567 matches
-
primejdii, ptrintre atîtea «nu»-uri, printre atîtea neasemănări, Poezia - pentru a spune ca Zimmer despre Maya - pune un «și» între incompatibilități” (Poezia). Aidoma lui Orfeu (dar și Sfîntului Francisc), bardul nostru intenționează a se adresa nu numai omului, ci și dobitoacelor, plantelor, pînă și mineralelor, cuprinse într-o acoladă de metaforică iubire. Iubire care se întoarce de la obiect la subiect: „Probabil că Orfeu, cînd vorbea despre puterea miraculoasă tămăduitoare a nestematelor, în poemul Pietrele rare, urmărea nu doar să prezinte pietrele
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
puteau să-și dea, în clar, cu presupusul despre proveniența acestora... Apariția lui în faptul serii a aprins satul. De mare ce se stârnise vâlva, hăuiau ulițele pe unde trecea. Cum prindeau de veste că se apropie, câinii și celelalte dobitoace, cât și orătăniile de prin curți porneau să se zbuciume pe limba lor, de ți se ridica părul măciucă. Ațâțată, curioasă, lumea - cu mic, cu mare -, se cățăra pe garduri și prin pomii de la stradă sau ieșea buluc la porți
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
bere și fumează ca tâmpitele în veceu, crezând că nu le simte nimeni. -Paznică trebuia tu să te faci, măi, Cici, măi, nu asistentă, râdea cu ea în fiecare săptămână, ia zi în ce tură ești mâine, că a trimis dobitoaca asta de Violeta niște bani și trebuie să mă-ntâlnesc cu unu' prin centru, pe la Lipscani, să mi-i dea... Cecilia n-o refuzase niciodată, schimba tura dacă nu se potrivea, se aranja în așa fel încât s-o ajute
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
pe dată, ba apoi îi vei mai ține Corbului și o lecție de morală practică: să nu mai ia seama la glasul lingușitorilor, etc, etc... Înțeles? - Bine, dar în felul acesta, cum vom mai putea fi prieteni? - exclamară cele două dobitoace. - Ba chiar s-ar putea să ajungem să ne certăm de-adevăratelea, să ne dușmănim! - Foarte probabil. E chiar de dorit. - Pe deasupra, eu voi fi socotit un vanitos și un prost, zise Corbul mîhnit. - Iar eu voi trece drept vicleană
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
Domnul dă poruncă să se retragă apele invadatoare, Corabia va eșua cu peripeții pe muntele Ararat, tocmai în Armenia! în zona noastră, în fond, Orientul mijlociu... Noe cu ai săi, femei și fii, nepoți, întreg neamul, coboară din Arcă, cu dobitoacele după ei, gata să reia și ele filogenia întreruptă. Scăpat cu bine, Noe face o jertfă mare pentru toată suflarea vieților noi iertate și gata să înceapă alt ciclu... După atîtea arderi plăcute ...mirosind mireasmă bună, îmbunat, Domnul dă semn
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
cugete și în intenția omului 16. Sfântul Ioan Damaschin, când enumeră patimile trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar patimi trupești - spune el - sunt: iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăția, amestecarea sângelui (incestul), stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele (zoofilia sau bestialitatea), poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
când a vrut să fie la fel ca Dumnezeu și și-a arătat această dorință prin faptă și-a pierdut simțirea duhovnicească a neprihănirii, a căzut la simțirea trupească a poftei de femeie și prin această poftă s-a alăturat dobitoacelor celor neînțelegătoare și s-a asemănat lor88. Sfântul Nil Ascetul scrie în același fel: Adeseori gândul curviei vine de la gândul slavei deșarte și dă înfățișări cuviincioase începuturilor căilor ce duc la iad, ascunzând alunecările primejdioase de mai târziu prin care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
frăție Doar lupta pentru noi ciosvârte, Și roată Lumii se învârte Cu noi lozinci la temelie Și va veni și-o vreme, poate, Când tot Cezarii ne vor face Frăție și egalitate, Cu dumnezeu Satan, în pace Ca niște vite, dobitoace, Îi vom slavi atunci, prin munca, Pe cei ce pâinea ne-o aruncă În timp ce Dumnezeu va tace Privind ce inima, ne face, Și nu vă dă nicio porunca...
