27 matches
-
refuzat. Prefera să fie mereu în sala de operație cu bisturiul în mână și plin de sânge, decât înconjurat de juni și june ignorante, care au venit la medicină doar că așa a dorit mămițica sau papa - să se facă doftori. Ieșind din garaj, Mircea s-a întâlnit față în față cu Crivăț, maidanezul lor găsit într-o iarnă pe un ger de crăpau pietrele, sub o bancă în Parcul Traian, scâncind de foame și frig. Venea de la facultate și a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
refuzat. Prefera să fie mereu în sala de operație cu bisturiul în mână și plin de sânge, decât înconjurat de juni și june ignorante, care au venit la medicină doar că așa a dorit mămițica sau papa - să se facă doftori. Ieșind din garaj, Mircea s-a întâlnit față în față cu Crivăț, maidanezul lor găsit într-o iarnă pe un ger de crăpau pietrele, sub o bancă în Parcul Traian, scâncind de foame și frig. Venea de la facultate și a
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > UN CENACLU AL PRIETENIEI ȘI AL VORBELOR FRUMOASE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Nicu Doftorea Un cenaclu cu loc predestinat în.... cartea prieteniei și a vorbelor frumoase Împins de o curiozitate deosebită, deoarece cunoșteam activitatea doamnei Elisabeta Iosif doar din cadrul Cenaclului “Destine”, condus descriitorul și omul de cultura Victor Gh. Stan, am fost în dimineața
UN CENACLU AL PRIETENIEI ŞI AL VORBELOR FRUMOASE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Un_cenaclu_al_prieteniei_si_al_vorbelo_elisabeta_iosif_1351629835.html [Corola-blog/BlogPost/358052_a_359381]
-
refuzat. Prefera să fie mereu în sala de operație cu bisturiul în mână și plin de sânge, decât înconjurat de juni și june ignorante, care au venit la medicină doar că așa a dorit mămițica sau papa - să se facă doftori. Ieșind din garaj, Mircea s-a întâlnit față în față cu Crivăț, maidanezul lor găsit într-o iarnă pe un ger de crăpau pietrele, sub o bancă în Parcul Traian, scâncind de foame și frig. Venea de la facultate și a
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
ea atât de sigură, Atunci fu atât de decimat nesigură, Deodată ochii i-au venit peste cap, Și fără pre-cuvinte pe loc a leșinat.. A fost internată fata căci s-a albit, Aflând al 'nost' s-a și dus la doftorit, Încerca săracul fata să-și îmbuneze, Însă nu mai era pe ale ei metereze.. La început mai avea puțină cunoștință, Dar când tatăl ei și-a făcut ei căință, Fata i-a zis că-i monstru, un om apus, Prea
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
-se din tăvile ospătăriilor și-și dorea să-i fi putut cumpăra și ei ceva. Sau, trecând prin dreptul unui bătrân spițer, privea în extaz pungulițele cu plante medicinale și-și spunea: „Mamă, de ți-aș putea da eu asemenea doftorii, pun prinsoare că-n curând te-ai face mult mai bine.” Nelipsită din visurile lui era dorința de a îmbunătăți viața mizeră a mamei sale și a lui Otsumi. Singurul om pe care nu-l învrednicea cu nici un gând era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
deznădăjduit și amplu, cu disperarea unui întreg padoc de purcei, condamnați la cea mai cruntă exterminare posibilă! Astupă-i gura turbulentului, pune-i botniță, că ne trezim cu Popa Prostu' peste noi! țistuiește Dănuț. Agață-l, naibii, odată, nășește-l, doftorește-l, altoiește-l, astâmpără-l, ce-i faci, că-l scapi pe lespede!? intră și Fratele. A-a-a...! Gata, băieți, s-a marcat! Al meu e! Hap...! L-am luat! L-am prins! L-am găbjit! se-ncontrează și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele. Înspre ziua de Sf. Vasile sau Sf. Andrei, fata ia 9 linguri, iese în ogradă, se suie tiptil pe poartă și bate în linguri deodată. De unde încep a lătra câinii din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei hirurugice, deși nu avea niciun gust pentru ele; căci în mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând asculta în școale anatomia doftorească și vedea oasele omenești: el cugeta la soarta și la sufletul ce-l purtase acele oase. Precând era scos împreună cu consoții săi învățăcei la câmp să învețe la erburi: el admira natura cea frumoasă și asculta șoaptele florilor, ce le
