354 matches
-
Pentru că omul e atat de prost încât să spere că siliciul va munci într-o zi de unul singur. Acum, ce cred eu că au făcut în locul nostru pisicile, daca ne-au depășit cu adevărat în inteligența? După ce-au domesticit maimuțele, adică pe noi, și ne-au învățat să le prindem peste, s-au prins că ele pot să toarcă liniștite în timp ce noi ne chinuim să le asigurăm hrană. Dacă s-ar fi oprit aici, le-am fi prins pești
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
neajunsurile care vin o dată cu deschiderea portiței - inegalitatea socială, orele peste program, constiinta de clasă și cafeaua decofeinizata. Așa că au scos castanele din foc cu mâinile (pe atunci labele) noastre. Ne-au lăsat pe noi să ne dezvoltăm și să să domesticim animale mai proaste că noi, pe care să le folosim fără prea multa imaginație. Pisicile au continuat să toarcă în timp ce noi ne-am apucat de facut unelte și unelte de creat unele. Nu s-au oprit din tors nici macar când
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
convoace deopotrivă concesia și compromisul. Altminteri, desfrâul stilistic există ca o imanență; este înscris în soarta noastră. El se poate purta ca un animal sălbatic, de pradă, dispus să ne urmărească și să ne atace. Mai bine însă să-l domesticim, transformându-l într-un animal de companie (ori chiar de pază!), cu care să ne plimbăm și să ne stingem angoasele.
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
a afla ce conține el, asta ar fi însemnat o adevărată idioție, totuși. „Nu, răspund cît pot de calmă, vreau să știu cine semnează documentul?” „Ah”, spune, fără să coboare prea mult tonul, totuși îmblînzit. Funcționează totuși, simplu, previzibil: îl domesticești imediat vorbindu-i despre el însuși sau, și mai bine, întrebîndu-l: Erați urmărit? Sau și mai sigur: Erați, desigur, urmărit douăzeci și patru din douăzeci și patru. Da, răspunde dintr-o dată potolit și grav, sigur, îl urmăreau, îi ascultau convorbirile telefonice, deci informau Securitatea
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
colțul gurii îmi surâde. Era apusul de soare. UMBRA SÂNGELUI TAU PE ZAPADA Nu mai am timp să privesc iepurimea depășind viteza luminii și nici tăcuta așteptare a scrisorii tale de la Paris. Nu mai am răbdare pentru grădinile zoologice care domesticesc, te pun cu botul pe labe. Visez la tristețea ursului brun gata să înșface indiferenții căutători de zmeură și la mirositorul trup al haitelor de lupi. Visez la ferocitatea lor în lumina lunii pline, plutind peste setea de sânge, dar
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
asupra crizei constitutive a poeziei capătă aici o formulă demitizată. Și chiar profanatoare. Cărticica se încheie cu epitaf pentru pisică. Multiubitul animal de casă - despre care am citit într-o altă carte, nu de versuri, că e doar pe jumătate domesticit de om - moare, poetul nu suportă ideea, dar îi sapă totuși „o groapă/ de o jumătate de metru/ în fundul grădinii/ în cimitrul virtual al unei întregi dinastii/ de pisici“. Îi citește - doar e o pisică iubitoare de literatură - din „williams
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
dicteului bine temperat pe ebenul xilofoanelor junglo-silvane și vocea încercând să renască dar re-murind în gâtlejul căptușit cu praf de tăciune cantori în strane putrede cariate aleluia în amestec cu urlet de lup singuratic ce s-ar vrea și el domesticit precum câinele ce urlă la soarele negru al decadenței. Era (er)zațului. Accelerarea degradării sfinxului. Molohul molozului. Silozuri de osuare înstrăinătate. Văzduhul ca potop - tornadele hibride în cascadele cărora se aruncă inginerii de poduri de pe podurile pe care nicicând nu
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
ea nu trebuia să întrebi nimic, pentru că vorbea singură cu o limpezime extraordinară. “În mijlocul aleii de intrare, C-o eleganță simplă modelată, Se-nalță piramida-n sus, purtată De patru lei de piatră în spinare. Nenvinșii regi ai limpedei Sahare, Domesticiți de-o mînă inspirată, Păstrează-n ochi mîndria de-altădată Și-și poartă sarcina cu nepăsare.” (M. Codreanu, Piramida leilor) „Primul cuvînt pe care l-am rostit - își amintește Ștefan Cazimir - a fost, n-o să credeți, «cal»! Așa mi-a
