37 matches
-
aleseseră pe mine să mă duc într-un sătuc învecinat, să caut câțiva. Împrumutând o șaretă, - tocmisem un viorist și un țambalagiu. La întoarcere, ne prinsese ploaia aceia grozavă. Țiganii, de frică, să se apere, își puseseră instrumentele în cap. Dogite de atâta apă, vioara, țambalul mai ales, nu mai puteau să scoată un sunet. La un moment dat, se terminase și gazul lampant. Așa că toată noaptea se dansase în beznă, la-ntâmplare, și pe vocea Ilenuții care cânta cel mai
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
lepădare de strălucire, clipă de clipă, a vieții noastre cea de toate miresmele și luminile și sunetele dragi. Cineva, undeva, ăl roagă pe altcienva să-i cumpere un clopot de vacă fiindcă cel vechi s-a stricat sau s-a dogit, nu mai țin bine minte. Și simt că e frumos! Și simt că e trist! Și-s ăndurerat de-o fericire tainică, și doar cineva roagă pe altcineva să-i cumpere un clopot de vacă!!! Să vină criticii și să
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
începem noua viață supralicitând minciuna iliesciană, perpetuând iresponsabilitatea. Acum, toate acestea se răzbună. Dar nimeni nu pare să facă minimele legături. Ca într-o centrală telefonică defectă, firele sunt cuplate haotic și la orice număr ai suna îți răspunde glasul dogit de alcool al ceferistului de la cantonul demult părăsit. Cât și pe cine salvează guvernul Isărescu se vede din măsurile disperate, în serie, luate în ultimele zile. Autodesemnându-se ba țărăniști, ba liberali, ba democrați, actualii "ordonatori de credite" (cum le place
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
nenea Jănel ar fi fost cel puțin frate cu dânsul. După această poză, s-a uitat pe masă, căutând oala cu vin. Oala ședea nepăsătoare în fața lui Mitruță Ogaș. Mitruță, băiatule! Fă bine și umple ulcica asta, că s-o dogit de când șade fără strop de vin în ea - l-a îndemnat Pâcu. Când a văzut ulcica plină, Pâcu a pornit să guste cu plescăituri de limbă. A urmat apoi ritualul umplerii cu tutun și punerea în funcțiune - dacă se poate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe Făt Frumos? Și tu să rămâi cu Ileana Cosânzeana, ai? Apoi eu mă mulțămăsc cu flăcăul ista și pace - a intrat în joc bătrâna. Dacă-i așa, apoi fă bine și umple bărdaca ceea din cotruță, că s-o dogit de când n-am mai băgat-o în samă. Executarea! a îngroșat gluma bătrânul. Moș Dumitre, drept să-ți spun, ți-o ieșit un sfânt din gură. De dimineață, de când alerg, mi s-o cam uscat gâtlejul. Și atâta apă am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un străin? Că bine zici, Petrache. Poftiți în casă, domnule inginer! Când toate au fost rânduite la locurile lor - inclusiv agronomul, în capul mesei - Măriuca a zis în șagă. Iaca toate-s bune, numai gospodarul lasă ulcelele celea să se dogească. Dacă nu s-or fi dogit de multă vreme - a îngroșat gluma Petrache. Apoi de când n-am mai stat la o masă ca oamenii am și uitat cum trebuie să mă port. Da’ mare-i Dumnezei, și mi-a da
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Poftiți în casă, domnule inginer! Când toate au fost rânduite la locurile lor - inclusiv agronomul, în capul mesei - Măriuca a zis în șagă. Iaca toate-s bune, numai gospodarul lasă ulcelele celea să se dogească. Dacă nu s-or fi dogit de multă vreme - a îngroșat gluma Petrache. Apoi de când n-am mai stat la o masă ca oamenii am și uitat cum trebuie să mă port. Da’ mare-i Dumnezei, și mi-a da zile destule ca să învăț din nou
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
acolo... Și n-au avut ce vedea decât o ușă care se închidea încet... Pâcu însă a reluat vorba: Și cum vă spuneam, voi credeți că așa se cântă? Mai ales la o masă ca asta, unde... ulcelele s-au dogit de uscate ce-s? La auzul acestor vorbe, Costache s-a grăbit să umple ulcelele cu vin proaspăt. Asta-i altă treabă. Așa parcă-ți mai vine să trăiești. Dacă tot ai deschis vorba, Pâcule, zi-i ceva din fluier
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
el ne-a salutat politicos cu o Înclinare a capului, fără Însă a catadicsi să-și ia picioarele la spinare. „Cu-cu!“, o chemam, lipindu-mă tandru de câte-un perete Îmbrăcat În faianță. „Ca-ca!“, Îmi răspundea câte-o voce dogită din cabină. În miezul acestei salate de credințe și idei, existau fapte inexplicabile, ca și cum misterul nu s-ar fi simțit Împlinit până nu-și născocea contradicții flagrante Între părțile componente, ele Însele taine de nepătruns. De pildă, de ce aparatele funcționaseră
