43 matches
-
disoluția universală, într-o cheie cunoscută însă cu o spontaneitate asociativă aptă a da impresia prospețimii (expresive) în oboseală: "hălci galbene de pămînt/ despuiate de vîntul isteric/ pulpe de lut tremurînd/ roșii/ deasupra orizontului// ori nisip zdrențuit/ pasional/ de luna/ dodecafonică// cum un falus enorm/ plopul lucind luciferic" (Pastel). Extincția poate adopta aspecte carnavalești, se poate teatraliza așa cum zăbovește asupră-și în cuprinsul unei poetici inteligent unitare: "toate s-au risipit în rîsul sardonic al clovnului/ luna se scutură de viermi
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
om de cultură ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta grandios, ponderea revenind acelora de sorginte cinematografică și poate chiar dodecafonica. Asemenea simboliștilor wagnerieni, Robert Wilson a realizat, aici, la Craiova, o operă de artă totală (Gesamtkunst), asociind în Rinocerii toate expresiile artistice valorificate din perspectiva armonizării corespondentelor dintre culori, sunete, linii și volume. Spectacolul titanului nord-american atinge, pe alocuri, efecte
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
ne agităm armonios sub ploaia programelor de televiziune; am învățat canoane și voci, știm să citim ziare și partituri și fiecare în felul său își tîrîie expresiv existența. Sîntem muzicali, chiar dacă nu vrem, chiar dacă nu ne dăm seama. Simfonia noastră dodecafonică se aude pînă la ceruri, pînă la stele, și încîntă auzul heruvimilor și meteoriților. Abia acum începem lent să ne trezim. Să ne dăm seama că împotriva voinței noastre deși mulți sîntem afoni, noi totuși cîntăm: asemenea greierilor, broaștelor și
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
mișcare." Sau: ,cineva ne caută, ne adulmecă și ne paște/ ca pe ultima iarbă, acum atît de des/ ne ascundem ocolind oamenii/ cu întîmplările lor de neînțeles." Ecourile atît de distincte, la lectură, sunînd ca muzicile de harfă în vremea... dodecafonică de azi, ale poeziei anilor '60... Ultimele scrise înaintea plecării în Suedia și reținute în Puterea morților asupra celor vii, Jurămîntul de sărăcie, castitate și supunere (1972) și Împotriva celui drag (1975) sînt amintiri: ,ceva real, de neschimbat și greu
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
tipologic-temporală. În cazul lui Arnold Schönberg este vorba despre succesiunea a cinci perioade stilistice (similar etapelor / „vârstelor” beethoveniene), fiecare intitulată în conformitate cu tipologia tehnicii de organizare sonoră sau a tehnicii de scriitură: (a) perioada incipientă (postromantică), (b) perioada atonală, (c) perioada dodecafonică, (d) perioada serială și (e) ultima perioadă, de revenire la principiul organizării tonale. Reprezentative sunt, în esență, cele trei perioade mediene, în care compozitorul își formulează și își implementează principiile „revoluției atonale”. Activitatea componistică a lui Igor Stravinski este subdivizibilă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de (b) aspectul estetic asumat - neoclasicismul perioadei a doua -, sau (c) aspectul tehnicii adoptate - atonalismul ultimei perioade de creatie. O primă evaluare îl înfățișează pe Schönberg în imaginea omogenității conceptuale și coerenței în fidelitatea lui față de principiile propiei revoluții - atonală, dodecafonică și serială -, iar pe Stravinski în imaginea eterogenității funciare sau, altfel spus, a eclectismului asumat ca indiciu al evoluției lui muzicale. Deja de la acest nivel devine vizibilă îngustarea treptată și orientarea înspre semnificații cu aplicabilitate directă și tot mai precisă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup conține termeni cu referire mai degrabă la aspectul componistic-tehnic, procedural intra-stilistic: atonal, dodecafonic, serial, neo-modal, neo-tonal, stocastic, minimalist, aleatoric etc. Astfel, dacă muzica lui Johann Sebastian Bach este definibilă univoc drept muzică barocă (a Barocului), muzica lui Ludwig van Beethoven se identifică drept muzică clasică (a Clasicismului vienez), muzica lui Richard Wagner drept
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
termen, în curentul expresionist, întrucât e vizibilă orientarea termenului înspre semnificația estetică-stilistică, (c) iar în interiorul expresionismului creația lui se va subdivide, la rândul ei, în termeni cu funcție de corelativi tehnici, câte unul pentru fiecare perioadă definibilă ca atare: postromantică, atonală, dodecafonică, serială, tonală. Însă fiecare din cele cinci tipologii de termeni își poate asuma și funcția stilistică: stil modernist, stil expresionist sau stilul muzicii atonale, dodecafonică, serială etc. Lucrurile tind către un retorism eterogen, unul similar cu starea de lucruri în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
