87 matches
-
ortodoxă. Este până la urmă un îndemn de a privi mai atent la bogăția noastră și de a ne-o însuși și valorifica. Este interesant faptul că, iată, occidentalii trec la Ortodoxie prin descoperirea ei, iar românii noștri trec la alte dominațiuni trecătoare din alte părți ale lumii și Europei. Prin aceste întoarceri ale occidentalilor se arată că Ortodoxia are ceva de spus și deține o bogăție impresionantă, o credință vie în Mântuitorul nostru Iisus Hristos și că ea nu este numai
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_profer_ioan_ica_stelian_gombos_1330364671.html [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
păcii cu deplină cunoștință de cauză, cu deplină cunoștință a greutăților și relelor ce va produce... Oricum am întoarce chestiunea evreilor și din orice latură am privi-o, caracterul ei adânc imoral nu i se poate lua... Niciodată pericolul unei dominațiuni străine sub forma ei cea mai scârboasă n-a fost mai mare decât tocmai astăzi. Dacă toți evreii - străini și pământeni - vor căpăta deplinătatea drepturilor civile, Moldova nu mai are de trăit decât zece ani, Țara Românească treizeci poate [exact
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
și dureroasă, cu atât mai mult cu cât a fost contemporan unor momente istorice legate de aceasta - retrocedarea (1856) unei părți a teritoriului ei anexat abuziv în 1812, apoi reanexarea („A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești”) [3]. Tocmai de la verbul lui neiertător vizând nedreptatea istorică față de aceasta cât și față de Ardeal, de la atenționarea privind „măsurile silnice pentru stârpirea românismului” și argumentarea ideii de unitate națională se trage, de altfel, martiriul său. De aceea a fost
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
pentru românii de pretutindeni, dar mai ales pentru cei aflați sub ocupație străină; om de cultură, de litere, poet de geniu... Geniul său îmi apare magistral în construcția politică ” A rosti numele de BASARABIA e una cu a protesta contra dominațiunii â ă î ă ăș Ș î ă rom n va ncepe secolul al 20-lea sub Eminescu, cu toate c nu sunt neap rat ruse ti“. i mai nseamn primul ș ș ă ăț auspiciile geniului lui, i forma
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
nu a împiedicat căderea guvernului a doua zi, la 13 martie. Congresul partidului din 20-21 noiembrie 1921 a aprobat un nou program, al cărui proiect fusese pregătit de Constantin Stere. Programul considera că „imperialismul capitalist, ajuns în ultimele decenii la dominațiune universală, s-a dovedit neputincios de a asigura omenirii o muncă pașnică și de a feri societatea de o năprasnică risipă de vieți și avuții. Astfel se prăbușește însuși justificarea istorică a orânduirii capitaliste”, că statul român „nu poate fi
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
jumătate sălbatece, care-și datorește scoaterea lui din întuneric unor generali d'un renom populaire", ca Rumianțof și Sumarow, are cu toate acestea un nume care țipă sub condeiele rusești. A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești. Numele Basarab și Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă. D'Ohsson, în Histoire de[s] Mongols (T. I, p. XXXV), ne spune că existau în arhivele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acel proletariat al condeiului care de jure face parte din colegiul al III-lea din orașe, dar cari de facto nu plătesc nici dările și nu împlinesc nici datoriile colegiului IV, și apelează mereu la acești oameni, dîndu-le preponderența și dominațiunea în stat. E lesne de înțeles de ce aceste elemente trebuiau să fie liberale și să ție la Constituție ca la pînea de toate zilele, pentru că, într-adevăr, ce-ar fi ei fără de Constituție? N-ar fi nimic, pentru că nici nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am făcut acele propuneri sânt multe și varii; cel mai grav însă e că, cu toate drepturile noastre istorice necontestabile asupra acelei părți de țară, ea este azi de facto o țară străină și nici nu putea fi altfel de vreme ce dominațiunea română a încetat acolo de aproape cinci sute de ani. Al doilea cuvânt e că am voi să nu ne fie rușine într-o zi de starea în care administrația ineptă, imorală și vândută a generației liberale de astăzi a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de graiul național al individului cutare sau cutare. Statul n-are dreptul d-a persecuta graiurile locale. Ele pot și trebuie chiar să figureze în școalele respective. Turcii din Dobrogea vor învăța turcește, tătari tătărește, mai bine încă decât sub dominațiunea