26 matches
-
Acasa > Cultural > Modele > DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului Compozitorul Dumitru Lupu e un romantic precum doinitorul, al muzicii ușoare românești. Cântecele sale sunt opere care fac o lirică legătură a omului cu marea, colosala oglindă albastră în care-i căzut cerul și-s încrucișate nesfârșite cărări fără pulbere, cu neîncetate doruri și aprinse iubiri. Cântecele compozitorului
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395141092.html [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să îl caut și să îl cunosc - tot maestrul Benone este „vinovat” și de întâlnirea mea cu doinitorul Lazăr Novak, din Banatul sârbesc. L-am căutat imediat pe „primarul Regelui”. Om bun, cu vorbă caldă, bănățeană, cu bunătate și sub frunte cu gânduri de poet! Mi-a fost greu să îl citesc pentru întâia oară, dar azi nu
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
ce clătește cu apă din fântânița sufletului ochii minții și trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din Banatul sârbesc, Lazăr Novak, după și prin magnificul melos și grai bănățean! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ioan Vodicean. „Primarul Regelui”, poet în graiul curat bănățean / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
dintre cei doi colegi și prieteni la comunicarea indirectă, prin scrisori. Zestrea epistolară dintre Vidu și Popovici este săracă, dar suficientă ca să ateste o prietenie sinceră și durabilă la care compozitorul bănățean plecat în Ardeal ținea mult, căci legătura cu „Doinitorul Banatului“ însemna, de fapt, contactul permanent cu ținutul de baștină atât de drag lui. Vidu, cel mai în vârstă dintre ei, și deci cel cu o experiență de viață formată, lansat deja în viața muzicală a provinciei din sud-vestul țării
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU by http://uzp.org.ro/la-comemorarea-a-150-de-ani-de-la-nasterea-compozitorului-ion-vidu/ [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
ca unul din puținii artiști de azi ce răscolește prin trecutul solar al folclorului românesc. De la maestru a pornit, ca și în multe alte cazuri îndemnul de a fi înserate aceste șiruri de cuvinte închinate celui ce-a fost un doinitor al Transilvaniei și Banatului, a cărui voce rămâne până azi nerepetabilă, Ion Cristoreanu. Născut pe 9 noiembrie 1925 la Tritenii de jos, județul Cluj, a copilărit în satul natal, unde a absolvit școala primară, iar studiile liceale le-a urmat
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
pădurea. Mi-a plăcut cântecul. Și-mi plac și acum. Și iubesc oamenii foarte mult. Oamenii care cântă. Oamenii ce-și exprimă stările sufletești prin cântec.”, reflectă mărturisitor pentru sine, întâi de toți, apoi, prin sine, pentru știința tuturor, neuitatul doinitor Ion Cristoreanu. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ion Cristoreanu. I-au plăcut soarele, pădurea, cântecul și oamenii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777, Anul V, 12 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
radăcina crucii, în vasul nostru numit lăcrimar, care se va sparge de stâlp abia la șase săptămâni, după ce sufletul și noul trup de grație și duh se vor fi arătat de patru ori, din aproape în depărtișor, cum zice un doinitor din Carpați, de la rudenia de mamă până la cea de duh cu Apostolii și de marea comunitate, patru călătorii până la înălțarea recuperatoare și mântuitoare. A Sa și a tuturor. La îndurerata poetă, nu mai există nicio ruptură, diferență, între procesul de
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
Miresmare de-ntâlnirea tăinuită, Bucură-te, Luptă dreaptă cu Arhanghelul plinită, Bucură-te, A fi pocalul plin cu tainică lumină, Bucură-te, Fluviu sacru, roditor de apă lină. Bucură-te, Vestitorul datinei reînnoite, Bucură-te, Iubitorul zărilor nemărginite, Bucură-te, Doinitorul satului foșnind de frunze, Bucură-te, Adoratorul fecioriei glicofiluze, Bucură-te, Sol din ceruri pajiștilor înflorite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. VI Născutul cu căiță, insemn prevestitor, Ursit a-ți duce viața sub visuri care dor, Să vrei, sădind sămânța