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
noastre un sunet nou, sfidând constrângerile socio-istorice și rezistând prin poezie. Insurgentul Cezar Ivănescu, urmaș de drept al lui Labiș (cum se considera) apărea, reamintim, Într-o epocă de restaurare a lirismului. Chiar dacă Își reproșa că s-a lăsat „Îmblânzit”, domesticit etc., ca, debutând, a publicat „două poezii comuniste” (În 1960, rectifica P. Ursache), ca În „Luceafărul’, la rubrică Dintre sute de catarge, invocă lumină zilelor de august („fugărind noaptea de pe coardele inimii mele”; v. Noapte și zile de august), poetul
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
pentru tine, până atât de departe tu și pe întuneric ai știut vedea căile spre ai tăi, cei izgoniți din cărți, din Carte pentru că aspra, tandra splendoare-a limbii voastre pământene n-au existat edicte și regulamente s-o poată domestici și teatru ai făcut atunci, pentru ai tăi de-acasă cei dintre lumi, cei de la margine când Cenzorii la Centru dormitau : pe nimeni n-ai lăsat să îți traducă jocul în care-a trebuit să dovedești pricepere, umor și gravitate
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
al autorului. În centrul infernului este plasat, în acord cu vulgata partinică, latifundiarul lipsit de omenie: stereotipul se impune și, o dată cu el, sunt exorcizați demonii sămănătoriști care au bântuit generații. Interpelarea boierului expune un strat de rapacitate seculară, imposibil de domesticit prin civilizație. Aristocratul autohton este, pe linia best seller-ului semnat de Zaharia Stancu, proprietarul de sclavi în a cărui ecuație contează doar eficacitatea exploatării "șeptelului uman": "Mie îmi trebuiesc brațe de muncă, nu profesori și doctori Auzi dumneata Școală țăranilor
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
ei, nu are mufa, nu are buton de playback. Ce să zic, eu cred că există o comunicare bidirecționala și este nevoie de o obișnuire reciprocă. Vioară ajunge în timp să se impregneze de sunetul violonistului care știe să o domesticească. Despre viorile Stradivarius se spune că sunt ca niște fiare neîmblânzite sau ca niște personalități foarte puternice. Tu, ca interpret, trebuie să le înțelegi înainte de a incepe un dialog cu ele. Dacă vrei să-ți împui punctul de vedere pe
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
că iubiții sînt himere, plăsmuiri din basme - spun, din nou, și Tracy Chevalier și cei ce au creat tapiseriile. În alegoria Văzului, ca și în pictura ulterioară acesteia cu cîteva decenii, licornul e și o podoabă pentru doamnă. L-a domesticit și l-a salvat. Atît timp cît va rămîne în poala ei, unicornul e în siguranță. Și de data asta, iubirea femeii e și feciorelnică, dar și maternă. Și pură, și protectoare/posesivă. Seducîndu-l pe licorn, doamna se sacrifică și
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și structura economică a socie- tății primitive: omul a trecut de la stadiul de vânător și culegător la cel de producător de hrană, prin cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Este un mare pas înainte al omenirii. În această perioadă, omul a domesticit marea majoritate a animalelor care se regăsesc și astăzi pe lângă casa omului: porcul, vita, oaia, capra și câinele“, explică Florentina Chiu. În condiții noi de climă, oamenii și-au construit așezări concentrate pe văile apelor sau la marginea pădurilor, devenind
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
iepurele și bursucul erau la ele acasă. Fermieri...de șapte mii de ani Mândru de „marva lui din avlie“, bănățeanul de astăzi are în spate șapte milenii de... experiență. Totuși, precizează ilustrul istoric Florin Medeleț, „jivinele de casă nu sunt domesticite aici. Primii oameni ai neoliticului care vin din Anatolia, vin cu ele gata domesticite: cu vaci, oi, capre. Fiecare val de populație aduce cu sine alte animale. Specia umană a făcut un enorm efort la începutul neoliticului, când a domesticit
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
domesticite aici. Primii oameni ai neoliticului care vin din Anatolia, vin cu ele gata domesticite: cu vaci, oi, capre. Fiecare val de populație aduce cu sine alte animale. Specia umană a făcut un enorm efort la începutul neoliticului, când a domesticit 90% din toate animalele domestice de astăzi. Câinele a fost primul domesticit. După neolitic, la noi se mai domesticește calul, iar în Egipt pisica. În neolitic, două erau tipurile de exploatare: în stabulație liberă, de stepă, și tipul mediteranean, cu