otomană. Toți cetățenii români însă, fără distincțiune de origine sau de religiune, sunt datori a cunoaște limba comună a statului, limba prin intermediul căreia ei se pot înțelege unii cu alții ca membri ai unei singure familii politice. Aceste idei nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne urască. Numai complectând sau dând ocazie de a se complecta formele deja existente ale vieții publice îi vom face pe oameni să se simță tot în patria lor veche, să se simță la ei acasă, iar nu sub o dominațiune străină. [21 octombrie 1878] {EminescuOpX 143} [""ROMÎNUL" AFLĂ CĂ... "] "Romînul" află că d. George Chițu, ministrul instrucțiunii publice, și-ar fi dat demisiunea. Ințelegem, urmează "Romînul", că d-sa, ca unul din cei mai distinși avocați de peste Olt, a făcut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rău de tot în Dobrogea. Dar să sperăm că e altfel. Ceea ce e caracteristic pentru lămuririle date de organul oficios e generalitatea lor. Turcii, tătarii, românii, grecii și alții sânt mulțumiți cu noi, bulgarii nu, căci li s-au luat dominațiunea de care s-au bucurat câtva timp sub ocrotirea armelor rusești. Cazurile speciale pe care le-am citat noi nu sânt dezmințite însă. Adevărat e de ex. că bande de bulgari de la margine au intrat în Dobrogea, au prădat turme
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câștigul liniștit, munca pământeană, apărată în toate ramurile ci de chiar clasele muncitoare organizate în bresle. Astfel teoriile liberale își găsesc astăzi cea mai amară ducere ad absurdum prin chiar puterea lor. Li s-a părut prea greu demagogilor noștri dominațiunea acelor oropsiți boieri cari erau români înainte de toate? Ei bine, - vor avea de de-acuma dominația banului internațional, o domnie străină impusă de străini. Li s-a părut grele si jignitoare demagogilor noștri îngrădirile cu care munca națională se încunjurase
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cumanii, tătarii lui Ugetai și în fine aciia ai Hanului Noga. Cei din urmă par a fi fost hantatarii lui Țakas, fiul lui Noga, care, împreună cu Sfentislav, un cuman, au domnit asupra regatului româno-bulgar. A stabili însă drepturi după aceste dominațiuni ar fi lucru zădarnic. Cestiunea principală va ramîne a se ști din a cui mână Dobrogea a fost anexată de turci. Autori slavi caută a dovedi cumcă Dobrogea și-ar fi având numele ei actual de la un anume Dobrotici, stăpânitor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Călări-vor deputații iarăși pe teorii umanitare și juridice? Confirma-vor minciuna obraznică că ovreii au fost la noi persecutați din cauze religioase, la noi, unde se grămădesc cum nu s-au mai grămădit nicăiri? Când vedem rezultatele fioroase a dominațiunii jidovești în Galiția, când gazeta oficială a regatului arată că în cinci ani numai s-a publicat vânzarea silită a 800 000 imobile țărănești, când socotim că populația întreagă a acelei țări e de vro trei milioane cu ovrei cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de astă dată tu nu pricepi nimic, deci te oprim de a te amesteca cumva în mod simțitor în daraverile noastre. " Și cu toate acestea niciodată nația n-a avut mai multă dreptate și radicalii mai puțină, niciodată pericolul unei dominațiuni străine sub forma ei cea mai scârboasă n-a fost mai mare decât tocmai astăzi. Dacă toți evreii - străini și pământeni - vor căpăta deplinătatea drepturilor civile, Moldova nu mai are de trăit decât zece ani, Țara Românească treizeci poate. Se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestei trădări. Ce-ar fi zis Rusia, Prusia și Austria bunăoară dacă polonii lor, constituiți în Alianță universală ar fi cerut la Congres reconstituirea Poloniei; ce-ar fi zis Anglia daca inzii ei ar fi cerut de la congresul european dispărerea dominațiunii engleze în Indii? Amândouă popoarele sânt cu toate acestea istoricește cu mult mai însemnate decât evreii, în contra uneltirilor și perversității cărora așteptăm îndealtmintrelea o reacțiune în toată Europa. Aștemptăm moartea demagogiei și credem în ea. Până când un element care nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu fizionomia ce inspiră încredere, cu atât mai periculos cu cât e mai simpatică figura lui, l-a promis de mult încă amicilor săi? Dar nu întreg, nu viguros, nu tânăr ar fi chemat a trece poporul românesc sub dominațiunea uriașului. Cu măduva secată, cu puteri sleite, cu sângele stors, îmbătrînit în mod artificial prin veninurile cele mai subtile ale corupției apusene și răsăritene, unind în el fatalismul oriental cu necredința occidentală, astfel e menit - un copil sleit de puteri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
