166 matches
-
după căderea lui Struensee. Comparația provine din raportul unui diplomat englez care a avut prilejul să îi întâlnească pe cei doi în timpul unui spectacol de teatru. în timpul discuției pe care o reproduce Enquist, regele bolnav exclamase: "Struensee trăiește!" La protestul dojenitor al lui Guldberg, regele începe să facă obișnuitele sale reverențe teatral-mecanice, dar dă răspunsul care se vrea a fi în același timp cheia romanului: "Dar nu se vorbește de vremea lui Struensee? Nu-i așa? Nu de vremea lui Guldberg
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
statui. În aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentală a Ministerului Culturii e un fel de școală de retorică unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, și cinstitul grad de colonel ori de general. Despre monumente și eroi (II) În cei treisprezece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
carnea, atemporalul și efemerul în categoria unică a Creației. Corpul însuși, în nuditatea-i mai degrabă fertilă pentru sămînța păcatului, este recuperat ca arhitectură sacră și ca reflex al lui Dumnezeu, după cum sexul nu mai este privit, conform rețetelor curente, dojenitor și cu ipocrizii puritane, ci cu toată considerația care i se cuvine, ba chiar ca posibil subiect al unor efuziuni lirice foarte apropiate de pathosul reținut al rugăciunii. Sasha Meret Nu este nici pe departe un artist comercial și nici un
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
condiții, Comisia pentru Artă Monumentală a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorică unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, și cinstitul grad de colonel ori de general. Intr-o asemenea halucinantă aventură a statuarului românesc de astăzi, dacă mai apare cîte o lucrare
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
se bucura de reputația unui om serios, responsabil și onest. Profunzimea spiritului, mai degrabă obișnuită, și preocupările destul de restrânse erau compensate de o luciditate activă, deosebit de utilă în îndeplinirea obligațiilor administrative. Totdeauna prestantă, atitudinea lui în societate slujea drept exemplu dojenitor în comparație cu "stângăciile" fiilor lui, care, din păcate, nu-i semănaseră. În schimb, cu o educație aristocratică, din care nu lipseau limbile străine și pianul, mama trăia într-o lume confecționată din lecturi și propria fantezie. Exaltată și cu mintea vioaie
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
să-l readucă la viață. El nu a aceptat compromisul și a arătat direct, cu rostirea sa domoală dar netremurată, către toți cei ce ne-au dezvrednicit și care continuă să o facă fără opreliști. Avea să-mi spună, dulce dojenitor, întruna din întâlnirile noastre publice: „este vremea să le spunem pe numele lor adevărat, domnule general, tuturor acelora care ne hulesc. Nu mai trebuie doar să facem aluzii indirecte. Ei o fac fără jenă. Ei ne-au pus pe listele
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
calde. Lovinescu părea dezorientat de locul unde îl adusesem. - Asta este faimoasa stațiune pe care mi-ai lăudat-o cu atîta căldură?, m-a întrebat la un moment dat cu un aer ironic. Am rerceptat cu inima strînsă cuvintele aproape dojenitoare. Lovinescu părînd înduioșat de starea mea sufletească propuse să ne întoarcem la Sibiu. Am făcut calea întoarsă pînă la mica gară, care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
alergată de un uliu: Omenire, ce ziceți de o baie în mare?!... Cornel, adolescentul întârziat, care-și lăsase barbă ca să pară mai matur, s-a mirat inocent: Dar în București nu există mare! Ana-Cristina l-a fixat cu o privire dojenitoare: frumușel, zvelt, bine crescut, inteligent, dar previzibil, cu o gândire mult prea terre-ŕ-terre. De aceea n-avea nici o șansă cuplul lor, Ana-Cristina știa că nu va rămâne cu el, așa cum îi cerea Cornel cu insistență, căci se va plictisi cumplit
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, si cinstitul grad de colonel ori de general. ăntr-o asemenea halucinanta aventură a statuarului românesc de astăzi, dacă mai apare cîte o lucrare ca
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
