42 matches
-
grupului vocal de la Catedra de muzică a Universității Cernăuțene de a cânta românește, dar ar trebui cineva să le dea de înțeles că „Bade, pălărie nouă” nu e unica, nici cea mai reprezentativă melodie a românilor din Bucovina. Lingura de dohot au turnat-o ansamblurile coregrafice, exceptând „Mugurelul” din Pătrăuții de Jos, membrii căruia au apărut în costume populare autentice. Înțelegem că tinerii din Molodia, localitate românească ucrainizată, trebuie încurajați și stimulați pentru a participa la manifestările românești. Însă nu există
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
umila, Pe un Cal Bălan călare. L-am văzut pe Nica lângă Teiul cel bătrân din crâng, Furând pupăza nătânga S-o negocieze-n târg. Moș Chiorpec anume-l prinse Într-o bună dimineață, Ca să-l ungă, fără milă, Cu dohot pe mâini, pe față. Colo-n cimitir, pe iarbă, Cu Ceaslovul lângă noi, Prindeam între sfinte file Întreg neamul de bâzoi. L-am păzit, cănd coropcarul A furat 'n-amiaza mare, Adunând în sân cireșe Crude, coapte, la-ntamplare. Dar
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1488821005.html [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
soiul de lachei gen Iu. Roșca pe deja ex-președintele N. Timofte, care nu a fost cel mai bun, dar cel care a fost adus în locul lui ne va arăta unde „racii iernează” (în Siberia - n.n.). Ei bine, o picătură de dohot în smântâna lui Dodon totuși ia amărât puțin euforia prezidențială. În primul rând și natura parcă a fost împotriva lui Dodon (de fapt este explicabil acest lucru, luând în considerare satanismul lui Dodon!). Din cauza ceții cursa charter, cu care trebuia
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483693362.html [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
nostru național pentru a ne încorpora din nou cât mai rapid în imperiul rusesc estic, pentru a aduce cât mai rapid Siberia la noi acasă (ca o avertizare natura ne-a demonstrat posibilitatea realizării acestui lucru!). Ca o picătură de dohot pentru sărbătoarea lui Dodon a fost inspirata acțiune a tinerilor din Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), care au organizat în PMAN (legal!) comemorarea a 80 de ani a celui care a fost regretatul Ion Vataman. Astfel acest Pavlik Morozov
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1493775884.html [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
Călărași, str. Năvodari nr. 111 țel: 323659; 0745899923 14380 DINU VASILE (n. 1968) Sat Siliștea, com. Valea Argovei țel: 0720735733 3339 DOBRE CAMELIA (n. 1953) Oltenița, str. Republicii nr. 69, bl. F, sc. A, ap. 7 țel: 515577; 0722303771 14382 DOHOT OPRIȘAN FICA (n. 1955) Călărași, str. Cornișei nr. 14, bl. B33, sc. 4, ap. 9 țel: 313464; 0724228384 14387 DRAGOMIR STELA (n. 1958) Oltenița, str. I.H.Radulescu nr. 41 țel: 515506; 0723386607 22565 DUMITRACHE ANNELIZE (n. 1975) Călărași, str. Zăvoiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
A ap. 12 țel: 0726741751 1413 CUSU MARIOARA (n. 1960) Călărași, str. Heliade Rădulescu nr. 8 țel: 0242319005 0722322349 26070 DOBRE N. CAMELIA (n. 1953) Oltenița, Str. Republicii, nr. 69, bl. F, sc. A, ap. 7 țel: 0242515577 0729222178 31226 DOHOT OPRIȘAN FICA (n. 1955) Călărași, str. Comisei nr. 14, bl. B33, sc. 4, ap. 9 țel: 0242313464 0724228384 20228 DRAGOSTIN C. DIANA (n. 1969) Călărași, str. București nr. 300 țel: 0242312717 0722269852 1418 DUMITRU DAN FLORIAN (n. 1957) București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Str. Intrarea Pieții nr. 10 țel. 640461 14476 TANE ELENĂ n.1951 Oltenița, sos. Călărași nr. 55 țel. 515377 3375 VERES ELENĂ n.1949 Călărași, Str. Progresul nr. 22, bl. B10, ap. 17 țel. 312005 Partea a VI-a 14382 DOHOT OPRIȘAN FICA n.1955 Călărași, Str. Cornișei nr. 14, bl. B33, sc. 4, ap. 9 țel. 313464 17981 ION-POPA M. GEORGETA n.1956 Călărași, Str. Dunării, bl. M15, sc. 1, ap. 100 țel. 320477 FILIALA CLUJ Partea I 16071 ALTMAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat printr-un lot de cânepă, el reușește să scape atunci când
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Costache Sturza obținu de la Ioan Cantacuzino întreaga moșie, dar peste 14 ani, în 1817 ea deveni în părți egale proprietatea Ecaterinei Rosset și a lui Constantin Ghica. În 1834 se strămută cu traiul la Horești 4 familii ale lui Vasile Dohot, Dumitru Cernica, Ion si Isai Dohot. Dintre mazili rămăsese unul singur, Constantin Purice cu soția și doi copii. La 1 decembrie 1860 moșia Sărătenilor deveni proprietatea lui Alexandru Moruzi, prinț, porucic în armata rusă. El stăpânea 4.519 desetine de
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
întreaga moșie, dar peste 14 ani, în 1817 ea deveni în părți egale proprietatea Ecaterinei Rosset și a lui Constantin Ghica. În 1834 se strămută cu traiul la Horești 4 familii ale lui Vasile Dohot, Dumitru Cernica, Ion si Isai Dohot. Dintre mazili rămăsese unul singur, Constantin Purice cu soția și doi copii. La 1 decembrie 1860 moșia Sărătenilor deveni proprietatea lui Alexandru Moruzi, prinț, porucic în armata rusă. El stăpânea 4.519 desetine de pământ la Sărăteni și o parte
