual și absolvent de facultate. Adevărată bătălie se dă în timp de pace. • Nu exista un drum spre pace. Pacea este drumul! (Mahatma Ghandi). • Sunt situații când publicul aplauda și eu nu știu ce să fac cu mâinile. • Unuia îi lipsește o doagă, altuia îi lipsește o zi din săptămâna... • Bancurile se nasc când nu sunt alte motive să râzi... • Amintiri: "Cererea dv. a fost aprobată negativ". • Eu nu gândesc niciodată despre viitor, el vine destul de repede (Albert Einstein). • Femeile bune ajung în
MOD DE ÎNTREBUINŢARE & NEGATIV de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1438832254.html [Corola-blog/BlogPost/380214_a_381543]
-
ucis, ne-au făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu opiniile sociologilor. Dragul meu George, scriitorii și artiștii în general - se nasc cu o doagă lipsă: cu doaga bocitului nemotivat, mai limpede spus. Ei pot dormi și sub poduri și pot scrie sau face artă și alungați prin păduri. Acum că am început să scriu, că voi spune una-alta. Câteva taine, evident: Citește mai
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu opiniile sociologilor. Dragul meu George, scriitorii și artiștii în general - se nasc cu o doagă lipsă: cu doaga bocitului nemotivat, mai limpede spus. Ei pot dormi și sub poduri și pot scrie sau face artă și alungați prin păduri. Acum că am început să scriu, că voi spune una-alta. Câteva taine, evident: Citește mai mult Scrisoare deschisă
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
ucis, ne-au făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu opiniile sociologilor.Dragul meu George,scriitorii și artiștii în general - se nasc cu o doagă lipsă: cu doaga bocitului nemotivat, mai limpede spus. Ei pot dormi și sub poduri și pot scrie sau face artă și alungați prin păduri. Acum că am început să scriu, că voi spune una-alta. Câteva taine, evident:... XVI. ȘTEFAN
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu opiniile sociologilor.Dragul meu George,scriitorii și artiștii în general - se nasc cu o doagă lipsă: cu doaga bocitului nemotivat, mai limpede spus. Ei pot dormi și sub poduri și pot scrie sau face artă și alungați prin păduri. Acum că am început să scriu, că voi spune una-alta. Câteva taine, evident:... XVI. ȘTEFAN DORU DĂNCUȘ PREZINTĂ
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
ținut trei bărbați odată, și s-a măritat cu ăla al lui Guguștiuc, că l-a găsit mai prost. Ei, ăsteea zice că îi spusese Irina lui Pișpirel... — A lui Pișpirel?!... Da, domn’e șef, aia slabă și uscată ca doaga de butoi, de se ceartă cu toți vecinii, că e mai rea ca pirul și mai a dracului ca otrava. Ei bine, asta zice că ar fi aflat de la Matilda lui Mocofanu... — Al lui... — Mocofanu. Da, așa o poreclește. După
ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469858297.html [Corola-blog/BlogPost/370048_a_371377]
-
rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân' la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi'n'c-așa-i de sărbători, Cu antreuri, cârnăciori, Măslinuțe gogonate, Șunci, bânzeturi asortate, Și sarmale, Bestiale, Și friptane, Barosane, Iar apoi, ce nebunie! Cum
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dupa_sarbatorile_de_iarna_valeriu_cercel_1388596081.html [Corola-blog/BlogPost/365711_a_367040]
-
toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de lemn, atât de trebuincioase pentru orice gospodărie de la munte. Trebuie să dăm în vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina zilei, întinzând niște ziare pe laviță, aducea cu
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
cu care se confruntă societatea noastră. Tu cel care citești acest material - Ce crezi? Care este cauza? Te rog să nu te oprești la răspunsurile superficiale de genul: „așa s-au născut”; „sunt proști”; „nu au ambiție”; „le lipsește o doagă”. Adevărul în care eu cred și despre care tot mai mulți dintre oamenii de știință ai lumii au aceeași părere este următorul: Nemulțumirea nu pune stăpânire pe un individ, familie sau cultură peste noapte. Iluzia perfecțiunii se construiește în timp
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte by https://republica.ro/nemultumirea-de-propriul-corp-si-de-propria-imagine-boala-majoritatii-in-lumea-minoritatii-perfecte [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
