403 matches
-
născut din versuri de taină și lumină Sărutul tău în noapte durerea mi-o alină... Mi-aprinzi în vene flăcări cu fiecare șoaptă A fericirii undă spre ceruri mă îndreaptă. Ușor îmi este trupul pe brațele-ți întinse. Iti simt dogoarea vie din dorurile-aprinse Ce se ridică-n valuri ca un vulcan ce crește. Infometat de tine, sufletu-mi zâmbește... Am întâlnit norocul dar știu că-i... schimbător. In fiecare clipă poate pleca în zbor Luându-ne secunda, timpul se grăbește
VULCANUL...DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Vulcanuldin_mine_doina_theiss_1383234808.html [Corola-blog/BlogPost/344521_a_345850]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MUGURII... IUBIRII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Norocu-i schimbător și timpul e pe fugă, Insă, în clipa asta, le-am ascuns în șoapte. Iți simt dogoarea dulce, fiorul trece-n... rugă Vulcan aprins în sânge clocotește-n noapte. Cu mâna-ți tremurândă mângâi iubiții muguri Ce cresc timizi și calzi din pieptul ce te-adoră. Simt trupu-ți cum zvâcnește ca aripa de fluturi Cu-al meu
MUGURII... IUBIRII de DOINA THEISS în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1429476044.html [Corola-blog/BlogPost/353928_a_355257]
-
imensitatea cerului gri-albastru cu reflexe rozulii-sângerânde și ascultând sunetul unic al misterioasei junglei africane, străpuns din când în când de un urlet, care departe de a părea înfiorător, dimpotrivă, se armoniza perfect cu mediul sălbatic al continentului. Deodată, Ly simți dogoarea unor flăcări imense, ce spulbera vegetația din jur. Animalele fugeau înspăimântate. Focul îi înconjura pe el și pe Violeta. - Ai grijă! și se repezi să stingă flăcările ce cuprinseră hainele și părul Violetei. Ly se trezi speriat. Totul îi părea
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
cu fuștei ciopliți în suflet pentru a arunca umbrele amorțite ale unui destin. Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe niște sfârcuri preacurate ascund laptele din sânii cuvintelor cu aură în
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
fac Ție plecăciune!/ Ating înfiorat plăpânde strune:/ Inima mea iubirii-i e vasala!// Orbirea-n trup ferice mă răpune,/ Fanatic pas, îmi lepăd șovăiala,/ Silabele îmi tulbură sfiala:/ Prea Bunule, Te rog, vreau iertăciune!// De-ajuns îmi e a ochilor dogoare,/ Frânt ca o pâine-i săracul meu belșug!/ Învață-mă să fiu! Sonetul pare// Steaua pereche din înstelatul crug.../ Și dă-mi apoi eterna sărutare,/ Tată, ’nainte de-a mă urca pe rug!’’. Sonetul CXXXIX are o abia perceptibilă trimitere
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
o să-l așeze sub un baldachin, să-i facă vânt cu evantaiul. Ia câte două șezlonguri la subțioară,nu sunt foarte ușoare, dar gândul că va avea cu ce să cumpere mâncare îl împinge de la spate. Trec orele încet ,soarele dogoare din ce în ce mai tare ,iar grămada albă nu pare să se termine... La catedră era cu mult mai umbră ,iar Steluța avea -n dotare chiar și aer condiționat. Un leșin cumplit îi amețește trupul, ar vrea să se așeze,să renunțe la
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai “măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr.
