5,717 matches
-
carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un mare rol în viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
trebui să fie elementul dinamic, menit să îi asigure comunicarea, libertatea, să destrame întunericul. Ea își exprimă credința în perfecțiunea cuplului edenic, primii părinți, Adam și Eva, revenind mereu la ei, în versurile pe care le scrie. ”cred în aerul domnesc al perechii, cred în semne și tipare... da, ăsta e tâlcul! noi ne punem, unul pe altul, în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
ce văz io aicișa, ai și niște limbrici de mai mare dragul, dacă nu cumva și tenie că prea ești gălbejit deși umbli după crăpău toată ziua... Da’, ca să zic așa, cu scula nu prea ai spune că e os domnesc... La noi în unitate erau unii mult mai regi ca alde matale... Mde, mare ți-e puterea dar, uite că sceptrul e cam mic! Făcu apoi un semn pentru ca măritul să deschidă gura larg pentru a filma și acolo. Batistele
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
ale unor tablouri votive ale domnitorilor români Radu Paisie, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, remarcându-se, în mod deosebit, prezența îngerului sau direct a lui Iisus Hristos ca dovadă a învestirii divine a domnitorului. În timpul intervenției turcești în actul încoronării coroana domnească a fost înlocuită cu o cucă, căciulă împodobită cu pene de struț și pietre prețioase. Schimbări și mai mari s-au remarcat în timpul încoronării regilor români din dinastia de Hohenzollern. Primii doi regi nu au beneficiat de actul mirungerii, deoarece
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
ectenie cu care începe slujba Liturghiei”, repetată - cu aceiași schemă iconografică - „cu o tenacitate fără egal din monument în monument - fenomen unic în istoria ideilor”. Prima biserică total îmbrăcată cu pictură exterioară din Moldova și din lume a fost biserica domnească din Hârlău zugrăvită în 1530 al cărei program îl găsim în formă embrionară cu un an înainte, 1529, în pictura pronaosului de la Dobrovăț unde sunt invocați toți sfinții pentru victoria militară a Moldovei. Scoaterea invocării de la Dobrovăț în exterior a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
drept instituție în care se reuneau umaniștii pentru a discuta și a face un schimb de păreri referitoare la viața culturală a epocii, mersul înainte al culturii în lume. În vremea lui Constantin Brîncoveanu, la 1694, în București exista Academia Domnească - ca o renaștere a Aulei Zamolsiene, și la Iași a existat Academia Mihăileană. Ulterior, a devenit o modalitate, loc, punct în care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regulă, sculptor, pictor, în care discipolii trebuiau să-și însușească
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
investiție totală în valoare de aproximativ 73 milioane de euro. Palas Iasi este singurul proiect de retail din țară care are ca principală ancoră un parc. Acesta este unul dintre numeroasele puncte de atracție, amplasat pe locul grădinii fostei Curți Domnești. Parcul cuprinde un lac și foișor pentru ceremonii, iar miile de plante și sutele de arbori vor încânta ochii vizitatorilor în orice anotimp. Inedit este faptul că una dintre ieșirile pietonale din parcarea subterană duce la o insulă a lacului
PALAS Iasi va fi inaugurat in aprilie 2012 by http://www.iasi4u.ro/palas-iasi-va-fi-inaugurat-in-aprilie-2012/ [Corola-blog/BlogPost/94557_a_95849]
-
unității naționale se configurează foarte greu, străbătând anevoios concepția politică a separatismului promovată de mulți voievozi români, susținută aprig de Poartă, neabordată și nesusținută pe temei creștin și la timp de marii vlădici, care erau în același timp și sfetnici domnești și îndreptători ai Neamului. Păcat! A existat totuși o magnifică excepție, nemuritorul ban al Craiovei, Mihai Viteazul! „Românii au avut și ei mari vizionari, spune Călin Kasper. Mihai Viteazul a avut misiunea de a sădi în sufletul românilor năzuința unirii
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Catedrale Aarhiepiscopale („Înălțarea Domnului") din cetatea de scaun a Târgoviștei, apoi ai trecut pe aleea castanilor și teilor decorată cu penelul măiestrit al toamnei mirifice, și te-ai întâlnit cu noi cei care te iubim de-o viață. Purtai strai domnesc pe care străluceau broderii țesute-n în fir de aur și argint, și radiai de bucurie când ai văzut admiratorii care ți-au presărat „Regină scumpă” covor de crizanteme multicolore, ca să intri în sanctuarul Casei de Cultură a Sidicatelor și
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cu_raza_ochilor_marin_voican_ghioroiu_1355480359.html [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
