138 matches
-
cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca operațională în analiza sa - se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
uneori, se detașează încă în capitolul II, cu intenții teoretice, care configurează de fapt maniera în care lucrarea va folosi cele două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care doctoranda are dreptate s-o considere „aproape firească” (p. 4), în Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul se identifică o abordare complexă a personajului feminin. Ca idee generală se cuvine să remarc ca valoroasă organizarea internă a demersului tezei, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
domniei sale de a accesa și de a utiliza, în demersul său științific, lucrări teoretice cu un grad înalt de dificultate, multe dintre ele în limbi străine. Studiile aprofundate în cadrul masteratului, profilat pe Semiotica limbajului în mass-media și publicitate, urmat de doctorandă la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, i-au prilejuit contactul cu metodele cele mai moderne în cercetarea stilistică, iar buna cunoaștere, din interior, a tradiției din comuna natală Fundu Moldovei, considerată, pe drept cuvânt, "vatră folclorică" (în care au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vinde/ Cînd totu-i o marfă" - Legende)". Este subliniată structura maladivă a poetului, nu mai puțin una dintre cele mai tipice trăsături, ironia, una încărcată de abisuri psihologice, ce, totodată îi luminează în chip admirabil aristocratismul orgolios al lui Bacovia. Doctoranda de la Zürich definește ironia drept politețea disperaților. Și comentează următoarea frază, dintr-o proză a poetului: "Plîng, fiindcă valsul de anul acesta e trist ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în acest local de consum. Inteligența se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în limba sa maternă. 5. În finalul acestei scurte note, gratitudinea noastră se îndreaptă spre distinsul filolog clasic Macello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor la Universitatea din Foggia, pentru colaborarea sa cordială cu noi și, de asemenea, către doctoranda noastră Corina Bădeliță, eminentă italienistă, pentru traducerea acestei lucrări în limba română. DEMETRIO MARIN Ovidiu a fost exilat pentru că s-a opus regimului lui Augustus? PRECUVÂNTARE În toamna anului în curs 1958 se împlinesc exact 1950 de ani de când în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de Științe ale Educației din București. Domenii de competență: psihologia educației, psihologia personalității, consiliere psihopedagogică, metode și tehnici de învățare eficientă și educația adulților. Laura Malița este lector la Facultatea de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara, doctorandă la Universitatea București, având ca temă aspecte ale societății informaționale și ale sociologiei internetului. Domenii de competență: implicațiile sociale ale computerizării, impactul internetului în viața de zi cu zi, cercetarea on-line în științele sociale, societatea informațională națională, europeană și globală
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de Științe ale Educației din București. Domenii de competență: psihologia educației, psihologia personalității, consiliere psihopedagogică, metode și tehnici de învățare eficientă și educația adulților. Laura Malița este lector la Facultatea de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara, doctorandă la Universitatea București, având ca temă aspecte ale societății informaționale și ale sociologiei internetului. Domenii de competență: implicațiile sociale ale computerizării, impactul internetului în viața de zi cu zi, cercetarea on-line în științele sociale, societatea informațională națională, europeană și globală
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Studii Internaționale și de Securitate, București. Doctor În științe politice (SNSPA, 2004), este coordonator al primului Manual de Relații Internaționale (Editura Polirom, Iași, 2006) editat În România. Este expert În analiza politicii externe și În securitate internațională. Monica Munteanu este doctorandă În studii de gen a Facultății de științe Politice din cadrul SNSPA. În prezent, Își desfășoară activitatea În cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Camil Francisc Roman este licențiat În științe politice al SNSPA, urmând În prezent cursurile școlii doctorale ale aceleiași universități
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Francisc Roman este licențiat În științe politice al SNSPA, urmând În prezent cursurile școlii doctorale ale aceleiași universități. Mirela Sate este licențiată În științe Politice și absolventă a Masteratului de Teorii și Sisteme Politice Contemporane din cadrul SNSPA, fiind În prezent doctorandă la aceeași instituție. Horia Terpe este directorul Centrului pentru Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI). Este absolvent al Facultății de științe Politice (SNSPA), iar În prezent urmează cursurile doctorale ale aceleiași facultăți. Andrei Trandafira este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de intelectual revoluționar exemplar. Atunci când se îndrăgostește de Arina, încearcă să-și contureze un profil intermediar între cele două, dar o pierde tocmai pentru că își ocultase adevărata natură, cea de "bestie din junglă"53, care o fascina, de fapt, pe doctoranda în filosofie adorată. Fatalitatea, în ipostaza caragialiană a "destinului care seamănă a voință răutăcioasă" (Zarifopol), pare să fie resortul acestui deznodământ. Variațiuni pe această temă sunt de găsit și în numeroase nuvele ale lui Gib. I. Mihăescu: Semnele lui Dănuț
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective, Fundamentele politicii. II. Raționalitate și acțiune colectivă, Introducere în filosofia politică. Teme clasice . ANDRA-MARIA ROESCU este doctorandă în științe politice la SNSPA. A absolvit masteratul de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes: sistemele electorale, comportamentul electoral, teoria alegerii publice, experimentele și metodele de cercetare cantitative. ANDREI VLĂDUCU este doctorand în științe politice la SNSPA, cu
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
vizează alegerile, regulile de vot și dreptatea. Absolvent al masteratului de Teorie și Analiză Politică și licențiat în științe politice (SNSPA). Domenii de interes: economia com portamentală, teoria alegerii sociale, filosofia politică și experimentele în științele sociale. MIRELA VLĂSCEANU este doctorandă în științe politice în cadrul SNSPA și absolventă a masteratului de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes: analiza instituțională, instituționalismul și politicile pentru învățământul superior, în special politicile de finanțare și de stimulare a performanței cercetării.
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]