1,538 matches
-
Tudorel Urian Înainte de 1989 scriitorii erau niște mituri ale vieții publice. Toată lumea știa de Marin Preda, Constantin }oiu, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Octavian Paler, Ștefan Augustin Doinaș. Cărțile lor apăreau în tiraje de sute de mii de exemplare (niciodată îndestulătoare), erau citite cu nesaț și comentate multă vreme între colegii de muncă sau de școală. Puțini aveau idee cum arată la față acești scriitori (era interzisă publicarea
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
mass-media. Pe fondul confuziei de valori care tinde să se instaureze în societatea românească, o carte precum cea publicată recent de Daniel Cristea-Enache este mai mult decît binevenită. Mircea Anghelescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Nina Cassian, Gabriel Dimisianu, Ștefan Augustin Doinaș, George Gană, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ileana Mălăncioiu, Dumitru Micu, Virgil Nemoianu, Z. Ornea, Octavian Paler, Marta Petreu, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Mihai Șora, Dorin Tudoran sînt oameni cu destine diferite, cu viziuni politice și literare, uneori
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
absența acelui fior de viață care face farmecul oricărui interviu. Chiar și așa însă în replicile multor parteneri de dialog (epistolar) se simte o neostoită vervă. Întrebat despre proporția ideală dintre cultură și talent în structura unui poet, Ștefan Augustin Doinaș oferă un răspuns memorabil: ,Departe de a Ťtimorať talentul, cultura îl provoacă și îl stimulează. Pentru toată lumea? Nu, firește că nu. Pe unii îi Ťsperieť deoarece concep literatura ca proces-verbal al secrețiilor lor endocrine, îndeosebi afective. După mine, a trăi
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
sub condeiul său, cu rețeta ermetizantă, întemeiată pe "dificila libertate" evocată de Ion Barbu. Putem menționa aici și postura rimbaldiană, de "alchimist al cuvîntului", a cărei prezență în creația lui Gellu Naum a fost evidențiată de către foarte comprehensivul Ștefan Aug. Doinaș: "poetul nu se va sfii să procedeze ca alchimiștii, operînd în cinci stadii: dizolvînd, purificînd, sublimînd, divizînd și recompunînd realul, ajungînd la o suprarealitate de ordin verbal și la o scriitură mai aproape de Urmuz decît de adopția dicteului automat". În
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
nu se va sfii să procedeze ca alchimiștii, operînd în cinci stadii: dizolvînd, purificînd, sublimînd, divizînd și recompunînd realul, ajungînd la o suprarealitate de ordin verbal și la o scriitură mai aproape de Urmuz decît de adopția dicteului automat". În continuare, Doinaș, citat de Ion Pop, îl asociază pe autorul Athanorului cu René Char, întrucît se arată ca și acela "fidel libertății asociative (și deci creatoare) a unui flux lăuntric profund; dar, în același timp, stăpîn lucid al unei tehnici poetice care
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
două bune prietene ale mele, Andriana Fianu și Valentina Massini. De data aceasta, s-a mai adăugat un nume. Am fost și la un alt mormânt, al mării doamne a baletului românesc, Irinel Liciu, dispărută odată cu soțul ei, Ștefan Augustin Doinaș, anul acesta. Pierderea ei a îndoliat baletul nostru, pe fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care a scris o pagină de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Cronicar Sonete fără sunet Numărul triplu al EUPHORIONULUI sibian (aprilie-mai-iunie 2002) este consacrat lui St. Aug. Doinaș. Numărul era gata de tipar cînd, tocmai sărbătorit pentru opt decenii de viață, poetul ne părăsea. Dintr-unul omagial, numărul devenea, ca și acela al altor publicații, un necrolog. Lucrul cel mai extraordinar din Euphorion este publicarea a șase Sonete
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
