10 matches
-
-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca apoi să fremete codrul... Modulațiile aduc ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului, Maria rămâne o încântătoare primăvară îndrăgostită de Neam și de cântec. Întrupată în cântec, cântecul a odrăslit în ea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o dragoste, o înveselire, o îndurerare, dacă nu le-ar scoate cântecul din scoarța inimii ca să le contopească în glas, pe limba sa, pe conștiința și simțirile sale? Doinitoarea oșenilor, Mara Tripon, este deopotrivă clăditoare a buchetelor de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
mea, ne vesteam unul celuilalt toate clipele mai bune sau mai umbrite, ale noastre, deși le-am fi simțit chiar și de nu ne-am fi vorbit, atât de apropiați eram. Ne-a părăsit corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a întreținut veselia, ne-
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Orizont > Portret > ANA PACATIUȘ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Doinitoarea Banatului de peste cincizeci de ani, în tot acest timp îndeplinind cu melodiile atâta iubire cât e capabil să iubească la rându-i neamul românesc - iubirea nu se primește, iubirea se iubește, precum parfumul florilor ce nu se apucă în mâini
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Mongolia, Coreea. Cântece ca „La izvor la izvorele”, „Dorul badii mă ajunge”, „Mărie, Mărie”, „Bună sara dragii mei”, „Ana mea, draga mea”, „Maică dac-ai fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
latină, din «dolus», «dolere» care înseamnă durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
culturii naționale, noi nu mormântul, și strigă la televiziuni, la scriitori, la ziariști, la oameni de spectacol, de cultură, de suflet, dar strigarea maestrului e așa: - Cum îți merge, omule? îl întreabă orbul pe olog. - Cum vezi, frate, răspunde ologul! Doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru i-a fost și îi este și azi la inimă interpretului Benone Sinulescu. A invitat-o de nenumărate ori la spectacolele sale, pentru că îi simțea și înțelegea îngerul din ea! Stătea „la arlechin” (culisă laterală a scenei
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
pe care Maria Surpat a și prezentat-o la unele festivaluri naționale. O parte din cântecele acestea sunt integrate în discul Electrecord „Maria Surpat-Zenovia Țâmpău”, interpretele fiind surori. Nemergând singură pe calea dulcii doine bucovinene, în pitoreasca Sodova de sub Rarău, doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru, a lăsat doina folositoare sufletului, folclorului românesc, încununând-o și cu roadele culese de la Maria Surpat, așadar. Podoabele de doine glăsuite de Mina Pâslaru sunt mărturie că timpul nu are inimă și ființă, nu iubește și nu
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
peregrina prin țară pentru descoperirea de interpreți să o remarce într-un spectacol, la Rădăuți. Solicitată să vină la București, i se oferă ocazia de a fi propulsată în lumea muzical folclorică profesionistă, aceasta fiind ocazia de a fi prima doinitoare din Suceava în măreția unui spectacol de scenă de prestigiu național. A interpretat „Bade de pe Remezan”, într-un moment de cruce a drumurilor de destin al ei, dintre care l-a ales și urmat cu miraculos succes până la sfârșitul vieții
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451045879.html [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
motive pentru care am renunțat la zugrăvirea portretelor în cuvinte ale câtorva artiști, cum este cazul regretabil al interpretei Raveca Săndulescu, pentru care a insistat, de asemenea, maestrul Benone Sinulescu, spunându-mi despre ea că este „o uluitor de sensibilă doinitoare a Banatului și Ardealului”. „Am apreciat-o”, a adăugat maestrul „atât ca artist cât și ca om, a cântat uneori în același spectacol cu mine, ne-am întâlnit la televiziune deseori, o ascultam atent, eram fascinat, mă fermeca, îmi dădea
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]