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
câmp să învețe la erburi: el admira natura cea frumoasă și asculta șoaptele florilor, ce le culegea, pre cari le traducea în limba armoniei. Cu toate acestea Grandea fu nevoit să rămâie în cariera de hirurg, să asiste la operățiuni doftorești, carile îi aprindeau creierii, și să urmeze cursul învățăturilor lui Esculap 98. Dacă privim de aproape această istorie a unei singularități care încearcă să se exprime, sesizăm schimbarea de registru. Pe de-o parte, din lumea profesională, naționalismul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele. Înspre ziua de Sf. Vasile sau Sf. Andrei, fata ia 9 linguri, iese în ogradă, se suie tiptil pe poartă și bate în linguri deodată. De unde încep a lătra câinii din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
unele Haggadah tipărite În Europa Centrală (Praga, Veneția, Mantua etc.) În secolul al XVI-lea <endnote id="(472)"/>. Într-o legendă creștină se spune că Împăratul roman Constantin s-a Îmbolnăvit de lepră ca pedeapsă divină pentru persecutarea creștinilor. „Spurcații doftori jidovi” - spune legenda dintr-un Cronograf românesc din secolul al XVII-lea - i-au recomandat să se scalde În sângele colectat prin uciderea a mii de copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin a oprit uciderea pruncilor, Sfinții Petru și Pavel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se din tăvile ospătăriilor și-și dorea să-i fi putut cumpăra și ei ceva. Sau, trecând prin dreptul unui bătrân spițer, privea În extaz pungulițele cu plante medicinale și-și spunea: „Mamă, de ți-aș putea da eu asemenea doftorii, pun prinsoare că-n curând te-ai face mult mai bine.“ Nelipsită din visurile lui era dorința de a Îmbunătăți viața mizeră a mamei sale și a lui Otsumi. Singurul om pe care nu-l Învrednicea cu nici un gând era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în robie, în targ în Lvov” (un comando polonez îl ridicase de la Domnești, împreună cu Miron Costin, pentru că leșii aveau un alt Domn, pentru Moldova, pe Ștefan Petriceanu) și a fost autopsiat (precum în 1629 cadavrul lui Gabriel Bethlen). „Spintecându-l doftorii după ce au murit” - i-a spus cronicarul (cu care - știa Neculce - un anume Ursachi „au avut gâlceavă” și „giudecată acolo în țara Leșască”, multă, pentru niște bude...”) un liovean - „neguțitor mare”, Alexa Balaban - care face loc aci unui fragment de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apoi, după multă vréme, prepuindu-ș Alexandru-vodă pre Despot, l-au otrăvit pre ascunsu”, făcându-le cunoștință cu un „european” capabil să scape de o toxicatio: „Carelu, dacă s-au priceput într-acesta chip otrăvit, s-au dus la doftori [niște „doftori” de felul celor evocați și în îndreptarea legii - codul valah le zice „vraci” -, pricepuți în prepararea unor remedii, legea de la Târgoviște îi proteja: „[...] fără numai cele ce-au fost cumpărând, de va fi vraci, de ce va avea să o cérce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu Greceanu înclină spre efectele unei maladii: „După acéia când au fost la 28 dni ale aceiiași luni, fie fost bolnav încă denainte vréme, al doilea ginerile Mării sale, Scarlat vel păharnic [...] încă la țară pătimind câtăva vréme, căutându-l doftori și acolo cât au fost, după ce l-au dus la scaunul Târgoviștii, numai 3 zile mai zăcând [...] s-au pristăvit lăsând jale mare foarte jupânései sale, părinților lui și tot rodului și neamului lui, fiind de vârstă de ani 22
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-său Ioan-vodă el să-l fie otrăvit”, și, la fel, nu voi mai evoca moartea lui Grigore al II-lea Ghica, otrăvit, în 1752, de un fost medic al sultanului cu o supradoză dintr-un leac; Ghica a murit „rău doftorit de doftorul cel nou Mihail Manu, care, pentru dare multă de bani, i-a orânduit așa-zisa teriacă cerească și i-a cășunat o letargie de moartea”. Căci „lista” ar fi mult prea lungă. Uneori se amestecau și Doamnele Când