al contextului. Rebreanu își asumă cutezător postura de contestatar la scenă deschisă al acestuia, sub chipul unei anticalofilii susținute. Criteriul suprem de evaluare a literaturii care ar fi capacitatea sa de-a "crea viață" nu-i mulțumește, în vederile sever dojenitoare ale romancierului, "nici pe superesteții ce savurează numai rafinăriile stilistice sau extravaganțele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de salon". Prin disocierea "expresiei" de "fond", cea dintîi e acceptată exclusiv ca scop, nicidecum ca mijloc. "Stilul" e taxat ca
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
Din nou, simt cum mă atinge ceva pe umăr. Deschid ochii, ridic capul și îl văd cum se chinuie să tragă ciucurele căciulii, care se prinsese în strana unde eu încercam să spun o rugăciune. Desprind ciucurele și îi zâmbesc dojenitor. Râde și el. Și continuă să se joace cu ciucurele pe deasupra capetelor oamenilor care pășesc pe covorul roșu. Mă întorc la gândurile mele și cer, și mă revolt, și mulțumesc, și cer din nou, și deodată îl văd cum se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
în șir strada scufundată pe jumătate în întuneric. Nu întreba de doctori și medicamente. Bifat. Nimic sigur, probabil sedentarismul datorat mediului profesional. Avatarurile bătrâneții, i-aș fi întrebat eu zâmbind politicos. În cel mai bun caz m-ar fi privit dojenitor peste ochelari, ca pe una căreia nu-i sunt toate țiglele pe casă. Bătrânețe la 40 de ani? Glumiți! Hm. S-ar putea să aibă dreptate și doctorii ăștia. Cine știe. Eu îi cred doar pe jumătate. Schimbările pe care
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ne căutăm bâjbâind ore-n șir, pentru că, ne știind cum să ne strigăm unul pe altul, evitam să ne chemăm. Când începi o relație cu o femeie, dacă nu îi găsești un apelativ clar de la început și vreo două porecle dojenitoare bine rodate, te poți trezi că nu știi cum s-o strigi când ai rătăcit o. Am scris „am iubit“, mă rog, dar e cu iubirea cum e și cu religia: odată ce ai nimerit în ea și ai simulat extazul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lupte numai muncitori și țărani, intră în vorbă și Kavvadias. O să pună mâna pe arme și ceilalți, marinari, dascăli, poeți, pictori, actori. - Sunteți tare optimiști, vitejii mei, halal, n-am ce zice! îi ironiză din nou Zorbas. Toți îl priviră dojenitor pe Zorbas care cu neîncrederea lui făcuse atmosfera apăsătoare. Galateia se-ntoarse spre Kazantzakis: - Aprecierile tale la adresa lui Zorbas sunt exagerate, să știi. Lauzi un om obișnuit a cărui imagine publică e foarte departe de imaginea pe care vrei s-o
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
ademenești femeia, fiindcă îi prietenul nostru și vrând-nevrând și al tău. Să știi, băiete, că îți vorbește unul căruia - când era mai tânăr - i s-au aprins călcâile tot după... după Măriuța... Hliboceanu simțea că vorbele lui Pâcu, deși erau dojenitoare, cădeau totuși ca o mângâiere pe inima lui aprinsă... Pâcu, cu nasul lui fin, l-a mirosit pe Hliboceanu. A întins mâna și, luându-l de braț, a ieșit cu el afară, sub clar de lună... S-au așezat pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Joe Jeans, cu sălbaticii dansând În jurul meu și Întrebând: „Cumperi?“ „Cumperi?“ Îl Întrebam, la rândul meu, luni la prima oră, pe șeful teribilei miliții neomarxiste Peace Brothers, adus În mare secret În biroul meu, deghizat În lucrător la Fisc. Clătinând dojenitor din cap, mi-a răspuns că, Între timp, lucrurile evoluaseră În zona comună de acțiune, nu prea mai eram la curent cu ultimele tendințe, el Însuși se reprofilase În activist ecologic, militând activ pentru Împădurirea deșertului. Dar cum să te
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
unui sanctuar sau a unui triptic sacru. Lumina rămase dincolo de ușă. 16 Am coborât treptele spre pivniță, împiedicându-mă și înjurând. Lada era infernal de grea. Am ajuns cu ea jos și i-am dat un picior. Sticlele au zornăit dojenitor. Un bec fără abajur și foarte slab lumina grota mucegăită care era pivnița lui Palmer. Un loc mai sumbru decât o pivniță obișnuită, în care mirosul sulfuros al ceții se contopea cu cel de lemne putrezite și de piatră rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