tipar cînd, tocmai sărbătorit pentru opt decenii de viață, poetul ne părăsea. Dintr-unul omagial, numărul devenea, ca și acela al altor publicații, un necrolog. Lucrul cel mai extraordinar din Euphorion este publicarea a șase Sonete fără sunet scrise de Doinaș în ultimele sale luni. Toate sînt superbe. Îl reproducem pe primul care e oarecum paradigmatic pentru întreg ciclul cu acest nume. Se intitulează Un timp postum: Un timp postum ne-nghite, mult mai lacom/ că timpul vieții noastre. Ce-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
Eminescu și abisul ontologic, Cuvânt înainte de N. Steinhardt, Aarhus, 1988, p. 223-224. 8) Ilina Gregori, Studii literare. (Eminescu la Berlin. Mircea Eliade; Trei analize). Editura Fundației Culturale Române, 2002, pp. 46-122 9) Johann Christian Hölderlin, Hyperion. Traducere de Ștefan Aug. Doinaș, Moartea lui Empedocle, Traducere de Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu, Prefață de Wolf Aichelburg, Biblioteca pentru toți, Ed. Minerva, 1977, pp. 137-174 10) L. Rostan, Lenau et son temps, op. cit., pp. 331-333 11) G. Călinescu, Opera lui Eminescu 2
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Aarhus, 1988, p. 223-224. 8) Ilina Gregori, Studii literare. (Eminescu la Berlin. Mircea Eliade; Trei analize). Editura Fundației Culturale Române, 2002, pp. 46-122 9) Johann Christian Hölderlin, Hyperion. Traducere de Ștefan Aug. Doinaș, Moartea lui Empedocle, Traducere de Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu, Prefață de Wolf Aichelburg, Biblioteca pentru toți, Ed. Minerva, 1977, pp. 137-174 10) L. Rostan, Lenau et son temps, op. cit., pp. 331-333 11) G. Călinescu, Opera lui Eminescu 2 Ed. Minerva, 1970, p. 348 12) Dan Mănucă
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Cronicar Doinaș În excelentul, ca de obicei, număr 2/2002 al revistei Memoria, dna Cristina Petrescu-Ercea scrie despre Șt. Aug. Doinaș, recent dispărut, membru fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Cronicar Doinaș În excelentul, ca de obicei, număr 2/2002 al revistei Memoria, dna Cristina Petrescu-Ercea scrie despre Șt. Aug. Doinaș, recent dispărut, membru fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna Ercea și Doinaș a durat o viață. Autoarea articolului evocă, în chip decent și emoționant, episoade mai mult sau mai puțin cunoscute din biografia poetului, îndeosebi acelea legate de căsătoria cu Irinel Liciu, celebră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna Ercea și Doinaș a durat o viață. Autoarea articolului evocă, în chip decent și emoționant, episoade mai mult sau mai puțin cunoscute din biografia poetului, îndeosebi acelea legate de căsătoria cu Irinel Liciu, celebră deja ca balerină în 1956 cînd s-a zbătut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
decent și emoționant, episoade mai mult sau mai puțin cunoscute din biografia poetului, îndeosebi acelea legate de căsătoria cu Irinel Liciu, celebră deja ca balerină în 1956 cînd s-a zbătut să-l scape de închisoare pe viitorul ei soț. Doinaș era învinuit de omitere de denunț. Astăzi nu se mai știe ce înseamnă asta. În anii '50 era însă destul să te întîlnești cu cineva urmărit de Securitate, fără ca tu să ai idee de asta, ca să ți se însceneze un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Nicolae Manolescu Ștefan Aug. Doinaș se numără printre rarii poeți cărturari din literatura noastră, precum Eminescu, Pillat sau Philippide, a căror contribuție multiplă se cuvine reținută. Am spus intenționat cărturari și nu critici: nu doar fiindcă primul termen acoperă mai bine realitatea, dar și fiindcă
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
mărturisesc, împărtășesc "prejudecata" maioresciană cu privire la poeții critici pe care o inevitabilă subiectivitate îi împiedică să înțeleagă alte moduri lirice decît al lor. Există, desigur, și cazul invers, al criticilor poeți (numeroși, ei, de la Călinescu la Grigurcu), totdeauna onorabili, niciodată fundamentali. Doinaș nu aparține, propriu vorbind, nici uneia dintre aceste două clase. Ca și Pillat ori alții, a făcut, dacă a făcut, critică literară oarecum sporadic și fără pretenții, pe un ton cel mai adesea cordial, căci a scris aproape exclusiv despre prieteni
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