creați pentru aceste pretinse servicii retribuțiuni nemaipomenit de mari. Tot ce luați voi în plus peste ceea ce fac în adevăr prețioasele voastre servicii se repărțește asupra locuitorilor țării, cu atâta se diminuează greutatea pînii săracului și de-aceea, în urma odioasei dominațiuni a așa - numitelor voastre principii, mizeria se urcă în orașe și la țară, din cauză că pentru munca națională, ce vă întreține nu restituiți nici un echivalent. Se 'nțelege dar că, în judecarea diferitelor mișcări politice din țară, cată să întrebuițăm două măsuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gazetei liberale la cazul concret de azi. {EminescuOpXII 49} Relata refero. Ar fi bine dacă foile oficioase sau cea oficială și-ar da silința de-a risipi îmgrijirile publicului, devenit atât [de] sperios în materie de avere a statului sub dominațiunea roșie. [28 ianuarie 1881] ["NU ESTE CESTIUNE CARE... "] Nu este cestiune care să fi fost exploatată cu mai multă sfruntare de către partidul roșu în contra partidului conservator decât cestiunea finanțelor statului. Arma obicinuită a acestui partid, calomnia, nu a fost de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au fost istoricește stăpânitori, cei din urmă stăpâniți. Găsim în Ungaria un element istoricește superpus, maghiarii, popor energic, dar de-o aptitudine politică contestabilă; găsim în Boemia cehi și germani, c-un cuvânt pretutindenea sunt elemente deosebite, cari 'și dispută dominațiunea. Casa de Austria nu i-a creat pe unguri; i-a găsit existând alături cu românii; ea n-a creat aspirațiile, natura, abuzurile rasei dominante, ba pe aceste din urmă a căutat a le îngrădi chiar, după putință. Aci însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plebiscitul, pe principele de Bismarck făcând călduroase apeluri pentru ușurarea nevoilor mulțimii și a omului sărac, ni se pare a vedea pe doi conducători cari încearcă a-și înfierbînta oștirile lor nainte de a le porni una asupra alteia. Cheia dominațiunii globului au căzut în fundul Bosforului, zice o foaie. Dar nu în valurile Dardanelelor trebuie să se arunce cineva spre a o scoate la zi; lupta pentru acea dominațiune se va încinge în Apusul Europei. [28 februarie 1881] CESAR BOLLIAC D.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înfierbînta oștirile lor nainte de a le porni una asupra alteia. Cheia dominațiunii globului au căzut în fundul Bosforului, zice o foaie. Dar nu în valurile Dardanelelor trebuie să se arunce cineva spre a o scoate la zi; lupta pentru acea dominațiune se va încinge în Apusul Europei. [28 februarie 1881] CESAR BOLLIAC D. Scipione Bădescu, fost colaborator și secretar intim al regretatului Cesar Bolliac până 'n ultimele momente ale activității acestuia, ne comunică următoarea schiță biografică, după date culese de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foarte agitat la 1825; în statul major al armatei intraseră idei liberale, aduse din Franța; emigrațiunea lăsase teorii filozofice în Rusia la boierii cei mari și mai ales la femei. Împăratul Alexandru I nu urma această mișcare; din contra, sub dominațiunea morală a d-lui Krudner, el devenise un visător, un mistic. Poate că destinul său a fost să cedeze iute tronul severității brutale, și religioase în același timp, a marelui duce Nicolae. lată cum se narează moartea sa: "El se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-sa nu putea să o facă decât cu ajutorul imoralității, trebuia să aibă patriotismul de-a lăsa altora această glorie! Dar, oricum ar fi, rămâne dovedit că, astăzi cel puțin, nu mai există nici un pretext pentru ca țara să mai sufere dominațiunea acestui partid care, prin imoralitatea sa, a gonit din minister chiar pe capul său, pe îndelung răbdătorul d. Brătianu! Iacă ce mărturisește d. Brătianu în cuvântarea sa cea din urmă și oarecum în testamentul ministerului din 1876! Dar din această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Bulgaria. Trebuie să se fi înmulțit, căci, una, au avut exemplul luminos al Bosnagiilor și Caradalelor de dincoace de Dunăre, al doilea, formațiunea demagogiei merge repede într-o țară a cărei continuitate de dezvoltare istorică a fost nimicită prin dominațiunea străină și care este ea însuși o creațiune politică proaspătă. Când într-o țară trecutul n-a distins pe omul de merit de cel de rând, când conștiința publică și împrejurările sunt turburi și departe încă de cristalizațiune, ajung, ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]