73 matches
-
mai mulți), ni se comunică acestea: "este o carte de acțiune dinamică, în vervă, în care trăiesc câteva personaje reale sau fictive a treia categorie nu s-a născocit încă. Romanul este modern prin structura lui de colaj, prin aspectul documentaristic și prin ficțiune controlată. Ce vrea să zică acea "ficțiune controlată rămâne să medităm... Cât despre aspectul documentaristic fiecare după convingeri. Sunt și cititori care nu prețuiesc romanele ce mânjesc cu scârnă burghezia română a vremii. Despre imensul scandal al
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
personaje reale sau fictive a treia categorie nu s-a născocit încă. Romanul este modern prin structura lui de colaj, prin aspectul documentaristic și prin ficțiune controlată. Ce vrea să zică acea "ficțiune controlată rămâne să medităm... Cât despre aspectul documentaristic fiecare după convingeri. Sunt și cititori care nu prețuiesc romanele ce mânjesc cu scârnă burghezia română a vremii. Despre imensul scandal al plagiatului din acest roman, nici o vorbă. Să fi predominat opinia că, în curăția sa spirituală, publicul cititor trebuie
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
tatăl său - închis la Mathausen - și mama - moartă la Auschwitz. Ecranizarea cărții lui Szpilmann, „Pianistul” este povestea înfricoșător de adevărată, supraviețurii, în condiții extreme, a unui pianist evreu în Varșovia celui de-al doilea război mondial. Tragismul adus de tușele documentaristice, rezultate în urma unui travaliu enorm de preproducție (șeful decorator a fost Alan Starski, laureat cu Oscar pentru „Lista lui Schindler”, filmul lui Spielberg) și subliniat de culorile desaturate, reconstituie crud, dar atît de fidel atmosfera sumbră a Holocaustului. Dacă s-
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
în mămăligă și tot în traducerea Norei Iuga, la Editura Polirom, spre sfîrșitul anului trecut). Din relicvele cele mai cutremurătoare lăsate de Aglaja, filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat, înlocuindu-le prin obiecte
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
de caracterul exemplar pe care destinul acestei familii îl dezvăluie, și anume apusul burgheziei, un crepuscul care a fost mai îndelungat în România decît în Germania (mă refer desigur la primul război mondial). R.B.: Din acest amestec de biografie, istorie, documentaristică și ficțiune rezultă un roman care se lasă cu greu definit: elementul epic nu are o pulsație puternică, textul este foarte elaborat, structurile narative sunt subtile și elementele simbolice abundă. În ce măsură acest roman este o arheologie a României de altă
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
fără să izbutesc să ajung la ziua nașterii acestuia, plimbîndu-mă prin ascendenții lui biologici și literări, ca printr-un labirint fără ieșire. Datele și variantele Scrisorilor lui Eminescu ne-au ocupat atenția seminare la rînd. Nu ne plăcea, firește, atîta "documentaristica", mai cu seamă date fiind foarte precarele interpretări critice îngăduite în prelungirea lor. Dar n-aveam ce face. Abia mai tîrziu, după ce m-am răzvrătit nu o dată contra metodei, ca tînăr asistent al profesorului devenit și decan, am înțeles două
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
Dar n-aveam ce face. Abia mai tîrziu, după ce m-am răzvrătit nu o dată contra metodei, ca tînăr asistent al profesorului devenit și decan, am înțeles două lucruri. Primul era că, decît interpretări îmbibate că un burete de ideologie marxista, documentaristica era infinit preferabila. Iar al doilea, ca, fără un dram de stiință adevărată, istoria literaturii este o îndeletnicire nu doar inutilă, dar înșelătoare că o fată morgana. Astăzi aproape nu se mai învăța istorie literară în facultățile de litere. Nu
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea ș.a.m.d. Citind cartea lui Mircea Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
dintre atu-urile greu de egalat ale școlii americane. Ziua a 6-a ne conexează, nu fără trimitere afișată la Biblie, la dezbaterea abisala pe tema clonării umane, atît de actuala, încît nu e propriu-zis un SF. Începutul e manifest documentaristic, cu fișarea datelor calendaristice ale performanțelor și legiferărilor în materie și cu intrarea în acțiune aproape firească a super-greului Arnold Schwarzenegger, în postura languroasa de soț și tata iubitor, dar și pilot care nu știe că a fost clonat clandestin
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
mi se pare că ar trebui să rămînă undeva la un nivel mai terestru, în acord cu tonul și intenția textelor care o compun. Înțelesul colecționării editorialelor și al ambalării lor în frumosul volum de la Polirom ar putea fi unul documentaristic. Atunci cînd, undeva în viitor, toate scamele realității sordide care le-au generat se vor fi risipit, aceste texte semnate de un jurnalist faimos de la sfîrșitul secolului XX vor spune multe despre o Românie istorică. Dar va trebui avut în