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sabina_maduta_1402414017.html [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
că râzi plângând de ziua ta, țară de ura celor care plâng doar fals vindecă-ți rana, arsura și te-ndansă la un vals de ziua ta, țară de plânsul celor mulți și blânzi prin veac te dezprută-n veci prin dânsul doinitorul fără leac de ziua ta, țară de visul ce i-a fost în vis ucis nu renunța la paradisul din verb, din inimă și vis de ziua ta, țară de vina de-a te duce în exod mă-nțelege, doar
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1480504923.html [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
și apărarea lui, nu din pricini personale, de bine și mărire a sa, ci din iubire și conștiință. De aceea, țara l-a ținut în iubirea sânului ei, iar neamul l-a identificat de frate de învățător, de stegar și doinitor al lui. Nicolae Sulac a cântat în toate zările, pe multe scene ale lumii, pretutindeni ilustrând cu vocea lui magnifică și mesajul din poezia cântecului său incizat cu cele mai clare semnificații istorice și cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
talentului său, începând să pârguiască! Tot cam în acea vreme, maestrul Benone Sinulescu mai pusese ochii pe o minune de fată frumoasă, cu o voce de canar, care mai apoi a demonstrat, Emilia Dorobanțu (mai târziu îl va descoperi pe doinitorul Banatului sârbesc, Lazăr Novak). Iată cum, o întâlnire a unui artist debutant cu maestrul Benone Sinulescu e întâlnirea frunzei cu roua care o îniorează și sorele care o lăcuiește! Din ziua întâlnirii cu Benone Sinulescu, până azi, Naidin a urcat
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434557469.html [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zile cu soare și căldură sufletească, la începutul iernii anului 2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zile cu soare și căldură sufletească, la începutul iernii anului 2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Dar nu se poate întâmpla aceasta. Maestrul Benone Sinulescu nu e val, e țărm! A întrevăzut în doinele cântate de Lazăr Novak, glasul duhului folclorului românesc bănățean, în primul rând, dar nu numai. A simțit și apreciat glasul catifelat al doinitorului din Banatul sârbesc, năzuitor de acum încolo, a-l ajunge în înălțimea valorii pe doinitorul cel până azi nepereche, Achim Nica, a simțit vibrația armonică, dantelăria glasului artistului și a apeciat deopotrivă că omul Lazăr Novak este de o simplitate
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
întrevăzut în doinele cântate de Lazăr Novak, glasul duhului folclorului românesc bănățean, în primul rând, dar nu numai. A simțit și apreciat glasul catifelat al doinitorului din Banatul sârbesc, năzuitor de acum încolo, a-l ajunge în înălțimea valorii pe doinitorul cel până azi nepereche, Achim Nica, a simțit vibrația armonică, dantelăria glasului artistului și a apeciat deopotrivă că omul Lazăr Novak este de o simplitate și o modestie comportamentală necrezută. Maestrul Benone Sinulescu, de aceea a mers la Iablanca: a
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
armonică, dantelăria glasului artistului și a apeciat deopotrivă că omul Lazăr Novak este de o simplitate și o modestie comportamentală necrezută. Maestrul Benone Sinulescu, de aceea a mers la Iablanca: a întrevăzut în cântărețul Lazăr Novak pe cel mai strălucit doinitor român din Serbia care pășește foarte sigur pe urmele neuitatului Achim Nica. I-a apreciat glasul clar, acuratețea ce se apropie de cea din glasul doinitorului Achim Nica. Sub semnul luminos al destinului, întâlnirea dintre artistul Lazăr Novak și maestrul
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
a mers la Iablanca: a întrevăzut în cântărețul Lazăr Novak pe cel mai strălucit doinitor român din Serbia care pășește foarte sigur pe urmele neuitatului Achim Nica. I-a apreciat glasul clar, acuratețea ce se apropie de cea din glasul doinitorului Achim Nica. Sub semnul luminos al destinului, întâlnirea dintre artistul Lazăr Novak și maestrul Benone Sinulescu este întâlnirea soarelui cu oglinda. Avea nevoie cântărețul serb de un mentor care să îi arate drumul! Șansă, nicidecum ivită din întâmplare, deoarece între
