59 matches
-
o sărută cu tandrețe. - Maiorule, maiorule... săruți ca-n tinerețe... Cum de n-ai uita bunele obiceiuri? - Cum să uit, dragostea mea... de care n-am avut parte, și oftă din rărunchi. - Petrică, n-a fost să fie, ori Măria (doftoroaia Bușica) ți-a făcut farmece și te-a orbit, că nu pot să mă abțin, oameni buni, și să nu-l întreb în fața dumneavoastră: ce-ai găsit, prăpăditule, tocma la sărăcia satului!... că de frumoasă nu poți spune că se
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
timp a trecut de când au intrat înuntru, până au văzut că se se mișcă în sus clanța ușii, lui Năică și Didina li s-a părut o veșnicie, și s-au retras înspământați să audă ce tratament i-a prescris doftoroaia conașului ca să-l scape cu viață, iar ei să nu-și piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
orice rău Căci pământul, dăruiește pentru toți din leacul său. A-nvățat de la bunica, orice taină din natură Plantele îi sunt surate, iar în suflet este pură. Cel de sus i-a dăruit harul de a vindeca, Zara nu e doftoroaie, chiar de lumea-i zice-așa. E-o femeie zâmbitoare, cu glas blând și mâna caldă, Pare că-ntreg universul în privirea ei se scaldă, Ea, șoptește când lucrează, repetând des, ca la școală: “Dumnezeu a dat o plantă pentru
ZARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422536891.html [Corola-blog/BlogPost/369395_a_370724]
-
jos să mănânce. - Da, bine, Brio! se răsti Gheorghe de unde sta pirandei lui. Pe fata aia n-o chemi, că se uită în gura noastă. E suflet și ea, fă! mai spuse ăl bătrân către babă. Bria, nevastă-sa și doftoroaia care prin descântece și leacuri o pusese pe picioare, se sculă și se duse s-o aducă pe domnișoara, să mănânce cu ei, iar Gheorghe numără iară bucățile de mămăligă. Pentru domnișoară nu era socotită porția și tăie dintr-a
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
legate de medicină sunt cele din comuna natală, Țigănești-Teleorman. Sătenii aveau o spaimă profundă de doctori și mai ales de spitale, și erau de neclintit în acceptarea vreunei intervenții chirurgicale. Femeile nășteau cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_am_privit_cu_un_ochi_p_elena_buica_1354866831.html [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
ales la plantele de apă. De exemplu, am lucrat cu două plante vedetă: salata de apă și zambila din flora exotică. În momentul în care le-am pus diverse tipuri de muzică am constatat că planta românească de pildă, numita „doftoroaie” are un alt răspuns la înregistrarea muzicală, puternic, spre deosebire de zambilă la care reacțiile sunt mai potolite. - Înregistrează sunetele adică, am putea spune că au memorie? - Ne-am pus această problemă dacă au sau nu memorie. Și împreună cu Eugen Alexandrescu, profitând
MARIOARA GODEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408997212.html [Corola-blog/BlogPost/368269_a_369598]
-
va decurge operația. Se face ințeles, iar eu sunt de acord și intru în sala de operații. Văd un flăcău întins pe masă. Medicul îmi arăta mâna acestuia care s-a fracturat cu ani în urmă- La țară, de unde era, „doftoroaia satului” i-a pus osul rupt, greșit. Acum, la spital se va reface totul și o să fie bine... Apare și anestezistul, îi pune bolnavului masca și spune să numere. Eu mă retrag în colțul camerei. Medicul îmi face semn discret
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1456241287.html [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
gospodăresc!”; Gura Nenii (Nicolae I. Fetelea) - în tinerețe așa alinta fetele; Lăudică (Nicolae D. Fetelea, Feteluș) - tâmplar căruia-i plăcea să se laude și care promitea mult, dar nu se prea ținea de cuvânt; Mama Moașa, (Găzăroaia, Floarea Teșcuț) - era doftoroaia satului; Mesia (Dinu Sporiș) - om foatre credincios care obișnuiește să apeleze adeseori la îndemnul: „Pocăițî-vă, c-acuș vine Mesia!” (în ianuarie 2011 a împlinit 102 ani, peste 20 de ani a trăit în Vârfu’ Teișului, înălțimea din partea de sud-est a satului