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ioan Kajoni (Căianu) și bănățeanul Mihail Halici, cel care a consemnat într-un dicționar latin-român, alcătuit de el, o terminologie științifică românească despre boală, anatomie și botanică. Într-o cronică a vremii se menționează că diferiți „empirici”, dar și călugări, „doftoreau pe semenii lor, dar nu refuzau să trateze și animalele bolnave”. În același timp sunt semnalați și vindecătorii empirici care se ocupau de tratamentul cailor bolnavi pe care totodată îi și potcoveau „cu caiele”, fiind obligați apoi să le cunoască
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]
-
din geantă pantofii curați, de oraș, împachetează în hârtie încălțămintea murdară, îi pune în pungă de plastic și cumpără bilet pentru trenul personal. . E tânără, drăguță, bine mirositoare, habar nu are de cine trebuie să se ferească, se duce „către doftorii cei sufletești”. Azi a ars-o ceva pe gât, a urcat în creier, în emisfera stângă, apoi arsura a coborât până la inimă și de aici a ajuns la picioare, unde a rămas - ce e? E tulburata. Poate spurcatul din ea
Ea, un vestigiu by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6546_a_7871]
-
și din provincii c-un fel de îmbulzitoare asiduitate, împăratul începu să se sfătuiască serios în sine însuși și-și aduse aminte de acele cazuri ciudate în cari cererile chiar abnorme ale bolnavilor sânt în stare să înlăture boala, când doftorii adecă se văd în poziția de-a satisface poftele bolnavilor contrarie meșteșugului medical, chiar contra științei întemeiate, numai pentru că e cu putință ca, intrîndu-le în voie și ascultând de un semn al naturii, oarecum lucrul să iasă la capăt bun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișunau păduchi. Am aruncat pe foc zdrențele de pe el, l-am curățat îndelung cu infuzie de sunătoare, l-am primenit cu pantaloni și cămașă de femeie. A zăcut la pat mai bine de o săptămână, în care timp l-am doftorit cu remediile pe care le credeam cele mai potrivite și Ulitia l-a hrănit cu tot ce aveam mai hrănitor și de regulă destinat doar copiilor : un boț de brânză, peștișorii prinși de Vasili... Am bănuit că mințile îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
aerisite și curate, și te uită și lângă un bolnav; în mâna lui Dumnezeu e taina și leacul... Întărit aseminea de facultate, mă dădui îndatoririlor mele fără a mai gândi la primejdie. Pipa în dinți, în buzunări leacuri și flanele, doftoream și încurajeam soldații, care de multe ori mureau în brațele mele. Într-o zi însă am crezut că rândul meu sosi... Un soldat adusese holera în Iași; într-o clipală, moartea își întinsesă aripile asupra marelui oraș. De multe ori
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Da’ poate ai un rachiu din care bei și matale, jupâne - a răspuns Dumitru. ― Ei, asta da comandă! Sigur că am un rachiu bun. Numai căăă... Care-i necazul? - a întrebat Dumitru. ― Că eu nu beau rachiu. Nu mă lasă doftorii. ― Atunci dă ne și dumneata ce crezi că ai mai bun. ― Am un rachiu adus de la unul care are vie... Îi din tescovină. Eu știu dacă v-a plăcea? ― Apoi îi mai bun ca Săcărica... - a răspuns Todiriță. Până ce clienții
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cu mintea scăpătată, din pricina spaimei. „De atunci, din dimineața aceea de groază... Dumnezeu i-a luat limba, dar și mințile...“, povestea lumea. „A trecut pentru o vreme și pe la „balamuc“, cum i se spunea Spitalului de la Socola din Iași, și doftorii socotindu-l nepericulos, l-au lăsat liber acasă“..., se mai vorbea pe la colțuri. Un cârd de copii se ținea dupa el, pe uliță, hârjonindu-se, unii chiar îngânându-l. El nu se mânia, îi privea și râdea cu ei. „Plecați
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
locului, s-a topit de multă vreme. Acum ne întâmpină doar biserica Sfântul Pantelimon, fondată prin 1762 de niște negustori din târul Iașilor, pe locul unui fost cimitir. Lăcașul a fost cunoscut și ca biserică a pitarilor. Au venit apoi “doftorii”, “spițerii” și “bărbierii”, care în 1805 au zidit-o din piatră. Astăzi este paraclisul asociației medicilor și farmaciștilor ortodocși din România. Mi-ai umplut capul cu o sumedenie de informații, dar despre moș Creangă n-ai suflat o vorbă. Apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]