41 matches
-
fuga la scăldat și întorsul acasă în pielea goală, furtul cireșelor mătușii Măriuca sau al pupezei din tei, plonjonul în apă "în ziua de lăsatu-săcului de postul Sîn Petrului", consecutiv împăcării Smarandei cu mătușa Măriuca, "smîntînitul oalelor. Sau "răbuiala" cu dohot metodic aplicată de moș Chiorpec ciubotariul sînt ale unui singuratic." Ne amintim în lumina acestor pagini de pasajele din istoria călinesciană în care copilul Eminescu cutreiera păduri și se culca cu capul ades lîngă izvor. Procedeul se estompează în următoarele
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
fîntîna-i curată ca potirul spunea ține scara ca lumea să ies odată afară Și ieșea. Ieșea la lumină plin de tina neagră și grasă și-aducînd în mîna lui stîngă o găleată vișinie de tablă cu nămoluri dospite cu putori și dohoturi Gata - spunea - de-acuma apa o să izvorască iarăși curată și pînă pe seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața noi nu ne trezim
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
nostru național pentru a ne încorpora din nou cât mai rapid în imperiul rusesc estic, pentru a aduce cât mai rapid Siberia la noi acasă (ca o avertizare natura ne-a demonstrat posibilitatea realizării acestui lucru!). Ca o picătură de dohot pentru sărbătoarea lui Dodon a fost inspirata acțiune a tinerilor din Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), care au organizat în PMAN (legal!) comemorarea a 80 de ani a celui care a fost regretatul Ion Vataman. Astfel acest Pavlik Morozov
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
dorit să nimerim. Utopii și antiutopii. Dar, înainte de orice, ne-a interesat, și repet acest lucru, prezentul: utopiile și antiutopiile nu erau decât decoruri ale realității care ne înconjoară. Conducerea ne-a considerat "mânjitori cu noroi" (mai exact, "mânjitori cu dohot" - n. trad. L. Ivanov), "indivizi care denaturează realitatea noastră sovietică", în vreme ce noi nu făceam, la o adică, altceva decât să descriem lumea din jur, în modul în care noi o percepeam." Nu știm cum se face, dar în toate regimurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
drept sub fus, ceea ce ducea la un final dezastruos, constând în căderea lanțului de pe roata dințată a butucului din spate. Atunci duceam în grabă bicicleta în ogradă și dispăream pe „șestache”, lăsândul pe unchiul să repună lanțul, ungându-se cu dohot pe mâini și înjurând de mama „bicicletelor”. Fără să mă căiesc câtuși de puțin, schimbam imediat teatrul de desfășurare a poznelor pe alte trasee, unde eram așteptat ca iarba de leac, în special de Lala și de frații Cimpoieșu, căci
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
era întuneric. Și un heleșteu cu apa amară Vălura, unduia. - Și păsări din specia te iubesc Păreau mai curând să omoare, decât să moară, }ipătoare, negre, cu clonțul dur, diavolesc. Și era heleșteul. Și întuneric era. Pluteau Oale uriașe cu dohotul miezului de noapte. Și val după val pe dedesubt luntrea șubrezeau Și păsările tot mai loveau cu clonțul în coate. Și noaptea se clăti sub al zăgazului laringe. Se părea, câtă vreme puiganul nu e hrănit, Femelele mai curând vor
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
democrație pură ? L-a teleportat pe Peter undeva prin Triunghiul Bermudelor... Așa că Haralampy continuă după câteva momente de tăcere: - Noa, fratele mieu, spusu-ț-am eu că osia lu' dom' Băsescu zvârlită către Londra și Washington scârțâie dacă-i unsă numa' cu dohot de la RAFO ? Spus. Nu m-ai crezut... - Nu pricep unde bați... - Normal! Atunci cum să priceapă justiția americană că trebuia să condamne un american pentru omorârea lui Teo Peter care nici nu se afla prin apropierea accidentului... Cum ? Poate că
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
grupului vocal de la Catedra de muzică a Universității Cernăuțene de a cânta românește, dar ar trebui cineva să le dea de înțeles că „Bade, pălărie nouă” nu e unica, nici cea mai reprezentativă melodie a românilor din Bucovina. Lingura de dohot au turnat-o ansamblurile coregrafice, exceptând „Mugurelul” din Pătrăuții de Jos, membrii căruia au apărut în costume populare autentice. Înțelegem că tinerii din Molodia, localitate românească ucrainizată, trebuie încurajați și stimulați pentru a participa la manifestările românești. Însă nu există
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
cred - întoarse capul mitropolitul - că, zicând acestea, sunt în asentimentul tuturor. — Așa e, așa e! - întăriră boierii. — Mulțumesc - le tăie Vodă vorbăraia. Să venim la ale noastre. Atunci, înainte de a fi mazilit, care din voi mi-a mânjit cărțile cu dohot? Boierii se uitară întrebător unii la alții. — Măria-Ta - se plecă din nou la urechea lui Vodă spătarul Vulture - lasă asta acum... îl prinzi dumneata p’ormă. — Măria-Ta - grăi venerabilul vel-logofăt Samoilă - dac-aș ști cine-a făcut nemernicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