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
-l duc pe om la asemănarea cu animalele. Referitor la aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa ne învață că firea omenească stă la mijloc între două extreme, opuse una alteia, între ființele dumnezeiești și netrupești, pe de-o parte, și viața dobitoacelor și a vietăților necugetătoare, pe de altă parte [...] de la Dumnezeu el a primit cugetul și puterea de judecată, care este comună pentru bărbat și femeie, iar din lumea necugetătoarelor, omul are alcătuirea trupească și toate cele trupești ... <footnote Sf. Grigorie
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și-a deschis larg simțirea, ceea ce i-a orbit mintea, l-a înstrăinat cu totul de cunoștința de Dumnezeu și l-a umplut de cunoștința pătimașă a lucrurilor. Împărtășindu-se deci omul fără măsură de aceasta numai prin simțire, asemenea dobitoacelor necuvântătoare, și aflând prin experiență că împărtășirea de cele sensibile susține firea lui trupească și văzută, a părăsit frumusețea dumnezeiască, menită să alcătuiască podoaba lui spirituală și a socotit zidirea văzută drept dumnezeu, îndumnezeindo, datorită faptului că e de trebuință
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
se opune, tinzînd la substituire, una a catacombelor, geamănă celei imaginare platoniciene, o lume aparent răsfrîntă în oglindă, însă de fapt caricată... Dar poate că nimic n-ar putea fi invocat drept acolo o premoniție, ba chiar un îndemn pentru dobitoacele "comunitare" care ne-am argument suprem întru reeditarea acestei extraordinare cărți decît subcapitolul Vapoarele. Revolta cailor (...) Aflăm și pretat a fi cu toții, înfometați pe o insulă-închisoare, sub conducerea unui "rege nebun", pînă în decembrie 1989... ( Desigur, cheia mitologică e
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
din care răzbat vocile de fier ale celor mai năpraznice mirezme și păreri dacă vremea stând ca o femeie-n studioul ei uitându-se în oglinda din perete n-ar vedea tot ce-i face timpul la-ntuneric și-alte dobitoace metafizice la lumina zilei. Calea rătăcită ,Inde irae..." (Juvenal) Calea pe care am pășit nu o voi numi calea mea de aur nu-i voi pava răscrucile pe turnuri nu-i voi pune steaguri nu-i voi cinsti memoria cu
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
lepădat de toate tradițiile istorice, au îmbrăcat hainele străine ale legilor europene homosexuale, antinaționale, înrobitoare față de străini... Din 1859 în România sînt stăpîni străinii, nicidecum românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne unim!?” scrie în continuare „savantul”. Desigur, fermele de dobitoace (a se vedea gulagurile siberiene!) construite de Stalin inclusiv pentru sutele de mii de români
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne unim!?” scrie în continuare „savantul”. Desigur, fermele de dobitoace (a se vedea gulagurile siberiene!) construite de Stalin inclusiv pentru sutele de mii de români basarabeni, dintre cei mai buni români, marea majoritate dintre care nu s-au mai întors, sunt mai bune decât „ferma de dobitoace europeană”, în care
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
Desigur, fermele de dobitoace (a se vedea gulagurile siberiene!) construite de Stalin inclusiv pentru sutele de mii de români basarabeni, dintre cei mai buni români, marea majoritate dintre care nu s-au mai întors, sunt mai bune decât „ferma de dobitoace europeană”, în care se trăiește decent (chiar în România pensiile, salariile, bursele studenților sunt de peste 5 ori mai mari decât în citadela ortodoxă construită de socialistul satan Dodon, nemaivorbind de țările avansate europene unde sunt de zeci de ori mai
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
bolnavă (a se vedea graba cu care guvernarea actuală încearcă să adopte legi cu o politică antiumană de pensionare (cum poți supraviețui cu o pensie de 500-700 lei (22-32 Euro), dar majoritatea au astfel de pensii, atunci când în „ferma de dobitoace europeană” cele mai mici pensii depășesc o mie de euro. Chiar și în sărăcita Grecie premierul A. Tsipras a decis să-i ajutoreze acum în ajun de anul nou pe pensionarii greci cu cele mai mici pensii de 840 euro
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