exclusiv despre prieteni literari. Ceea ce s-a impus însă din proza lui teoretică sînt eseurile, pe teme diferite, și cu un anumit grad de generalitate, culturale, filosofice, literare ori politice. Operă de cărturar, cum spuneam. De altfel, și poezia lui Doinaș, ca și a altora dintre "cerchiștii" sibieni de acum o jumătate de veac, poartă pecetea cărții. Mai spontan, evident, decît Ion Negoițescu (critic poet, acesta), și, fără îndoială, poet în toată puterea cuvîntului, Doinaș n-a crezut niciodată că poezia
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
spuneam. De altfel, și poezia lui Doinaș, ca și a altora dintre "cerchiștii" sibieni de acum o jumătate de veac, poartă pecetea cărții. Mai spontan, evident, decît Ion Negoițescu (critic poet, acesta), și, fără îndoială, poet în toată puterea cuvîntului, Doinaș n-a crezut niciodată că poezia este absolut naturală, dar nici nu s-a lăsat sedus de sirenele livrescului. S-a legat, ca Ulise, de catarg, ca să le asculte în liniște vocile. De la splendidele balade din anii '40, care renovau
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
le asculte în liniște vocile. De la splendidele balade din anii '40, care renovau un gen vechi, tocmai cînd expansiunea modernistă păruse a-l da complet uitării, și pînă la poeziile recente în formă fixă, ecuatorul operei în versuri a lui Doinaș străbate deopotrivă emoția și ideea, viața și cartea. O demarcație este imposibilă. Cine ar încerca s-o facă, ar risca să știrbească atît din bogăția trăirii, cît și din frumusețea gîndului poetic. Scriind uneori arte poetice (ori, chiar, metapoeme curate
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
viața și cartea. O demarcație este imposibilă. Cine ar încerca s-o facă, ar risca să știrbească atît din bogăția trăirii, cît și din frumusețea gîndului poetic. Scriind uneori arte poetice (ori, chiar, metapoeme curate, pe gustul generațiilor mai noi), Doinaș a avut grijă să le umple în același timp cu idei și cu emoții, să ne determine să simțim că ideile cresc din biografie și din experiență nemijlocită, așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt la fel de "organice" precum îi este lirica de dragoste. Și este mai totdeauna în lirica personală o sugestie intertextuală, o referință la carte. La 80 de ani, Ștefan Aug. Doinaș este .
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
De obicei, poeții mari ai lumii, dezarmați social și financiar, mor tineri, săraci, deseori necunoscuți mulțimilor. Cazurile fiind numeroase, nu mai cităm. Nici la noi regula nu se dezminte. Exceptându-l pe Tudor Arghezi, aprig la câștig, exemplele sunt rare. Doinaș, academician, senator, pare să intre în tagma din urmă, și datorită fericitei longevități. Și totuși, în ciuda succeselor sociale precum și a vârstei înaintate, el a rămas un sărac, un singuratic, un om modest, cu o fire atât de echilibrată și de
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]
-
mai ales arta de a conduce arta - trebuie ridicată la un nivel de conștiință absolut lucidă... Fie ca această senină robustețe și limpezime, această forță a cuvântului perfect suprapus ideii, această justă administrare a logosului, cum admirabil spune Ștefan Augustin Doinaș, să cucerească și decada a noua precum și vârful înzăpezit al Veacului, întreg... În cinstea lui, doar ca o glumă întremătoare, încredințez prima dată tiparului o misivă însoțită de o poezie ocazională pe care Doinaș mi-a trimis-o pe vremuri
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]
-
logosului, cum admirabil spune Ștefan Augustin Doinaș, să cucerească și decada a noua precum și vârful înzăpezit al Veacului, întreg... În cinstea lui, doar ca o glumă întremătoare, încredințez prima dată tiparului o misivă însoțită de o poezie ocazională pe care Doinaș mi-a trimis-o pe vremuri când amândoi mai trăgeam din lulea, înzestrându-mă și cu o provizie bogată de tutun bine mirositor. Iată versurile, inedite, și de care sunt sigur vor intra în istoria literară, în papuci: Răspuns lui
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]