-n crezuri cel puțin - religii și mitologii - el liniștea și-o va găsi după atâtea nerozii în transă parcă săvârșite. Dar răstignirea lui Hristos l-a-nfățișat ca pe-un colos al faptelor nelegiuite. (Cum, Doamne, altfel să-ți explici decât prin doaga ce-i lipsește, că răului i se supune, iar Binele îl necinstește?!) Convins că n-are nici o șansă să schimbe omul cum n-a fost, după ce Însuși Creatorul în lume îi dăduse-un rost și el cu firea lui abrașă
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
spune, că-n zăvoi, Când apare luna plină, S-o aștept, când trece-acasă, Și cu grație se-nclină... Mi-a trecut la altă masă. Gheorghe-nchină și se roagă: - Doame-ajută!... iar mi-e bine: Iar mă-mbăt și pierd o doagă, Cade cârciuma pe mine... S-a slăbit și-i putrezită... Hei, Mariță...umple cana! Setea-i tare-afurisită... S-a stricat la butoi vrana? Chirea lasă-ncet arcușul Pe o strună de vioară; Stan s-a-ncins jucând Călușul: Cum mai
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
brumării și tăcute dansează rochia toamnei iar luna nu mai poartă minijup. Imnul urletului a speriat bolțile ruginite care de teamă au țâștit în spinarea moșilor cu umeri aromați, zgrunțuroși, zgribuliți, pregătiți să-și depună odorul, simbria, la iernat între doagele butoaielor primitive. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Mieilor tomnatici cu dinți de brumă le este foame de lupi și vor să se răsfețe-n îmbrăcăminți de pastramă pe grătare incandescente. Cărările dealurilor își poartă-n cobilițele vremurilor bunurile
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
cabană, nu de acasă. După ce am mâncat pe săturate, lucrurile începură să fie mai vesele, optimiste. Acum vedeam limpede toate lucrurile de la stână. Vedeam ceaunele acelea negre, uriașe, în care baciul fierbea cașul. Vedeam și o mulțime de donițe cu doage de lemn, spălate bine și puse la zvântat. Când am ieșit afară din stână, toate poienile și pădurile redeveniră senine, înviorate în culori vii, proaspete. Ce înseamnă o masă sănătoasă! Ne-am luat rămas bun de la băieții de la stână, i-
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
odată, căruța veche uitată în curte de ani de zile, casa, surâse. Peste gard, era fântâna. Se revăzu cu ani în urmă, aplecat peste ghizdul fântânii din piatră cu cumpăna lungă, la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată țipase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat de ecou, credea că nimeni
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
care-i luminează calea. Condițiile vitrege de deplasare impun o viteză mică, obositoare și fac ca drumul să pară fără de sfârșit. Este Fane Cizmaru și se deplasează spre o țintă doar de el știută. Când ajunge la poarta casei colonelului Doagă, îl observă pe acesta și pe invitații săi așezați într-un pavilion de lângă casă, aidoma unui pâlc de copaci și într-o stare lăsată în pace. Intră în curte fără să bată la poartă și fără să strige la gazdă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
recuperează doar sufletul atașat temporar corpului uman. La poarta din gard bate cineva și are o stare de minimă îndrăzneală dominată de neîncrederea dată de primul contact, de prima înfățișare în fața acestei porți. Este Stăncioaica, „procurăreasa”, care impreună cu colonelul Doagă au în plan ca să ajungă la Fane Cizmaru pentru a lua hârtia-contract promisă, în care să se scrie despre geanta cu bani de a cărei posesie s-a lipsit în curtea lor. După câteva încercări timide pentru a se face
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
văd. - Doamne, ce s-a întâmplat aici?...eu nu știu nimic! zice ea și pornește mai departe. - Băiatul lui Fane, Licsandru, crezând că tatăl său este mort, s-a pornit să-i caute banii prin casă...cu buldo-excavatorul! zice colonelul Doagă. - Doamne, asta înseamnă să fii disperat! Este periculos să fii contemporan cu astfel de oameni, care-ți pot fi copii, rude, vecini...ministri, presedinți... Buldo-excavatorul încă mușcă din dormitor, într-o poziție care nu încetează, ca să intre, parcă, in memoria
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
ridice geanta...de sub ea apare o nouă hârtie pe care scrie: „Vă rog să intrați ca să vă luați adio de la mine!” - Adio...! - Hm!...am o stare, așa, nu știu cum să zic...mi se face pielea ca de găină!zice femeia. Colonelul Doagă deschide ușa de la intrarea în adăpostul de animale și o împinge ușor cu gândul ca să nu deranjeze ceva. Face un pas spre interior și-l descopera pe Fane Cizmaru spânzurat de capătul unei sfori legată foarte jos, astfel că picioarele
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]