acum... îl prinzi dumneata p’ormă. — Măria-Ta - grăi venerabilul vel-logofăt Samoilă - dac-aș ști cine-a făcut nemernicia aceea, ți l-aș spune. Nici mie nu-mi plac asemenea lucruri. O carte, oricât de proastă, nu se unge cu dohot, ci nu se citește. Eu cred c-aici a fost mâna turcului. — Mai mult ca sigur - se auzi vocea subțirică a paharnicului Surdu, cel cu un singur ochi, unic în felul său, de culoare roșie. L-am auzit eu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
c-aici a fost mâna turcului. — Mai mult ca sigur - se auzi vocea subțirică a paharnicului Surdu, cel cu un singur ochi, unic în felul său, de culoare roșie. L-am auzit eu pe Ramza-Pașa cerând atunci o căldare de dohot. — Ramza-Pașa mai e în Ieși? - întrebă Vodă. — Mai - răspunse venerabilul Samoilă - și dacă Măria-Ta vrei să ne fii domn, întâi gândește-te ce să-i spui și să-i dai turcului, apoi gândește-te, rogu-te, și la ciolanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
soiul de lachei gen Iu. Roșca pe deja ex-președintele N. Timofte, care nu a fost cel mai bun, dar cel care a fost adus în locul lui ne va arăta unde „racii iernează” (în Siberia - n.n.). Ei bine, o picătură de dohot în smântâna lui Dodon totuși ia amărât puțin euforia prezidențială. În primul rând și natura parcă a fost împotriva lui Dodon (de fapt este explicabil acest lucru, luând în considerare satanismul lui Dodon!). Din cauza ceții cursa charter, cu care trebuia
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
umila, Pe un Cal Bălan călare. L-am văzut pe Nica lângă Teiul cel bătrân din crâng, Furând pupăza nătânga S-o negocieze-n târg. Moș Chiorpec anume-l prinse Într-o bună dimineață, Ca să-l ungă, fără milă, Cu dohot pe mâini, pe față. Colo-n cimitir, pe iarbă, Cu Ceaslovul lângă noi, Prindeam între sfinte file Întreg neamul de bâzoi. L-am păzit, cănd coropcarul A furat 'n-amiaza mare, Adunând în sân cireșe Crude, coapte, la-ntamplare. Dar
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
El este, cum să spun, ceva cu totul altceva decât totul și În primul rând! În al doilea, trenul, el este miros: pe-o parte, miros de fum de cărbune; pe de alta mirosul acela numai al lui, amestec de dohot Încins de la osii și miros de fier ruginit și Încins (de la căldura locomotivei?, de la bătaia soarelui În acoperișul vagoanelor?); și, pe de a cincea parte, miros de vagon de-a treia. Stau la fereastra vagonului. Cu coatele rezemate de geamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
piele a unor mici vezicule. Se localizează În special În regiunile interdigitale, mameloane etc. Frecții cu leșie de ciocălăi, amestecată cu ardei iute, cu soluție de piatră acră sau piatră vânătă, sau cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ciocălăi, frecții cu ceapă și sare, ungeri cu balegă caldă de cal, cu cenușă de ciocălăi, de fasole muiate În lapte dulce sau cu salivă, cu miere, amestecată cu usturoi; cu cenușă de gândaci de frasin, amestecată cu smântână; cu dohot de la căruță, cu pucioasă și lapte dulce, cu scrum de țigară, cu spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-și scuipe în sîn. Cu spatele înapoi să nu mergi, că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedere demografic, Dofteana număra, în 1774, 63 de case, cu 315 locuitori, numărul acestora ajungând în 2002 la cifra de 3014. Școala primară a fost înființată în 1864. În localitate există Palatul Ghika, Monumentul Eroilor și Rezervația Botanică. Et.: ap. dohot « lichid, din coajă de mesteacăn la început, apoi din păcură, pentru ungerea roților de la căruță » d. slv. dohotü + suf. -eană. DUMBRAVA, sat aparținător de comuna Gura Văii, numit inițial Gropi, care a luat ființă prin venirea unor familii din fostul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat printr-un lot de cânepă, el reușește să scape atunci când
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
paralele denominative) și imposibil ca evoluție fonetică (nu pot fi explicate sincoparea lui o, asurzirea lui d și asocierea cu sufixul romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen dența fonetică și semantică de la apelativul de origine maghiară dohot este foarte ispititoare datorită specificului petrolifer al celor două zone (Bacău și Prahova) unde se află toponimele (de altfel, un afluent al Doftenei se numește Păcuricea). Numele ar fi fost dat de maghiarofonii de pe lîngă Bacău, care, ca petroliști, ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dihtianeč, rostit de localnicii Diht’aneț’). Formele Doftenița, Doftănița pot fi diminutive romînești, cu sufixul -ița, dar cel puțin prima parte poate fi formată și de slavi (*Degŭtĕnica). În limba romînă există și derivate de la apelativul romînesc de origine ucraineană dohot, cu sufixele -ar, respectiv -ărie (dohotar, dohotărie), de la care s-au format toponimele Dohotariul (două pîraie în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la început prin puțuri primitive, din zăcămintele petrolifere. Dorna Este numele unui rîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]