termeni cu funcție de corelativi tehnici, câte unul pentru fiecare perioadă definibilă ca atare: postromantică, atonală, dodecafonică, serială, tonală. Însă fiecare din cele cinci tipologii de termeni își poate asuma și funcția stilistică: stil modernist, stil expresionist sau stilul muzicii atonale, dodecafonică, serială etc. Lucrurile tind către un retorism eterogen, unul similar cu starea de lucruri în Baroc, unde era vorba despre stil înalt, stil afectat, stil narativ sau expresiv etc. Mai puțin stratificat se prezintă cazul creației lui Igor Stravinski: (a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a sistemului de leitmotive implicit. „Răspunsul” lui Schönberg și Stravinski se rezumă la anularea caracterului sintetic, ceea ce duce la „fracturarea” interioară a stilului personal într-o succesiune de contextualizări stilistice, acestea fiind văzute fie ca tipologii ale organizării tonale (atonal, dodecafonic, serial) și, implicit, ca tehnici de scriitură, fie ca un amestec „eclectic” între tipologii de atitudine avangardistă, estetică și organizare tonală (perioada baletelor rusești, stilul neoclasic și atonal). Același model de atitudine îl putem remarca - însă într-un context cronologic
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în contextul creației lui Arnold Schönberg. Diferențele față de modelul beethovenian se rezumă la „fracturarea” imaginii stilistice în mai multe „blocuri” succesive constitutive, fiecare adoptând ca denumire stilistică titulatura sistemului de organizare tonală sau a tehnicii de scriitură dominantă (postromantic, atonal, dodecafonic, serial). Evaluarea etapelor nu se rezumă la cuantificarea variațiilor de limbaj și a mutațiilor în plan estetic în limitele unui singur stil identificabil ca atare, ci devine o succesiune compartimentată a mai multor tehnici de scriitură diferite. Modelul stilistic schönbergian
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
grav întrucât amplifică hybris-ul artistului; așa încât, artistul era prezent în egală măsură ca fiind cel mai aproape de Dumnezeu, dar și ca cel născut incapabil de a fi... Am vorbit despre Kandinsky și, în aceeași perioadă, apăruse în muzică serialismul dodecafonic reprezentat de Schönberg și elevii săi, Berg și Webern. Ei promovau un contrapunct, să zicem, echivalent cu esența, cu eidos-ul aristotelic, pe care-l ascundeau însă în interiorul celor patru forme ale seriei, în infinitele variațiuni din care, cu greu, mai
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
întregul cortegiu de principii componistice solidare muzicii bazantine, organumul ori conductusul Ars Antiqa-ei, izoritmia și izoperiodicitatea specifice Ars Novei, tehnicile contrapunctice ale Renașterii, principiul imitativ al fugii în Baroc, al sonatei omofone mono- ori bitematice în Clasicism și Romantism, oportunitățile dodecafonice ale Expresionismului, tehnica serială, spectrală, acusmatică, electroacustică, procedeele de-formalizatoare ale aleatorismului ori de organizare ale haosului, principiile de ordonare ale modurilor cu transpoziție limitată sau ale structurilor modale non-octaviante etc., etc. - toate mijloace de construcție sonoră care și-au cheltuit
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
împărtășită, printre alții, de Dimitrie Cuclin). Din perspectivă conceptuală însă, tonalitatea a mărturisit mereu virtuțile (dar și păcatele) fenomenului gravitației și convergenței sunetelor unei structuri heptatonice denumită gamă către un centru sonor denumit tonică. La rîndul lui, serialismul, fie el dodecafonic sau tronsonal, fie integral sau defectiv, nu a tolerat nici un fel de sugestii care ar fi putut să se insinueze sub presiunea tonalismului ori modalismului. Muzicile seriale și post-seriale au afișat o sufocantă propensiune pentru detaliu sau pentru tratarea strictă
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
schimb, de mare interes și simpatie în Europa și SUA), așadar, Aksionov spune că E. Popov nu încetează să-și uimească cititorii. Amatorii de clasificări, susține el, îl pot include pe Evg. Popov în rândul postmoderniștilor, o voce în corul dodecafonic ale cărui teme sunt mizeria spirituală și prăbușirile epocii postsovietice. Dar, de la o carte la alta, scriitorul refuză să se bucure de succesele obținute prin mijloacele artistice omologate până acum și apreciate de cititori, el continuă să exploreze teritorii noi
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
perete, jumătate de oră, atât era de ajuns, jumătate de oră, atât era suficient, o persoană serioasă, vorbind încet, purtând o rochie de vară pastelată. Dobitoc. Părea real, ritmul era paradoxal de real, trupurile mișcându-se muzical, abia mișcându-se, dodecafonic, lucrurile abia petrecându-se, cauză și efect atât de drastic separate încât lui i se părea real, așa cum spunem despre toate lucrurile din lumea fizică pe care nu le înțelegem că sunt reale. Ușa s-a crăpat, s-a produs
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