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
ca unor buni prieteni de familie. - Nu sunteți voi de vină, dragii mei... numai eu port întreaga vină! Nu trebuia să merg lângă stogul de fân, dar uitați ce zic eu: să meargă Didina în sat și să aducă o doftoroaie. - Repede-te Didina, aleargă... - Acușica, boierule. - După câte-mi aduc aminte, aveți pe una baba Bușica... dacă-o fi mai trăind?... că o știu de când eram mic: mi-a descântat de deochi. - Aoleo, conașule!... e catarigă, scorpia... he-he, parcă-a-ntărit-o dracii
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Se îngălbenea, se roșea ca racul și-n scurt timp fața lui căpătase culoarea pământului brun-roșcat. Îi tremurau maxilarele când se gândea că boierul o să-l pedepsească... tocmai acum când îi mergea destul de bine, dar salvarea îi veni odată cu apariția doftoroaiei Bușinca (vrăjitoarea satului) care, fiind învățată de coscarul de moș Cobrescu Ilie, își jucă rolul perfect. Bătrâna îl privi îndelung pe conașul Pandelică, își mișcă de câteva ori capul a nemulțumire, vezi Doamne, boierul ar arăta nespus de rău, iar
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
ca unor buni prieteni de familie. - Nu sunteți voi de vină, dragii mei... numai eu port întreaga vină! Nu trebuia să merg lângă stogul de fân, dar uitați ce zic eu: să meargă Didina în sat și să aducă o doftoroaie. - Repede-te Didina, aleargă... - Acușica, boierule. - După câte-mi aduc aminte, aveți pe una baba Bușica... dacă-o fi mai trăind?... că o știu de când eram mic: mi-a descântat de deochi. - Aoleo, conașule!... e catarigă, scorpia... he-he, parcă-a-ntărit-o dracii
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Se îngălbenea, se roșea ca racul și-n scurt timp fața lui căpătase culoarea pământului brun-roșcat. Îi tremurau maxilarele când se gândea că boierul o să-l pedepsească... tocmai acum când îi mergea destul de bine, dar salvarea îi veni odată cu apariția doftoroaiei Bușinca (vrăjitoarea satului) care, fiind învățată de coscarul de moș Cobrescu Ilie, își jucă rolul perfect. Bătrâna îl privi îndelung pe conașul Pandelică, își mișcă de câteva ori capul a nemulțumire, vezi Doamne, boierul ar arăta nespus de rău, iar
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
timp a trecut de când au intrat înuntru, până au văzut că se se mișcă în sus clanța ușii, lui Năică și Didina li s-a părut o veșnicie, și s-au retras înspământați să audă ce tratament i-a prescris doftoroaia conașului ca să-l scape cu viață, iar ei să nu-și piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
-o, între tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca și pe mine, Marian, dar pentru consăteni eram Mărian - el și Marinică - eu. Mătușii mele i se spunea așa de către toată lumea, era doftoroaia satului - moșea, scotea măsele, îndrepta oase, punea ventuze, „meseria” asta o moștenise de la mama ei și bunica mea. Tot ei i se mai zicea și Găzăroaia, fiindcă era căsătorită cu Găzaru - Teșcuț după numele adevărat, erau mulți cu numele ăsta
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Vărzărești. M-a luat în brațe și a fugit la madam Rașela, soția lui Leiba ce aveau băcălie și crâșma. Co-ana Rașela fiind mai „cu carte” căci bietele modovence erau mai înapoiate, și în satul nostru nu era nici o babă doftoroaie căci s-ar fi dus la ea. Mama era tânără și fără experiență. Coana Rașela i-a spus lui mămică să mă frece pe obraji cu găinat de gașcă, lucru pe care mămică l-a facut întocmai. S-a făcut
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