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
a secolului nostru... Realitatea face ca aceste cronici moderne, bazate pe fapte și evenimente istorice, trăite, și care pot fi ușor recunoscute, să întreacă, de asemenea, ficțiunea literară, romanescul... E o victorie a concretului, istoric, politic. La ceea ce oferă literatura documentaristică cititorului lacom de senzațional, se adaugă concurența cinematografului și a televiziunii, - "clocotul realității", în stilul cel mai direct... Să fi rămas literatura, cu poveștile ei născocite, o domnișoară ofilită, neluată în seamă, în mijlocul agitației și conflictelor acute ale existenței?... Să
Romanul polițist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7131_a_8456]
-
în care o iubire, pe cale de a fi pierdută, nu reînvie prin reîntinerirea sentimentului așa-zis dispărut. Cred că, așezată în cel mai actual context politic, social, o asemenea literatură poate depăși, prin tensiunea intrigii, prin dimensiunile umane,... literatura numai documentaristică, atât de la modă astăzi... Trebuie să ne mai gândim și la durabilitatea capodoperei, menită să înfrunte secolele, reînnodând legătura, - dincolo de tehnic și de interese imediate, - cu ce rămâne valoros în întreaga istorie a geniului omenesc... Să fim gata oricând să
Romanul polițist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7131_a_8456]
-
vedere, plasarea în descendența directă a lui Lucian Raicu (Al. Cistelecan) mi se pare justă. Dacă impresiona ceva în Literatura între revoluție și reacțiune, dar și în textele din În lumea nouă (2003), era tocmai amestecul foarte particular între studiul documentaristic, obiectiv, și disponibilitatea „afectivă” - termen depreciat în critică, însă cum nu se poate mai potrivit în acest caz - în urmărirea unor destine individuale. De aici, slalomul permanent între document și jurnal. Dacă Sanda Cordoș e unul dintre cei mai specializați
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
până la Nichita Stănescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru sau Șerban Foarță. Caragialieni, toți, cu mai multă sau mai puțină relevanță pentru istoria literaturii române. Caragiale e veriga lipsă în evoluția neverosimilă spre absurdul urmuzian, după cum e veriga lipsă în autenticismul aproape documentaristic al ficțiunii lui Camil Petrescu. Pericolul e însă ca acest comparatism incontinent să dizolve până într-atât personalitatea creatoare a lui Caragiale, încât aceasta să-și piardă cu totul specificul. Căci numelor enumerate mai sus li se alătură Giambattista Vico
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
Simona Vasilache Întreg sau pe bucăți, Bucureș tiul n-a încetat, de vreo două secole, să fie o prezență, în poezie sau în roman. Atât că accentele se mută, dinspre viața cetății, mondenitate și fast, spre amă- nuntul biografic, dinspre documentaristica sentimentală spre ficțiunea propriuzisă. Între războaie, Gheorghe Crutzescu, în Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi (Socec, 1931), ilustrează prima direcție, în care mica istorie se amestecă lejer cu detaliile pitorești, ferindu-se, însă - ne-o spune prefața - de romanțiozitate și de
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
scriitorilor, care rămân doar ca valori informative.Se mai consideră Provincialele lui Pascal sau corespondența lui Flaubert ca fiind parte din același gen. Există o confuzie pe care o întrețin unii specialiști și chiar unele dicționare ce ține de prejudecăți documentaristice, având ca efect imprecizia termenilor și subestimarea unor valori de prima mărime despre genul epistolar. Scrisoarea,( fără să ne gândim la Scrisorile persane ale lui Montesquieu, care sunt adevărate eseuri politice, nici la Scrisorile lui Eminescu, nici la Scrisorile lui
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
scriitorilor, care rămân doar ca valori informative.Se mai consideră Provincialele lui Pascal sau corespondența lui Flaubert ca fiind parte din același gen. Există o confuzie pe care o întrețin unii specialiști și chiar unele dicționare ce ține de prejudecăți documentaristice, având ca efect imprecizia termenilor și subestimarea unor valori de prima mărime despre genul epistolar. Scrisoarea,( fără să ne gândim la Scrisorile persane ale lui Montesquieu, care sunt adevărate eseuri politice, nici la Scrisorile lui Eminescu, nici la Scrisorile lui
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