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
Fiecare val de populație aduce cu sine alte animale. Specia umană a făcut un enorm efort la începutul neoliticului, când a domesticit 90% din toate animalele domestice de astăzi. Câinele a fost primul domesticit. După neolitic, la noi se mai domesticește calul, iar în Egipt pisica. În neolitic, două erau tipurile de exploatare: în stabulație liberă, de stepă, și tipul mediteranean, cu creștere în staul și în grajd“. În Banatul neolitic de sud, exploatarea animalelor se baza mai ales pe creșterea
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
în glasul naratorului apare drept un personaj într-un fel mai vulnerabil, mai putin conștient de cele ce i se întîmplă, pentru că e mai puțin reflexiv. Dar tocmai de aceea e și mai uman, măi emoționant felul în care își domesticește singurătatea și se reinventează pe sine însuși. Singurul aspect eliminat din remake, care mi se pare atît de important încît el afectează felul de a înțelege cartea, este menționat în jurnalul lui Robinson din Vineri sau limburile Pacificului: timpul. Eliminat
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
Să-l asumi ca pe un monstru. Din lăuntru, din afară - nu contează. Monștrii ne sînt presărați în calea către Graal și în orice altă cale, iar pe unii nu avem cum să-i învingem; sîntem doar datori să îi domesticim. Și să mergem mai departe. Chiar dacă nu totdeauna înainte. 2. Orice labirint are intrări multiple, iar fiara dinăuntru are mii de chipuri - s-a tot spus. Ori de cîte ori o birui, reapare. Nu degeaba e balaur. Chiar dacă nu totdeauna
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
bunicii săi unguri, tatăl, patiser celebru între războaie, cu școala făcută la Viena, mama, o femeie frumoasă și inteligentă, pasionată ca și fiul ei de literatură, dar care nu ajunge să se împlinească profesional deoarece trăiește într-o lume care domesticește femeile, America jumătății de secol), evocări ale personalităților pe care le-a cunoscut (Hrabal, Roman Jakobson, Danilo Kis), comentarii despre America de azi, mini-excursuri docte dar colorate cu sfaturi practice în istoria literaturii, prognoze de analist politic, constatări de sociolog
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
ar vrea să stea pe străzi? Vă spun eu: nu vrea! Vrea să aibă un stăpân, ca de-aia e domestic! Dacă dați căutare pe google, iată ce aflați de la Wikipedia: Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel putin 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 ani, conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ale oamenilor. Ceea ce și copiii știu. Și ar fi aflat-o și jurnaliștii, dacă
Credeţi că maidanezii vor să stea pe străzi? APEL emoționant la oprirea uciderii câinilor () [Corola-journal/Journalistic/26773_a_28098]
-
își protejeze proprietatea. Proprietatea publică sau privată asupra animalelor sălbatice poate fi o soluție de protejare a lor: în rezervații naturale! Cu ce drept oamenii închid animalele la Zoo, cu ce drept le dresează la Circ, cu ce drept le domesticesc pe lângă casa omului și apoi le mănâncă? Cu dreptul de proprietate. Un drept de care oamenii abuzează atunci când chinuie sau torturează animalele. Totuși, cu același drept de proprietate viața animalelor este și poate fi protejată. Dreptul la viață și la
DEZBATERE - Eşti de acord cu existenţa Grădinilor Zoologice? Nu putem mânca animalele de la ZOO () [Corola-journal/Journalistic/26250_a_27575]
-
nu are nici o urmă de regret pentru asta. Înțelepciunea și experiențele trăite îi dau înlăuntrul sufletului un sentiment de liniște și încredere. Conviețuim pe acest pământ cu animalele de mii de ani, de unele am reușit să ne apropiem, acestea domesticindu-se în preajma noastră, ajutându-ne în diferite moduri cu prezența lor. Celelalte însă au rămas sălbatice, ducându-și viața departe de casele noastre în sălbăticie. Cu toate acestea, omul a interacționat mereu cu ele, de cele mai multe ori intervenind în mod
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]