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
el aducea postavuri și pînzeturi de la Buhuși și Sibiu, răcnind un cîntec nu prea bine învățat, ceva cu "tinerețe, tinerețe", n-ar fi fost urît dacă l-ar fi cîntat ca lumea, dar, tot ridicînd praful cu tălpile, vocile se dogeau. La crâșmă prețurile fuseseră urcate cu 10% fără nici o deosebire, banii încasați mergînd într-o cutie de fier ținută la vedere și pe ea fusese lipită o fîșie de hîrtie pe care fusese scris cu tuș negru "sprijiniți cauza", două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tramvai pustiu, înconjurat de copaci și drumul dosnic prin părculeț până la bloc. La una din stații urcară doi milițieni. Trecură pe lângă scaunul fetei și se opriră în spate. Ea întoarse capul după ei. Nici să nu te gândești, șuieră vocea dogită de băutură. Răpusă de spaimă, Luana nu îndrăzni să se miște. Era încolțită, lipsită de orice speranță. Cu ochii ațintiți în întuneric și zăpăcită de scurgerea minutelor până în stația unde avea să coboare, începu să se roage. Singurul ajutor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Maranda. ― Asta nu Înseamnă că ne veți lăsa cu plăcintele pe masă și cu vinul neîntrebat de sănătate. Așa că „mai Îndemnați!” Nene Mitrule - dacă nu te superi - mai roagă butoiul cela să sloboadă ceva udătură, că oala ceea s-a dogit de când stă goală - a intervenit soția lui Petrică, stârnind voia bună a musafirilor... ― Mâine seară Îți vine ție rândul să povestești ce ai făgăduit, tată Toadere - l-a făcut atent Petrică. ― Dacă Îți avea răbdare, că bunîvoință aveți, slavă Domnului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
faimă, desigur, trecătoare, în care, tu, vestitul, reputatul, crezi nestrămutat - îndoiala pentru tine nu există - fîțîindu-te toată ziua, bună ziua, pe sticla tembelizorului, amețindu-te că gloriola va ține pînă cînd îți vor cădea fălcile, pînă cînd glasul ți se va dogi ca un clopot spart. Bineînțeles, crezînd în nemurirea numelui tău, în veșnicia bunurilor tale, încoronat cu lauri, cinstit cu statui, monumente din marmură, bronz etc. Poetul e dur, dar drept și actual cum nu se mai poate: "Gloria-i închipuirea
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
uit la el, că mă fascinează arma din mâna lui. - Tragere la țintă, a spus, fără nicio altă explicație. Nu era tânăr, dar nici bătrân; era îmbătrânit. Nu-l văzusem niciodată în realitate; doar la televizor, în trecere, mâncând hot dogi unul după altul, în timp ce anunța o marcă de crenvurști. Asta se întâmplase demult și acum era o celebritate, un magnat, un lider politic. Mânca de-adevărat hot dogii, pentru că era gras, indecent de gras. Era îmbrăcat cu un pulover alb
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
-l văzusem niciodată în realitate; doar la televizor, în trecere, mâncând hot dogi unul după altul, în timp ce anunța o marcă de crenvurști. Asta se întâmplase demult și acum era o celebritate, un magnat, un lider politic. Mânca de-adevărat hot dogii, pentru că era gras, indecent de gras. Era îmbrăcat cu un pulover alb și un șort bleu și niște espadrile fanteziste de culoare bleumarin. Avea ochelari și o mustață zburlită („englezească", spuneau ziarele când îl descriau) iar părul lui era mai
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
Și-oi ști ca să îi potolesc.” După ce se înduplecară / Nurorile, iute intrară În casă, peste baba care / Nu se-aștepta la înfruntare. De păr, ele au înhățat-o / Și de păreți cu capu-au dat-o Până i l-au dogit de tot / Și au simțit că nu mai pot. Cea mică-n urmă pe ea sare / Și-o ghigosește în picioare. Apoi, îi scoate limba-afară, / O-nțeapă bine și-o presară Cu sare și piper. De-ndat’, / Limba bătrânei s-a
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
sobre, pline de frumusețe : „Sus, lângă Turnul Alb e gri, E rece, vânt și ud. Jos, cerul Tâmpei se-nnegri Și nu există Sud. Brașovul fără tine-i mort, E sumbru, rău, urât. Biserici negre-n suflet port Și orgi dogite-n gât. Contemplu-n cimitirul grec Un nume brâncovean. Și-aș vrea să plec, nu pot să trec, Și te aștept în van. N-am să revin, n-ai să revii : Munți mici, munți mici și triști... Nu mai există
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