acea zi, întorcându-mă de la școală, am găsit-o pe maică-mea în pat, iar alături, înfășată, o mogâldeață de fetiță negri¬ciosă, su¬gând cu voluptate la pieptul ei. Mama Moașa, Găzăroaia, sora mai mare a lui taică-meu, doftoroaia satului, mai era încă la noi, o instruia ce și cum pe cumnată-sa. Maică-mea născuse la bătrânețe, cum aveau să comenteze muier’le prin sat în derâdere, deși prea bătrână nu era. Avea 34 de ani, dar și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
pe Mónica, ca Juan nu a fugit cu Aimeé și că e rănit, ea însăși merge și-l denunță pe Juan, don Noel ia decizia că, până Juan se vindecă, să-i ascundă adevărul Mónicăi. Juan și Aimeé ajung la doftoroaia Theua, iar don Doel și doña Cătălina îi spun Mónicăi că Juan a luat hotărârea să fugă cu Aimeé și nu cu ea. Mai tarziu, se înscenează (de către Alberto de la Serna) moartea lui Juan și a lui Aimeé, cu barca
Inimă sălbatică () [Corola-website/Science/311324_a_312653]
-
seama, și o fibră genetică... N.I.: Da, fără discuție că da. Bunica nu știa carte și totuși știa multe, foarte multe povești. Adesea adormeam sub vraja poveștilor bunicii, avea talent de povestitor. și încă ceva - bunica era un fel de doftoroaie a satului. Din toată zona veneau oamenii la ea să-i trateze. Eram prea mic și nu știam exact ce anume trata, dar avea o clientelă bogată. A.N.: Ce făcea? N.I.: Nu știu, nu știu exact, că eram prea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
momentului în care îi este dat să se manifeste cu amplitudine și semnificație. Dacă individul suferă de o boală fizică și se văicărește de răsună satul, nefericirea lui este urmărită cu interes secundar, în măsura în care există speranța salvării: leacurile meșteșugite ale doftoroaielor. Dacă peste om dă moartea năprasnică sau o calamitate naturală peste sat, situația se schimbă fundamental. În mentalul celor vechi, moartea năprasnică și calamitatea sunt supraindividuale. Ele vin de departe, ca pedepse trimise de puteri cărora pămîntenii nu li se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adevăr, voinicul zăcea de moarte, părăsit pe un cîmp unde se dăduseră lupte grele. Era străjuit doar de “cei brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trimite bolile deoarece sunt păcătoși...). Fatalismul nu a fost însă niciodată total. Mijloacele de luptă contra bolii au fost diferite, dar în general au evoluat. Spre sfârșitul Evului Mediu, în lumea civilizată nu existau doctori la sate. Oamenii apelau la doftoroaie, la vraci practicile acestora amestecând ritualuri magice, divinații, rugăciuni, sacrificii, exorcizări pentru ... expulzarea demonilor din corpul celui bolnav. În societățile tradiționale, în societățile tradiției cum spune G. Balandier reprezentările bolii erau și sunt legate de concepții mai largi privind universul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și alte bogății In octombrie Vânturi mari, ploi și recoltă bună de struguri In noiembrie Pace îndelungată, prietenie și dragoste In decembrie Potop de fructe și mare război. Descântece, doctorii, vrăjitorii băbești Înainte de doctori au existat... babele lecuitoare, zise și „doftoroaie, descântătoare, fermecătoare, vrăjitoare”. Portretul acestor femei ce se străduiau să lecuiască oamenii de boli trebuie reconsiderate, după o perioadă lungă de prigonire și punere la zid. Aceste lecuitoare au făcut semenilor și mult bine, le-au salvat (cu mijloacele lor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică, numărând de-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea pe la noi, înlocuia pe medicul ginecolog actual. Activitatea acesteia se rezuma la diverse practici înapoiate și superstiții și, din acest motiv, mortalitatea infantilă atinsese un nivel de speriat, încât ajunsesem în prima parte a secolului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]