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
asemenea, prezențe ale artistului Lazăr Novak pe micile ecrane ale televiziunilor, la radio, pe scenele din România... Frumoasă și prețioasă descoperire a maestrului Benone Sinulescu și o tot pe atât de spectaculară apariție în galaxia stelelor folclorului românesc a unui doinitor, care amintește atât de mult de doinitorul mirabil de care nu se spera că cineva se va putea apropia azi, Achim Nica! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Lazăr Novak. Mirabilă întâlnire a doinitorului cu Benone Sinulescu
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
micile ecrane ale televiziunilor, la radio, pe scenele din România... Frumoasă și prețioasă descoperire a maestrului Benone Sinulescu și o tot pe atât de spectaculară apariție în galaxia stelelor folclorului românesc a unui doinitor, care amintește atât de mult de doinitorul mirabil de care nu se spera că cineva se va putea apropia azi, Achim Nica! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Lazăr Novak. Mirabilă întâlnire a doinitorului cu Benone Sinulescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
românesc a unui doinitor, care amintește atât de mult de doinitorul mirabil de care nu se spera că cineva se va putea apropia azi, Achim Nica! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Lazăr Novak. Mirabilă întâlnire a doinitorului cu Benone Sinulescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
și cu alte importante manifestări culturale legate de numele lui Nica, a cărui viață și activitate au fost prezentate cu deplin succes de către acest adevărat cronicar al folclorului bănățean care este Nicolae Pârvu, în cartea lui extrem de elocventă: "Achim Nica, doinitorul Banatului". Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Achim Nica la 10 decembrie 2004 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, "„pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
de doine (Doină din frunză, Doină din fluier, Doină pe nai), e și modul cu alte particularități al lui Cezar Ivănescu, la care vechea ratio cordis din folclor e mai puternică. Pe suprafețe ample, doinele ivănesciene sunt motive de egologie. Doinitorul se melancolizează, regândește și resemantizează; limbaj spontan, întoarcere la izvoarele cuvântului, resignare și ironie se leagă strâns. "Jumătate bunu-s, jumătate nu-s..."; "Zac întins ca morții în sicriu"; Nu pot ține-n mână cartea / sunt bolnav, mânca-m-ar moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
s-a umplut de glorie, în vremea fanarioților și în zilele noastre, cînd a revenit, viguroasă, cîntată mai ales la nunți, botezuri, înmormîntări, radio și televiziune, discoteci și hore (adică, manele) în sat: maneliștii de azi au preluat de la vechii "doinitori" ("doinași"?) cîteva instrumente cu coarde, la care au adăugat "clapele" (acordeon și orgă), păstrînd, însă, de la vechii maneliști versurile simple și adînci, fără amarnicele contorsionări stilistice de la Curtea Dorului: cîntecele "bătrînești" s-au retras prin te miri care unghere din
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
grupurile de colindători din satele Greaca și Pietrele, județul Giurgiu care vor cânta pentru întâia oară în Muzeul Satului. Dar și ansamblurile cunoscute deja, vor oferi cel mai frumos program muzical și coregrafic, menit să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
volum tipărit sub egida Centrului European de Studii Covasna - Harghita. Din păcate, timpul n-a mai avut răbdare, maestrul urmând să fie omagiat post-mortem, de prieteni, de reprezentanți ai elitei muzicologiei românești. Apropiata aniversare a 150 de ani de la nașterea „doinitorului Banatului”, „omul celor mai dulci cântări românești” (cum îl numea Nicolae Iorga pe Ion Vidu în panegiricul publicat cu prilejul trecerii maestrului, în 1931, în lumea cea fără de dor), a generat o aplicată discuție pe marginea rolului jucat de vechea
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]