din porturile din Manhattan, nicăieri nu e o coadă atât de mică precum la Governor’s Island. Încă un „secret” al orașului, micuță insulă e un Paradis al bicicletelor, al hamacelor și al tonetelor mobile de unde ies burgeri și hot dogi reinterpretati în rețete fanteziste, lângă alții care se lauda cu Korean Barbecue sau Tacos și Empanadas. Văzut de aici, skyline-ul orașului e rece și impunător, dar tăcut. E liniște, nu se înghesuie nimeni, nu te împiedici de vreun selfie stick
Secretele celui mai copleșitor oraș din lume. Destinația ideală pentru generația corporatiștilor călători () [Corola-blog/BlogPost/337832_a_339161]
-
premieră pentru el, i se întâmpla adesea, însă acum chiar nu putea să se dumirească: Cum de este posibil?! Nu prea apucă să găsească vreun răspuns fiindcă, deodată în față ochilor i se făcu și mai întuneric iar o voce dogită de tutun și trăscău îi urlă în gura cam strâmbă: - Da’ tu ce mai vrei bă! și două mâini vânjoase începură a-l strânge de gât. Era, clar, o zi nefastă! Încercă să suspine: mțili... mați... meliți... aaaa! - Meliția, bă
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
tras nici o geană de pe un ochi, să-și poată duce căldura către noi. Ceasul din perete îmi turuie același ritm de picătură pe tablă veche și ori de câte ori mă uit spre el, are oareșce sfială și mai slăbește din intensitatea glasului dogit de vreme. Sunt iarăși într-un moment ca și surdul în dobă. S-a oprit lumea în loc ori poate timpul, că nu mai aud nimic. E un gol, cum s-ar spune un gol-plin, consistent și obositor, simțit de unii
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
și ale copilului, și cu băiatul de cealaltă mână au intrat pe poarta lui Ion al Chirei. Bărbatul cum a văzut femeia i s-au aprins ochii, precum ai lupului când vede prada. -Ai venit Floare? Glasul lui Ion era dogit de mahorcă, când deschidea gura un miros puternic de băutură se făcea simțit. Bărbatul avea treizeci și opt de ani, era: brunet tuciuriu, tuns zero, cu ochii mari negri, nas coroiat, cu privirea acvilină, buzele subțiri, cu un rânjet permanent
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
présentation et traduction de Jean-Louis Courriol, Gemini, collection bilingue de poésie, Editura Paralelă 45, Pitești, 2000. EMINESCU, Mihai, Mélancolie, Editura Casă Radio, București, 2004. STĂNESCU, Nichita, Leș non-mots et autres poèmes, anthologie de poésie, traduction de Linda Maria Baros, Pierre Dogi, Jan H. Mysjkin et Anca Vasiliu, Éditions Textuel, France, 2005. VOICULESCU, Vasile, volume bilingue, Poezii/Poésies, sélection, traduction, avant-propos du traducteur et note biographique par Paul Miclău, préface par Ștefan Augustin-Doinaș, Minerva, Bucarest, 1981. VOICULESCU, Vasile, Ultimele sonete ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
PRÉVERT, Jacques, Arbres, Gallimard, Paris, 1976. PROUST, Marcel, Le temps retrouvé. À la recherche du temps perdu, tome IV, Bibliothèque de la Pléiade, Paris, 1989. STĂNESCU, Nichita, Leș non-mots et autres poèmes, anthologie de poésie, traduction de Linda Maria Baros, Pierre Dogi, Jan H. Mysjkin et Anca Vasiliu, Éditions Textuel, France, 2005. VIANSSON-PONTÉ, Pierre, Couleur du temps qui passe : Chronique ÎI, Stock, 1979. VIANU, Tudor, Literatura universală și literatura națională, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1956. 3. Articles 3
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Causeries avec moi-même, Strophes pour tout le monde de Minulesco, dans la création de Bacovia, etc. 769 Ibid. 770 Idem, p. 184. 771 V. Nichita Stănescu, Leș non-mots et autres poèmes, anthologie de poésie, traduction de Linda Maria Baros, Pierre Dogi, Jan H. Mysjkin et Anca Vasiliu, Éditions Textuel, France, 2005. 772 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 183. C'est nous qui soulignons. 773 V. Lucian Blaga, Somn (Sommeil), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
suflet este doliu? Pot să stau în pat făr’ grijă Când în trup e-a morții schijă? TEMPLUL MEU CU NOAPTE DENSĂ Timpul în salonul zece Cu fiori prin mine trece, Trece ca un val de tropot Sub un glas dogit de clopot. Hăt în urmă toate-s umbre Cu contururi tot mai sumbre, Iar în față o-ntrebare: Când ajung la capăt, oare? Și la asta se cuvine, Căci așa e foarte bine, Să adaug încă una: Mi-a șters
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]