și s-o scoată din păcat ! Dar ce folos, de ne găsește goi de fapte bune, Și-s prea puțini ce sunt nerăbdători a-I spune: "Vino și mântuiește-ne Hristoase,că Te-am așteptat "! Se naște Domnul,iarăși între dobitoace, Căci lumea Sa,ai Săi copii,nu L-au primit! Dar câți din noi,de două mii de ani încoace, Din inimile noastre,am știut a face, Loc Sfânt,ca-n ele să se nască al nostru Domn iubit? Se naște
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
petrecând în trezvie și cunoscând pe Dumnezeu, mintea ta va fi cu grijă la virtuți. Iar dacă te vei sili să faci voile tale pentru plăcere și nu voile lui Dumnezeu amețit de necunoștința lui Dumnezeu te vei pierde ca dobitoacele, mergând la cele rele ce ți se vor întâmpla după moarte<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 119, în Filocaliaă, vol. I, p. 38. footnote>. De aceea spune Sfântul Marcu Ascetul: Să nu primim iarăși de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și sufletul omului au fost modificate. În sens strict, căderea a fost echivalentă cu moartea. Slăbiciunile trupului nostru, supunerea lui față de elementele lumii materiale, grosimea toate sunt urmări ale căderii. După cădere, trupul nostru s-a făcut asemenea trupurilor de dobitoace; trăiește o viață animalică, viața propriei sale naturi căzute. Cu toate acestea, cuvintele pe care le-am folosit nu sunt capabile să exprime întru totul pervertirea trupului nostru, de la înălțimea stării lui duhovnicești, la starea carnală de acum. După ce au
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-a și întrecut în iraționalitate, mutând rațiunea cea după fire în ceea ce e contrar firii<footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
majoritatea mamelor vor copiii lor numai morți. Marii duhovnici din mănăstirile noastre spun că cel ce omoară un om face mai mare păcat decât dacă ar fi ars și ar fi stricat toate câmpiile cele mari, toate roadele pământului, toate dobitoacele, toți copacii, toate casele, fiindcă ucigând om, a ucis pe cel ce s-a hirotonisit de la Dumnezeu împărat a toată zidirea și din toată creația numai omul poartă chipul lui Dumnezeu. De aceea, un singur suflet este mai valoros în fața
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
din mormânt și revin acasă”. „Priculici este același lucru ca la francezi Loup garou; ei cred că oamenii se pot schimba în lupi și că își însușesc într-atât firea acestora, încât se reped și sfâșie atât oamenii, cât și dobitoacele”, spune în 1711 Dimitrie Cantemir, citat de Otilia Hedeșan. Cercetătorii l-au explicat pe priculici drept „un bărbat care se transformă în lup”, „mort ieșit din groapă, în chip de lup sau de câine”, „licantrop; spirit malefic care ia formă
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
secase de se putea trece cu piciorul, în noiembrie se culegea cireși coapte a doua oară în an”. Grigore Ureche scrie despre o vară-pârjol din zilele lui Petru Vodă (1585), „care a secat toate izvoarele(...) , copacii au secat de secăciune, dobitoacele n-aveau ce paște, doară spre toamnă s-au pornit ploi și a crescut mohorul, de-au scăpat sărăcimea, că era pretutindenea foamete mare”. Dintr-o „Cronică Anonimă” aflăm că „în al treilea an al domniei lui N. Racoviță (1718
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
umil bătrîne. Doamne, de ce umilința e viață?" (Umilința este o palmă). Prin verbe simple, "prozaice" poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei, prima nefiind neapărat îndatorată unei rostiri solemne, aristocratice sau clamoroase: "Ei cu dobitoacele cu lîna cu laptele./ Noi cu lumile ce aduc la lumină cuvintele.// Ei pe deal cu noaptea în cap./ Noi cu noaptea în sînge cu stele bolnave pe buze.// Ei cu mieii cu zarzavaturile cu lemnele./ Noi cu mîinile albe
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
ureche. GARDIANUL iese în fugă din Sala Tronului.) Eu vă voi vindeca de suferința de a viețui!... Știți unde a greșit Dumnezeu? Că l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa. Trebuia să-l facă după chipul unei dobitoace... N-a avut imaginație. Arătând către unul și altul dintre CURTENI.) Ce puțin aveai să semeni cu un porc. Tu cu un măgar. Tu cu o oaie... Ce credea El, că omul o să stea cuminte și ascultător?... Când ai chip
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]