în caietul de curs. Actorul întoarce pagina revistei, se încruntă, apoi, ca sugrumat, pufnește un "extraordinar!", lovind cu dosul palmei pagina, închizînd revista, lăsînd-o pe brațe, să se poată ocupa de ziare. Vecina aruncă spre el un colț de privire dojenitoare, clintindu-și puțin capul în interiorul albului polar ce-i dă un aer de prințesă. Degetele actorului împăturesc febril ziarul, să-l poată ține mai comod, în timp ce se îndeasă cu umărul în fereastră, ferind pagina de privirea vecinei. Ei nu, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să-l strîngă la gît. Ochii fetei, tot vii, dar severi se aruncă în ai lui, obligîndu-l să suporte înfruntarea: Cum crezi că m-am simțit atunci, seara, la teatru, cînd te-a prezentat Negrea? Mi-ai aruncat o privire dojenitoare, de parcă m-ai fi întrebat ce caut lîngă o femeie așa frumoasă... Apoi, ajunsă acasă, am început și eu să mă întreb ce caut... Și mi-am răspuns: eram un paravan și o antiteză. O femeie frumoasă strălucește mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-a da replică femeii ce-aș mai putea schimba eu? A, vreți să ziceți că, odată plecate de la noi spre secție, cifrele de producție rămîn bătute în cuie? întreabă Teona, arcuindu-și frumos o sprînceană, dar menținînd tonul rece, dojenitor. Dumneavoastră ați zis-o, nu eu strînge Mihai din umeri, retrăgîndu-se. Vedeți cum umblați cu hîrtia dată, e secret de serviciu spune Teona. Duceți-o în birou și băgați-o în dosarul cu acte, pe care probabil că-l țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pare bine lui Precup, căci roșeața se Întorcea la locul ei În inimă ca un câine la umbră după ce a lătrat un trecător rătăcit pe acolo În lumina amiezii, și vocea i se auzi din nou, limpede, Înțeleaptă, dar Încă dojenitoare: De când Îți aranjează ție morții viața? Și, apoi, câți au fost până la urmă? Ce, se compară o revoluție cu un accident serios de tren ori de avion? De cutremure nu mai vorbim... Parcă e altceva, totuși, Îndrăzni poștașul. Acolo nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
trase peste cap pătura din păr de cămilă și se făcu ghem, gata asemenea unui făt după culbută să Întâmpine lumina cu strigătul Învingătorului la ceasul hotărât. Ar fi adormit, poate, dacă vocea din valiză nu l-ar fi Întrebat dojenitoare: Vă culcați fără să știți ce scrie doamna Ster? Doamna Ster nu scrie, doamna Ster vorbește În scris, ceea ce e cu totul altceva, fu replica sa tăcută, Înecată Într-un căscat prelung. Un mic vârtej negru și sărat se iscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
strepezesc dinții. Trăiau pe propria lor piele acest adevăr. Violeta s-a Întins atunci deasupra lui, și-a lipit buzele de buzele lui și, ca Într-un exercițiu de prim ajutor a urmat, cu o violență ce depășea violența cuvintelor dojenitoare de până atunci, toate mișcările cerute de resuscitare prin respirație gură la gură. Atunci i-a făcut semn lui Flavius-Tiberius că ar fi bine ca ei să-și caute de lucru În altă parte. Nu avea cum să știe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
înainte să moară.) Groapa era ca o gaură în cer. A sărutat craniul, apoi a vrut să spună și el ceva sau poate că a spus, nu-și mai amintește. La un moment dat, sute de ochii s-au oprit dojenitori asupra-i. A spus, apoi a tăcut dacă a spus. Când i-a făcut de 7 ani, scheletul parcă era spălat cu sodă caustică, nu mai avea inimă, satul însă și-l amintea ca un mort de îndestulare. Petru și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
clipe cu privirea, parcă pentru a-și da seama dacă merita sau nu să angajeze cu ea o dispută, dar, când vru să deschidă gura, se pomeni lângă el cu individul cu figură de hingher, care începu imediat să latre dojenitor și paternalist: Asta nu e poezie scrisă de Eminescu!... Nu e "Împărat și proletar"!!... E o poezie decadentă, burgheză și reacționară!!!... V-ați adunat aici, ca să ascultați poezii burgheze și reacționare, tovarăși studenți?... Cum se poate așa ceva?... De-asta vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]