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
Generație» a FPCD a devenit Ana Bujniță, studentă la facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Pe parcursul evoluției sale «Nouă Generație» a avut următorii președinți: Adrian Pancu (1996), Diana Popa (1997), Viorel Buzdugan (1998), Bogdan Ciobotaru (2002), Daniel Dohot (2003), Victoria Cușnir (2005). La 18 februarie 1996 Frontul Popular Creștin Democrat a convocat Adunarea reprezentanților proprietarilor de pământ și ai țărânilor neîmproprietăriți. Delegații forului au constituit organizația nonguvernamentală Cartelul Țărănesc «Sfanțul Gheorghe». Congresul cartelului a adoptat un program de
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
3377 ZAMFIR VALENTINA DANIELA (n. 1962) Călărași, Str. Florilor nr. 6, bl. I22 sc. 2 ap. 13 țel. 328589 090155193 Partea a VI-a 3338 DINU ELENĂ CARMEN (n. 1956) Oltenița, str. Alexandru Iliescu, nr. 60 țel. 518021 512606 14382 DOHOT OPRIȘAN FICA (n. 1955) Călărași, Str. Cornișei nr. 14, bl. B33, sc. 4, ap. 9 țel. 313464 17981 ION-POPA M. GEORGETA (n. 1956) Călărași, Str. Dunării bl. M15, sc. 1, ap. 100 țel. 320477 Tutori de stagiu I. PERSOANE JURIDICE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
paralele denominative) și imposibil ca evoluție fonetică (nu pot fi explicate sincoparea lui o, asurzirea lui d și asocierea cu sufixul romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen dența fonetică și semantică de la apelativul de origine maghiară dohot este foarte ispititoare datorită specificului petrolifer al celor două zone (Bacău și Prahova) unde se află toponimele (de altfel, un afluent al Doftenei se numește Păcuricea). Numele ar fi fost dat de maghiarofonii de pe lîngă Bacău, care, ca petroliști, ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dihtianeč, rostit de localnicii Diht’aneț’). Formele Doftenița, Doftănița pot fi diminutive romînești, cu sufixul -ița, dar cel puțin prima parte poate fi formată și de slavi (*Degŭtĕnica). În limba romînă există și derivate de la apelativul romînesc de origine ucraineană dohot, cu sufixele -ar, respectiv -ărie (dohotar, dohotărie), de la care s-au format toponimele Dohotariul (două pîraie în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la început prin puțuri primitive, din zăcămintele petrolifere. Dorna Este numele unui rîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lei de la taxa masculilor pentru speculă; 100 lei vinație străine; 1.400 lei taxa pe gaz, a 20 parale ocoaua; 1.110 lei de la prăvăliile cu marfă de Lipsca și cismării; 5.000 lei taxa tutunului; 500 lei păcura și dohotul; 980 lei cântariu. Veniturile acestea, concluziona raportul nu calcă întru nimic drepturile proprietății prevăzute în hrisoavele sale și de la a căror exercitate n-a fost nici nu este oprită. După toate acestea, însă, dacă s-ar executa decizia din 29
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să judece faptele la fața locului. Cercetarea realizată la 24 iulie 1755, prin care boierii cer domnitorului Matei Ghica ca „acei vămeni care nu se supun de bunăvoie de a da zeciuiala din toate, până și din unsoarea pentru căruțe (dohotul obținut din coaja de mesteacăn - n.a.), să devină robi ai mănăstirii” <footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea de nesiguranță a locuitorilor din Moldova s-a accentuat în timpul războiului ruso-turc din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
-și scuipe în sîn. Cu spatele înapoi să nu mergi, că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedere demografic, Dofteana număra, în 1774, 63 de case, cu 315 locuitori, numărul acestora ajungând în 2002 la cifra de 3014. Școala primară a fost înființată în 1864. În localitate există Palatul Ghika, Monumentul Eroilor și Rezervația Botanică. Et.: ap. dohot « lichid, din coajă de mesteacăn la început, apoi din păcură, pentru ungerea roților de la căruță » d. slv. dohotü + suf. -eană. DUMBRAVA, sat aparținător de comuna Gura Văii, numit inițial Gropi, care a luat ființă prin venirea unor familii din fostul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Târziu, când l-au chemat feciorii, după amnistie, s-a dus să-i vadă, căci ei erau dregători mari în împărăție, unii generali, alții senatori. A intrat la Odesa în palatul generalului, cu mânile lui butucănoase, cu cismele unse cu dohot, și nu mai știa să vorbească îngrijit, nu mai știa să umble pe parchet luciu a lunecat și a căzut. La masă nu mai știa să se slujească de furculiță și cuțit. Nu mai trăia apoi nimeni dintre ai lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat printr-un lot de cânepă, el reușește să scape atunci când
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]