același protagonist, Sherban Lupu, alături de un dirijor, Urs Schneider, specializat în romantismul și expresionismul german. Subintitulat " În memoria unui înger" opusul bergian mărturisește un lirism profund, dar nu în exces, un "canto jondo" fără nici o violență expresionistă. Este o muzică dodecafonică de tipul "work in progress", jocul inițial al coardelor libere înălțând treptat edificiul de cvinte din care se va desprinde suportul seriei complete, formată din trei acorduri perfecte rupte în arpegii, urmate de un fragment de gamă pe tonuri, care
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
arunce Încotro vrea el. O gălăgie de nedescris, un amestec de cuvinte răstite, țipete, văicăreli, Înjurături, plânsete, strigăte se fac auzite În permanență, acoperind până și șuieratul puternic al trenurilor. Se decupează cu claritate un fond sonor, ca o muzică dodecafonică, interpretată de coardele vocale ale unor ființe de pe altă planetă. Noi brazde de gunoaie Își etalează semeț Înflorirea, și, mai lipsește foarte puțin, ca deasupra celor două rulote să fie arborate drapelele mizeriei și promiscuității depline, pentru a ști odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dorici și ionici. Romanul care se dispensează de acest interval de protecție a ficțiunii este acela corintic, postrealist. Nu e greu de explicat de ce. Nu doar literatura, dar întreaga artă postrealistă, sculptura alegorică, simbolică sau ambientală, pictura non figurativă, muzica dodecafonică sau care nu mai recurge doar la sunete din gamă melodică, spectacolul teatral fără scenă și cortină sau având loc în stradă și în alte spații neconvenționale, toate renunță la a ține realitatea la distanță, preferând, din contra, să o
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
nule în materie de muzică simfonică. Și iată că, în Israel, datorită soțului meu, am început, de circa 30 ani să merg la concerte, să-mi placă și cu modestie să fac aprecieri trecute prin percepția mea sufletească. Muzica ultramodernă, dodecafonică, nu o înțeleg și nici nu am pretenții. George ROCA: La ce anume lucrați acum? Aveți proiecte mereu, după cât se înțelege... Vă doresc mult succes și putere să realizați tot ce vă propuneți! Liana SAXONE-HORODI: Proiectul cel mai important pe
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
cu lapte, fumau. Vorbeau puțin, băuseră, noaptea - după un somn de nici un ceas -, aproape o sticlă de whisky; Helga și Maricrisa, deosebit de vesele, Îi cîntaseră, despuiate, lui Thomas ceva la vioară; rostiseră numele unui compozitor necunoscut, o scîrțîială imbecilă; muzică dodecafonică, explicaseră ele, pricepute. Prestația fusese Întreruptă de cîteva lovituri, Înăbușite, În perete. Ann izbea, probabil, cu pumnul. Era o zi senină, soarele pătrundea prin una din ferestre, luminînd brațul Maricrisei. Era liniște, un calm odihnitor. Thomas s-a simțit, cîteva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu cât el o percepe cu o minte rece, cu o luciditate adeseori Înspăimântătoare. Este tocmai barajul care separă două lumi: pe de o parte, a-moralismul transparent, evoluând pe o muzică mozartiană, pe de alta, confuzia insuportabilă a muzicii dodecafonice. Voința de a domina și voința de a dispărea Abordarea psihanalitică a sinuciderii nu trebuie să pună, Însă, În umbră efectul literar al oricărei relatări scriitoricești. Investigarea critică nu are nici un argument pentru a așeza sub semnul dubiului sinceritatea autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tulburările limbajului sau Barthes despre modă; ii) la celălalt pol se va situa semiotica infraverbală, ce explorează alte regimuri semnificante și care se îndepărtează considerabil de limbă; principalele sale seturi de interogații vor fi: care este semnificația muzicii atonale sau dodecafonice sau a picturii non figurative? Care sînt limitele inferioare ale semioticii (stimulul, semnalul, urma intră în această zonă?) Percepția, emoția funcționează ca semne? Care este frontiera între biosferă și semiosferă? Încercînd să răspundem la aceste întrebări sau doar la o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mulți alți californieni mai puțin conformiști ai perioadei imediat postbelice, a fost atras de misterul Zen Budismului, ce invita la meditație și liniște. Cage a meditat profund, și a creat piesa care l-a cam descumpănit până și pe dodecafonicul Schoenberg, 4'33''. A fi părtaș la un eveniment muzical precum interpretarea (sau ne-interpretarea) acestei piese de o orchestră simfonică prestigioasă, într-o sală de concert prestigioasă, având la pupitru un dirijor celebru, poate fi ceva memorabil, mai ales
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
suficient să ofer un citat din Alchimia existenței a lui Alexandru Paleologu pentru a fi convingător: "N. Steinhardt mă dădea literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține totul temeinic"11. Cu siguranță
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]