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_noi_apariti_gheorghe_stroia_1394010083.html [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
ar fi fost el, nu mai era nici ea. Așa cum este de obicei în viață, nimeni nu poate descifra secretele inimii sau misterele apariției dragostei. Când o dragoste nouă este posibil să înflorească, diminețile ți se par mai frumoase, iar dogoarea soarelui mai suportabilă. La ora stabilită fetele au coborât spre restaurant, de unde se auzea o muzică de caffé concert. Ștefan le aștepta la masa special pregătită de șeful de sală, amplasată undeva mai departe de zgomotul orchestrei, dar cu vizibilitate
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
fost scris).Exusperanța nostalgică,imageria echivocă,pe jumătate fabuloasă,pe jumătate reală,traduce o sensibilitate interogativă,gesticulația duioasă are o credibilă notă de sentimentalitate proaspătă,atinsă,uneori,de reflecția posomorâtă.Această sensibilitate provine și din faptul că poeta vine din dogoarea câmpiei teleormănene:Nu mai știu să ascult,să te-aud/ Departe de tine,tot mai îndepărtată/ Și vorbele se sparg pe drum și nu ne-ajung,/Sunt numai urma trasă,în silă,de-o săgeată.(Sunt numai urma).Prinderea existenței
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristina_maria_purdescu_mai_tanara_cu_un_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de stele ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442734287.html [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
potopite de căldură, cu limbile spânzurate și suflând din greu alergau în toate părțile, în speranța găsirii unei picături de apă sau a unor tufe dătătoare de viață. Numai șerpii și șopârlele erau singurele vietăți, care nu se temeau de dogoarea soarelui, și care se strecurau cu ușurință printre bolovanii încinși și tulpinele răsucite și spinoase ale tufelor. Nimeni nu îndrăsnea să tulbure marea liniște, ce se așternu-se peste tot, care transmitea un fior de mister și teamă. Așezat pe
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
-s strânse ghem, ca într-un ghioc de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz, sau cu dogoare de spirale incandescente de la reșouri electrice, oale zoioase cu gura în jos, plite înghețate în casele dărăpănate de pe la periferiile orașelor cu blocuri afumate și ruinate ca o cazemată bombardată ori în casele îngenuncheate de prin sate... leagănă sărăcimea țării pe
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea unei oarecare umidități a acestora pentru ca boabele să nu se piardă prin scuturare. Modul de așezare servește și la evitarea udării spicelor în caz de ploaie, dar acest eveniment este extrem de rar în câmpia secetoasă a Burnazului
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de un trunchi am jurat strâmb am tăiat din privirea ta cât am putut *** știu sunt femeia altei lumi acolo plătesc tăcerile dau bacșiș fanaticilor însoțesc felinarele până la geamul tău dar nu mai pot învăța niciodată să mă furișez în dogoarea ce ți-am fost Referință Bibliografică: femeia altei lumi / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1141, Anul IV, 14 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FEMEIA ALTEI LUMI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Femeia_altei_lumi_gina_zaharia_1392401296.html [Corola-blog/BlogPost/364071_a_365400]
-
valencienii aprind focurile în plin oraș, sub ochii pompierilor îngrijorați, dar nu foarte. Superstițioși, toți se grăbesc să „ardă” iarna grea, acordând naturii șansa de a renaște din propria ei cenușă. Mii de turiști li se alătură, dornici să simtă dogoarea focului pe obraji, dar mai ales dornici să admire grupurile statuare înalte cât un bloc, construite anume pentru a fi date pradă focului. Arta construrii din lemn și materiale inflamabile a vestitelor Fallas s-a transformat din tradiție în profesiune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
precum Lunca Dunării de la noi și nici măcar asemeni Câmpiei Someșului, ori a Mureșului. Același relief pietros și neprietenos ca al Ierusalimului, aceiași finici somptuoși și arătoși, aceeași oameni cu fața aspră și arsă de soare și cu privire care te dogoare... Apropo, știați ca lemnul de palmier nu folosește la nimic ? Că de fapt palmierul este o plantă, nu un arbore și că tulpina lui este un simplu vrej ?! Și totuși mi-aș dori atât de mult să-mi crească măcar
