14,040 matches
-
învață, află totuși ceva. Și acest ceva trebuie să fie exact. Autorul face harcea-parcea un subiect care, cu siguranță, era vrednic de un destin mai bun. îndrăzneala prin care vraiștea documentară iese în arenă realizează un efect de frivolitate imorală. Domnia-sa se va mâhni, sunt sigur, citind rândurile acestea; eu aș fi însă fericit știind că o cât de mică parte din umbrire ar pune-o pe seama domniei sale.
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
țintă a scrisului poeticesc: , Totu-i adus în ordine: și valizele și aparatele de radio/ și scurtele de piele și cafeaua-filtru/ și șuncile tale fumegînd departe,/ sub cămașa în carouri./ Marea, vasul cu trenuri-expres în măruntaie,/ balcanicii deconcertați făcînd pe domnii.// Bere, biscuiți, răcoritoare, carne mucegăită, palincă/ și vinuri franțuzești, sughițul și râsul, munca pe șantier/ care așteaptă;/ bărbații se-mbată și-și dau jos nădragii pe culoar.// Jocuri de noroc, baticuri, ciorapi de damă la preț redus,/ Munții Tatra, pădurile
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
un pilon definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub invazia Armatei Roșii, să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la 23 august 1944 a rămas punctul strategic, de cotitură, în raportarea elitelor românești la cel de-al Doilea Război Mondial și asupra modului în care istoricii au ajuns să evalueze parcursul României din perioada 1938-1947. După ultimii ani de domnie dezastruoasă a regelui Carol al II-lea, România a iesit din familia europeană. Suspendarea Constituției de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001, pp. 87-103; Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 18-36; M.S. Regele Mihai I al României, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995, pp. 89-96; Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 34-54; Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999, pp. 205-206; Ecaterina Rădoi, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001. HITCHINS, Keith, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004. MAMINA, Ion, Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al României, M.S. Regele, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995. MURARU, Alexandru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Științe Politice, Editura Universității Alexandru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Keywords: political literacy, Romanian oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century. Introducere: către un al treilea model cultural De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxala uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
omenire 25. Șaria nu reprezintă o categorie monolitica și statică, întrucat diversele guvernăminte "o definesc și o aplică în diferite moduri, iar gânditorii moderni îi revizuiesc și formulează regulile concrete și metodele hermeneutice"26. Cu toate acestea, musulmanii care resping domnia Șaria sunt murtaddn 27 (apostați) și riscă pedeapsă cu moartea. Șaria e derivată din Coran și Hadith, dar, dacă există un singur Coran, prin Hadith sunt desemnate relatările despre faptele și vorbele profetului Mahomed, iar în funcție de diferite ramuri și școli
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sunt lucruri care mi-au scăpat. Îmi puteți detalia ce înțelegeți DVoastra prin “dispreț funciar”, și în ce context a apărut în emisiunea în cauză? Firește, dacă aveți timpul și dispoziția necesare. DA! Un da răspicat spun acestui răspuns al domniei voastre d-le Ov Seth. Acest tip de discurs, de dialog estecel care ar trebui să caracterizeze spațiul cultural românesc, acest tip de argumentare este bun și dezirabil, acest tip de polemică naște lucruri bune. Mă văd nevoit să vă
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
www.vassian.wordpress.com acționăm? Singurul motiv pentru care cuiva îi pasă de delta în țara asta e tăierea copacilor... Acel Paul Cononov ar trebui să se gândească înainte de a reduce arealul protejat la faptul ca delta nu e a domniei sală ci e în patrimoniul unei țări, unui continent...poate...unei planete. Vremea coșmarului a fost o lectură minunată...sunt atâtea lucruri pe care că și bărbat nu ai de unde să le știi...rămâne să mulțumești mamei, soției, bunicii... iar
Proză scurtă din blogosferă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82894_a_84219]
-
de a-mi asumă riscuri emoționale, cum spunea respectivul slideshow, mi s-a impus cu atâta evidență încât am vrut să pun imediat mâna pe telefon și să-ți formez numărul. Din nefericire, partea rațională s-a eliberat rapid de sub domnia emoționalului și mi-a adus aminte că ne aflăm în binecuvântata zi de 14 februarie și că nimic mai kitschos nu putea fi imaginat în această zi decât o declarație de dragoste. Așa că am pus telefonul la locul lui, pe
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
colo. și mie mi s-a intamplat să fiu de multe ori cenzurat pe forumul EVZ, desi comentariile erau decente dar poate prea acide pentru a ramane necenzurate; formatorii de opinie ai EVZ nu acceptă critici la adresa articolelor scrise de către domniile lor, ei nu pot greși, ei reprezintă absolutul. merge fain tare presă în românia, fapt pentru care am renunțat demult la a mai cîți EVZ Paranoia fuge, nimeni n-o ajunge. Tocmai am migrat blogul la versiunea beta și mi-
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a ovalelor (care sunt chic, ce-i drept). Domnule Dragoș Bucurenci, încep prin a-mi exprimă mirarea (deși, în fond, era previzibil)că faci viraje atât de joase doar pentru a mai capta un spot trecător pe figură memorabilă a domniei tale. Și, în egală măsură, prin a mă bucură că nu scriu “înfierbântat” aceste rânduri. Nu vreau să mă lansez în comentarii de ordin politic. Nu e tocmai specialitatea mea. Întrezăresc vag în argumentația domniei (despre comnunism) tale un filon
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
trecător pe figură memorabilă a domniei tale. Și, în egală măsură, prin a mă bucură că nu scriu “înfierbântat” aceste rânduri. Nu vreau să mă lansez în comentarii de ordin politic. Nu e tocmai specialitatea mea. Întrezăresc vag în argumentația domniei (despre comnunism) tale un filon oarecum sănătos, de genul “lucrurile nu sunt chiar atat de simple”. Edificiul argumentativ este însă lamentabil, iar accesele de țâfna juvenila (din aceeași familie cu acneea...) de-a dreptul obscene. Această vrei, domnia ta, să îți
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
citesc în continuare, iar admirația față de domnul Pleșu e dublată de faptul că împărțim aceeași formație. Că și dumneata, mai nou (sper, ceva mai durabil). Și totuși, am convingerea că aceasta situatie (inflația mediatică) e neplăcută în primul rând pentru domniile lor. Dar ce faci domnia ta este pur si simplu o davada de nesimțire; îți imaginezi că cei treizeci și ceva de ani care te desparte de preopinentul tău pot fi aboliți de ...De ce, în fond? