43 matches
-
încă expresie. Opiniile celor două par să conveargă în acest domeniu, Potter utilizând o multitudine de simboluri, majoritatea absente în roman. De pildă, în secvența în care Orlando îi spală picioarele lui Shelmerdine, camera zăbovește asupra ceainicului, o metonimie pentru domesticitatea victoriană a femeilor, apreciază criticul de film Sharon Ouditt. Pentru că dezideratul ei în ceea ce privește proza era antirealist, Woolf evită o narațiune lineară în roman. Intenția ei era și de a submina genul convențional de biografie (așa este romanul calificat de subtitlu
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
spuneau că ar vrea să se culce cu tine să vă fie rușine/ măcar spune-ne despre ea călimara scîncea și-am/ să-ți dau de aici înainte albastre ca marea brillante cuvinte". Poetul se-mbată de sentimentul domol al domesticității, cultivînd universul în propria-i odaie precum o plantă în ghiveci: "Să-mi închiriezi pe tine un loc unde să-mi gospodăresc privirea/ să citesc ziarul în vreme ce mișcîndu-te prin odaie zăpăcești aerul (...) o ascundea prin sertare apoi le dădea drumul
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
La o statuie). La rîndul lor, starea de criză a ființei, angoasa, spaima în fața golului nu se exprimă printr-un patetism descărnat, printr-o fierbere de abstracțiuni, cum se mai întîmplă, ci pe un portativ al factorilor cotidianului, al unei domesticități ce le insuflă verosimilitate. Autoarea intuiește că pentru a accede la poezia ce ar putea-o reprezenta nu se cuvine a se îndepărta de materialitățile familiare: “Trosnesc pereții, cade faianța, plesnește gresia, duritatea gîndului, intensitatea ideii străpunge ca un sfredel
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
că un rob, chiar așezat pe un soclu, tot rob rămîne. Sub acest unghi, cultura europeană este opresivă și discriminatorie, și asta grație miturilor privitoare la excelența feminină din anumite domenii omenești. De pildă, mitul frumuseții, al maternității și al domesticității. Toate aceste mituri subjugă femeia sub pretextul prețuirii unei pretinse naturi feminine pe care tocmai însușirile de ființă frumoasă, de mamă și de gospodină păreau s-o definească cel mai bine. Cînd aceste mituri vor fi risipite, femeia va face
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
unor corvezi legate de siluetă, dietă și machiaj. Femeia ajunge să trăiască îndeosebi pentru înfățișarea ei, fără să-și dea seama că, din relieful personalității sale sociale, nu a mai rămas decît tresărirea timidă a unei marionete estetice. Apoi, mitul domesticității spune că locul de predilecție în care o femeie se poate împlini este cel al casei, numai că o femeie casnică, la fel ca una preocupată cu precădere de înfățișarea ei, este o ființă al cărei apetit social a fost
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a prezenței eului unitar implicat în obiectiva desfășurare a fenomenelor. Notația "simplă" e meșteșugit întoarsă din condei, astfel încît, deseori, să sugereze generalități. Domesticitatea și livrescul cooperează pe fundalul în acuarelă al unui "pustiu" epocal: "Fac piața: gem, roșii, brînză, castraveți și gogoșari. Și fructe. Deodată ploaie. Refugiat în librăria ŤEminescuť. Pustiu, deși oferta de carte e ispititoare. O vînzătoare se plînge că nu
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
prin „țeasta tăcută” - metonimie pentru minte, pentru gândire - loc unde pulsează, precum un element vital, „umbra”, regiunea întunecată, ascunsă, obscură, înzestrată, și aceasta, cu atribute umane, contradictorii (perfecțiunea ironică, pe de o parte, iar pe de alta, tabieturi, sugerând tihna, domesticitatea, dar și „apucături metafizice la amiază”). Nu este greu, pornind de la acest poem, pe care îl considerăm emblematic, să trasăm câteva dintre caracteristicile poeziei lui Eugen Suciu din întregul volum, și, mai cu seamă, din cea dea doua secțiune, mai
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
a lumii. Lucrurile mici" au un rol expiator, întrucît ne pun în contact cu totalitatea, dizolvînd grandoarea secundă, artificioasă a subiectului ce-și compensează inadecvarea prin retorica damnării. "Nivelarea" funcționează precum o antidamnare. Constanța Buzea evocă un existențial redus la domesticitate, cu un calm pictural care nu ignoră "trecerea șarpelui", "otrava" durerii de-a fi, ci doar le anesteziază: "formele mici ale muzicii// toate sunt neieșite din fire și bune/ ceasuri intacte ca fructe în coș/ lângă jilț/ rufe la soare
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
mult: un precedent pentru modurile realului în general. (M. Eliade, 1992, p. 381) Miturile au o puternică încărcătură de gen. De pildă, pentru femei, dincolo de miturile clasice 11, sunt remarcabile pentru efectele pe care le produc privind comportamentele lor mitul domesticității și mitul frumuseții. Mitul domesticității sugerează că împlinirea femeilor este posibilă acasă, alături de cei dragi, față de care își oferă în mod constant sprijinul. Culmea acestui mod de a fi o ating femeile casnice 12. Mitul frumuseții este o invenție a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
realului în general. (M. Eliade, 1992, p. 381) Miturile au o puternică încărcătură de gen. De pildă, pentru femei, dincolo de miturile clasice 11, sunt remarcabile pentru efectele pe care le produc privind comportamentele lor mitul domesticității și mitul frumuseții. Mitul domesticității sugerează că împlinirea femeilor este posibilă acasă, alături de cei dragi, față de care își oferă în mod constant sprijinul. Culmea acestui mod de a fi o ating femeile casnice 12. Mitul frumuseții este o invenție a Renașterii (G. Lipovetsky, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
relațiile sociale, chiar și acolo unde nu și-ar avea locul: mă refer la relațiile de muncă. Pentru multe dintre femeile care trăiesc în familii monoparentale, demontarea celor două mituri (care păreau că trasează, pentru femei, calea spre fericire: mitul domesticității, ce punea accent pe utilitatea lor ca bune gospodine 14, și mitul frumuseții, care încerca să sugereze că adevărata cheie a succesului este să arăți bine) se poate face din perspectiva singurătății. Ceva nu a funcționat din moment ce ele au rămas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în virtutea tradiției, conservă așteptarea ca femeile să dețină rolurile clasice, să fie bune mame și gospodine. La nivelul ideilor care însoțesc această stare de fapt, poate fi observat, pentru multe dintre femei, un conflict între așteptările deduse din funcționarea mitului domesticității și cele deduse din mitul frumuseții 40. Observația făcută trimite la o disonanță cognitivă și emoțională 41 pe care multe femei o resimt ca pe un conflict între trebuințele de autodezvoltare personală și sprijinul acordat celorlalți, mai cu seamă copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
devine figură memorabilă: "În noua sa locuință, unde de la poartă era lumea primită de un portariu în uniformă și cu un buzdugan de doi stînjeni de lung, cocoana noastră, care se intitulase "princesa Cantacuzčne, née comtesse de Miroslava", avea o domesticitate mai numeroasă decît îi trebuia: lachei, valeți, subrete, cameriste, spălătorese, cusătorese mișunau în toate părțile. Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serele se iluminau cu sute de lumini, căci îndată ce însera, ele erau locul de întîlnire a unei
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
un dispreț statuar, însă jocul său erotic nu vizează compromisul burghez al juisării, ci un joc nervos, puțin exhibiționism, marca épater le burgeois. Manifestul este grosier, Patrick, cu o elocvență ordurieră, urinând în jacuzziul perechii de onorabili hotelieri, modelul unei domesticități oneste până la injurie, apoi masturbânduse cu o figură inexpresivă de pește în același bazin bolborositor cu perechea consternată, somată să consimtă sub amenințarea arbaletei pe care Rémy o ține îndreptată spre ei. Familia, citadela onorabilității burgheze, constituie o țintă pentru
Ziua care va veni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5354_a_6679]
-
notație”, care consta în simplificarea discursului tangent la aspectele concretului revelator. Orgolioasă în fond, această creație de o aparență demisionară se vrea o cale împrospătată a accesului la sfera intimității. Mai curînd decît în solemnitatea stilată, eul se regăsește în domesticitate: „Lectură a poeziei - / toți se risipesc/ pe la casele lor” (Lectură). Prudență interiorizată sau interiorizare prudentă? „Să nu-ți poți măsura umbra/ și nici în umbră/ să-ți stea cineva/ pentru mincinoasă odihnă/ cu arcul în mînă,/ și nici teamă de
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