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
în cojoace, înveliți în pelerine largi. La început de decembrie, a plouat o noapte întreagă. Spre dimineață s-a înseninat și-a înghețat. Ne-am adunat lângă foc, să ne încălzim. Beam cafea, fumam, povesteam. Din cojocul unchiului, topite de dogoare, picături de apă se prelingeau pe jos. - Cum drac, băă, cogiocu tău nu-i ud? - Nu-i ud, că dorm cu grijă. Decât să stau în cojocul ud, mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
moarte trebuie să privească numai înainte. El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Veteranul rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig. „Când văd o armată cu drapelele desfășurate în
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1478861847.html [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
lasă mereu în urmă ceva nerostit și neîmplinit, ca o Apocalipsă metaforică, în care fiecare trebuie să-și asume condamnarea (Prin trecătoare, curge iasomie). Poetul surprinde diverse ipostaze ale iubitei: femeia - ispită, devenită delirul minții: „Tu ești mereu a inimii dogoare/ În mine iadul își stârnește focul”(Tu esti mereu a inimii dogoare); femeia-blestem care i-a strecurat in suflet dulcea arsură a patimii căreia i-a rămas subjugat: „Te pierd în adevăr și în minciună / Tu cea frumoas-a cerului blestem
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
în care fiecare trebuie să-și asume condamnarea (Prin trecătoare, curge iasomie). Poetul surprinde diverse ipostaze ale iubitei: femeia - ispită, devenită delirul minții: „Tu ești mereu a inimii dogoare/ În mine iadul își stârnește focul”(Tu esti mereu a inimii dogoare); femeia-blestem care i-a strecurat in suflet dulcea arsură a patimii căreia i-a rămas subjugat: „Te pierd în adevăr și în minciună / Tu cea frumoas-a cerului blestem”(Izvoare trec prin noi neiertătoare); femeia conștientă de senzualitatea sa (Clipești șăgalnic
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Nu vreau a mea tristețe să fie utopie Să fie o cutumă și ele să degaje Toți spiridușii minții purtați pe mări de barje O fierbințeal-a vorbei un cap pe o tipsie E mult prea multă moarte pe strada ce dogoare A smoală și a gloanțe a zăngănit de șoapte Se-nalță prea mult zgomot la trecerea spre noapte Și uite dintr-o dată noi devenim rumoare Nu am ales prea bine 'cest timp spre a ne naște E multă frăsuială om
PE BĂNCILE DIN PARCURI CAD STELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1448617462.html [Corola-blog/BlogPost/375931_a_377260]
-
melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar, perfecțiunea ce suie spre armonia celestă a Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea inimii ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele îngemănate peste care se cerne ca o nea pulberea de stele. Fecioara țese în cerdacul sufletul ei, albastrul
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului și armonie bărbatului. Mama este Sentiment, Gingășie, Casă, Acasă, Pământ, Cer, Univers. Mama este cea mai lirică expresie
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ȘI CÂTE-AI MAI PROMIS! Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Pășesc cu aripi frânte și pașii-mi sunt înceți Prin tălpi mai simt o boare de tainică dogoare, Spre rugi și spre icoane din suflete de- asceți În ruga mea nestinsă și umbra ta mă doare... Și merg cu-a mea povară- o cruce-n cuie prinsă De suflet și de brațe ca-ntr-un calvar dorit; Hai
ŞI CÂTE-AI MAI PROMIS! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Si_cate_ai_mai_promis_violetta_petre_1336903863.html [Corola-blog/BlogPost/358658_a_359987]
-
Poeme > Dorințe > FUGARUL Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Și am plâns după tine revărsând amintirile, pește Pământul albastru presărat cu durere și suferința, uitând unde mai găsesc lacrimi să sting dogoarea mării sărate, prelinse peste buzele-ți fierbinți și uscate, am fugit de tine-apoi, temându-mă și m-am ascuns de lume, fugind de umbra ta, găsind un loc, știut numai de mine, ferit de ochii tăi. Îmi povestesc de tine
FUGARUL de COSTI POP în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1441011138.html [Corola-blog/BlogPost/379515_a_380844]