Silveștri a înțeles acest lucru. Într-o lume în care criza morală se adâncește, dânsul a vrut să ne pregătească pentru suflet... Îl vedeam în noapte că pe un călugăr venit din altă lume, aplecat spre cărți vechi, spre chipuri domnești ce au făcut istorie. O minte luminată ce încerca să vadă dincolo de noi, viața. Era că o rugăciune în noapte pentru noi care trudeam în <> să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și de a o împărți tuturor. Nu aveam nevoie să devenim imperiu ca să o demonstrăm sau să o certificam în scris. Trebuia doar să ne păstrăm fidelitatea față de Atotcreatorul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zbucium, vultur sufletesc, Simțurile le doinesc, Cânt miracol românesc Și în basm nădăjduiesc. Forță, forță, ține-mă, Nu te pierde-n impostură, Crede-mă, ca un domnesc, Inocent dor de vergură... Ține-mi, forță, al meu duh, Și sublimul creativ, Nu mă coborî din vârf, Sufletul nu mi-e captiv... Zbucium, suflet în cuvânt, Elevat prin necuvinte, Prin tăcere, mă frământ, E o artă din veșminte. Din
VERDE RAM de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lilia_manole_1419727965.html [Corola-blog/BlogPost/367912_a_369241]
-
numai adormită’’. În timpul războiului de independență(1877-78), prințesa Elisabeta urmează pilda soțului său, care era mereu pe front, amenajează Cotroceniul în ambulanță, unde îngrijea împreună cu medicii și infirmierele soldații răniți pe câmpiile bulgărești. De asemenea transformă sala tronului din Palatul Domnesc în atelier imens, unde doamnele de vază făceau cearceafuri, bandaje, cămăși și scame pentru spitale. În anul 1881, la 10 mai, are loc încoronarea Regelui Carol I, prințesa Elisabeta devenind Regina Elisabeta a României. De o bunătate nemaipomenită, o fire
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a.(anexele I-II). Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres de domn-iar, prins fiind încercase să înșele buna credință a investigatorilor și chiar a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Ștefan, ultimul dorind să-l pedepsească și să-l detroneze, întrucât îi necinstise nevasta și casa. Timuș a fost implicat și târât în toate acele aventuri nedorite ale lui tata socru, săvârșind multe nelegiuiri. Astfel, a participat la jefuirea mormintelor domnești de la mânăstirea Putna, căreia i-au luat și acoperișul de plumb, din care au făcut gloanțe. Faptă oribilă, pomenită de Neculce în „O samă de cuvinte”: „Vasile Vodă ...au greșit în fața lui Dumnezeu că i s-a întunecat mintea spre
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Ștefan, ultimul dorind să-l pedepsească și să-l detroneze, întrucât îi necinstise nevasta și casa. Timuș a fost implicat și târât în toate acele aventuri nedorite ale lui tata socru, săvârșind multe nelegiuiri. Astfel, a participat la jefuirea mormintelor domnești de la mânăstirea Putna, căreia i-au luat și acoperișul de plumb, din care au făcut gloanțe. Faptă oribilă, pomenită de Neculce în „O samă de cuvinte”: „Vasile Vodă ...au greșit în fața lui Dumnezeu că i s-a întunecat mintea spre
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Patza / „Cuvânt înainte”). Pe de altă parte, scriitorul Vasile Sfarghiu socot că a intrat în conștiința cititorilor și prin preocuparea sa permanentă de a le oferi cât mai multe, cât mai bogate și cât mai veridice date despre fostul ocol domnesc, al Câmpulungului Moldovenesc, dar și despre împrejurimile sale, despre Bucovina. În acest sens am enumerat mai sus câteva titluri. Întregesc lista prin cea mai proaspătă lucrare, tipărită deja, dar care încă nu a fost lansată, nu a fost făcută publică
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
de vedere un rol important l-a jucat tipărirea de carte religioasă ieșită de sub teascurile Tipografiei reînființata de Nifon Mitropolitul. Este vechea tipografie munteana, mutată de la Tîrgoviște , odată cu strămutarea Mitropoliei la București, în 1678 . În 1745 i se zicea Tipografia domneasca. Această Tipografie a funcționat până în anul 1836, cănd încetează, spre a fi reînființata de Nifon mitropolitul în 1852 . Se poate vedea o legătură între vrednicia și cultură mitropoliților și episcopilor și înființarea și activitatea tipografiilor. Dacă în perioada premergătoare mitropolitului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_car_varvara_magdalena_maneanu_1368686048.html [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
veci va fi Și acest pământ îl va iubii. Iată, sovonul îți stă bine, Ciupagul cu săbace stau pe tine, Frumos salbele de aur ț-i se așează pe piept De îți fac trupul împlinit și drept Când pe trup domnesc se dau. DOCHIA Și toate acestea ... pentru mine farmec n-au! ZADA Tinerețea le cere, Are nevoie de ele. Farmecă pe Tehomir când te va zării ... Văzându-te astfel Licinius ar tresării ... Cine știe dacă în temniță, fără soare, Nu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]