lasă pete" e grăitoare. Om de extracție modestă, luptînd în cea mai mare parte a vieții cu insuficiențe materiale și morale, Caragiale a năzuit cu ardoare la condiția burgheză de artist thomasmannian, de ,"gemütlich", cum spun nemții, bine instalat în domesticitatea sa" (Șerban Cioculescu). Reușind întrucîtva în etapa ,exilului" său berlinez, a rămas totuși în forul său intim un neadaptat, un răzvrătit care n-a ezitat a sfida ordinea oriunde se izbea de rigorile ei, inclusiv ordinea superioară, cea metafizică. Temperamentul
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
acest contact nemijlocit al senzoriului cu aparența, astfel încît ceea ce se ascunde în spatele său să aibă credibilitatea unei „funcționări” a ființei care se pune în stare de experiență lirică. Plecînd dintr-o organicitate existențială, poeta se regăsește în atmosfera unei domesticități asumate în concretul său, care, la rîndu-i, se mistuie în visul la care e delicios conectat: „E cald, prea cald, prea fierbinte/ în tabloul acesta cu ramă de aur/ în care tu îți sprijini capul în palmă/ scrii la nesfîrșit
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau ca sărăcie intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sunt singur și în tăcerea din jur/aproape aș putea să luminez.” „Îmbătrânirea” întru clasicizarea senzorialului se joacă foarte bine în jurnalul scris împreună cu Ștefania Coșovei, Les Années folles du socialisme (2000), carte „bicefală”, prin care petrecerile cuplului (erosul și domesticitatea, bufonadele și automatismele, dorlotările reciproce, ironia iubitoare și, în general, amestecul de giumbușluc și sarcasm) rezumă și temele poeziei. SCRIERI: Ninsoare electrică, București, 1979; 1,2,3 sau..., București, 1980; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau ca sărăcie intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau Memoria cuvintelor, mult comentate ca regenerare lirică, prezintă încă perspectiva socialistă asupra vieții, cu biografii luminoase de oameni simpli, hrăniți de speranțe și idealuri, dar survin acum o „melancolie optimistă” (Paul Georgescu) și o „litanie”, în manieră minoră, a domesticității feminine „umile”, panicată de semnele alterării tinereții. După „deschiderea” politică din 1965, scriind Întoarcerea din Cythera, P. abandonează „lirismul ideologic” și, potrivit unui loc comun din critica vremii, „își regăsește vocea proprie”, abordând acum versul liber. În realitate, îndatorată formulei
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În Cină de taină se poate descoperi un fel de tovărășie cu divinitatea, ca într-un psalm arghezian, doar că la N. aceasta se produce într-o fermecătoare domesticitate, dincolo de care destinul rămâne enigmatic: „Astăzi l-am invitat pe Dumnezeu la cină. Vino, Doamne, să bem din paharele grele lumină / și s-adormim apoi beți pe covoare. Ochii maicii din icoana de lemn sclipesc. / Timpul arde-n sobă cu
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
și ca o făptură dumnezeiască, în stare, asemenea Pruncului Sfânt, să polarizeze miracolul lumii. Înainte de T. Arghezi, B., „întâiul intimist în sensul propriu al cuvântului” (G. Călinescu), a știut să perceapă și să transcrie în lirică, tandru și viguros, bucuriile domesticității. Prozatorul, dar și eseistul urmează, fără abateri semnificative, tot o chemare poetică. Izvorât din intuiții, din viziuni poetice, epicul, ca și ideea, este descarcerat, lăsat să ființeze întru-un spațiu deschis, subiectiv. Autorul pare să se afle mereu în căutarea
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte tributare manierismului epocii, uneori prețioase, însă adesea nu lipsite de forță. Multe dintre piesele volumului sunt de fapt poeme de dragoste, tentative de a comunica sentimentul prin
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
câte unei stări lăuntrice căreia iubirea îi este asociată, stare resuscitată prin recuzita citată aluziv și adecvată plastic. Imaginile ușor „suprarealiste”, voit bizare, ivite dintr-un mod intelectual și descriptiv de a reconstitui sentimentul, rămân uneori obscure. Aceeași contemplare a domesticității prin recuzita („scara”, „boxa de la subsol”, „fereastra”) și anecdotica oferite ca suport al meditației lirice („Adu-mi aminte/ curățam cartofi amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a ziar încins/ când becurile se ardeau lorca intra în granada” etc.
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]