viața l-a îndreptat dincolo de limba lui natală, cea în care a văzut primele flori, a făcut prima declarație de dragoste...” Memorialistica Veronicăi Pavel Lerner nu are pretenția de a reda documente din viețile personalităților prezentate dar obține un efect documentaristic privind propria viață, ca om de cultură trăind între oameni de cultură. Este o carte apolitică, o carte lipsită de comentarii tendențioase sau interpretabile, o carte a culturii și nu a sistemului din care vin amintirile, ceea ce poate fi un
VERONICA PAVEL LERNER- OAMENI PE CARE I-AM CUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368318_a_369647]
-
și spre arterele intangibile până atunci, ale caracterului. Ceea ce, fără îndoială că este egalabil cu operele celor mai de seamă personalități culturale ale românilor, e tot ceea ce a realizat Marilena Rotaru, pe de o parte în creații literare, jurnalistice, publicistice, documentaristice, filmografice etc., iar pe de altă parte, faptic, în acțiuni cu angajament personal și entuziasm fierbinte - aceasta va rămâne ca operă expusă fără zale, cu pieptul gol, în confruntările contemporane, pentru apărarea istoriei. Pe astfel de coordonate se plasează evocarea
MARILENA ROTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364963_a_366292]
-
exprima repede, direct, spontan și just, cu multă puritate. Era foarte cult și profund”. În concluzie, cititorul va descoperi în „Existența poetică a lui Bacovia” (Ed. „Ateneul scriitorilor”, Bacău, 2012, 182p.) o discuție în care domină disponibilitatea afectivă și obiectivitatea documentaristică, deoarece, spune Lucia Olaru Nenati, „ ... ne aflăm într-un spațiu unde parcă sclipesc idei, strălucesc intuiții și o lume specială a inteligenței, a frumuseții și, mai ales, a prieteniei, căci pe noi ne leagă o relație specială care s-a
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și istorie literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, 202 p.; Poezia lui Eugen Dorcescu. Crestomație critică, critică și istorie literară, documentaristică, Editura Brumar, Fundația Interart Triade, Timișoara, 2009, 76 p. (în colaborare cu Sorina Ianovici-Jecza); Departe de centru, aproape de centru, critică literară, Editura Mirton, Timișoara, 2012, 200 p. Traduceri din literatura universală, în volum: Roland Jaccard, Nebunia, Editura deVest, Timișoara, 1994
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și istorie literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, 202 p.; Poezia lui Eugen Dorcescu. Crestomație critică, critică și istorie literară, documentaristică, Brumar, Fundația Interart Triade, Timișoara, 2009, 76 p. (în colaborare cu Sorina Ianovici-Jecza). Departe de centru, aproape de centru, critică literară, Editura Mirton, Timișoara, 2012, 174 p.; Note de lectură, Editura Calameo, 2014. 17. Traduceri din literatura universală, în volum: Roland
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
ca o mărturisire de credință). Cronicile unor cărți aparținând, îndeobște, unor scriitori români din țară și din diaspora (Rodica Elena Lupu, Milena Munteanu Lițoiu, George Roca, Dora Alina Romanescu, George A. Stroia ș.a.) evidențiază rigoarea, pertinența, acuratețea, obiectivitatea și acribia documentaristică a criticului literar, Elena Buică exprimându-și impresiile de lectură din pasiune, interes și dragoste pentru literatură și pentru creatorii ei, subliniind, la fiecare în parte, valoarea scrierilor, talentul indeniabil al tuturor și contribuția la dezvoltarea limbii și a literaturii
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
mele relații cu “Povestitorul” (etichetă atribuită de distinsul critic și istoric literar Theodor Codreanu), sub masca personajelor sale (pozitive, cum altfel?) se numără și autorul, chiar dacă transpus doar parțial. Și dacă nu ai apucat a te informa din surse strict documentaristice despre mersul politic, socio-economic, despre evoluția conștiinței naționale și a mentaliății populației basarabene, legat de începuturile tinerei republici moldovenești și de perioada premergătoare Independenței, despre frământările legate de re-Unire risc (nu prea mult) să afirm că punerea la curent prin intermediul
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
implicat sate-eșantion din fostul Regat și din teritoriile readuse acasă după trecerea viforelor care le-au smuls de la sânul Țării- Mamă. Între aceste sate se află și satul Cornova, azi în raionul Ungheni. S-au strâns în aceste campanii dovezi documentaristice fără precedent despre satele exponențiale cercetate. Spre exemplu, numai pentru Cornova proiectul monografiei gustiene cuprindea peste 1000 de pagini, arhivate într-un masiv volum la Arhiva pentru știință și reformă socială. Toate materialele expedițiilor monografice din perioada menționată au constituit
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]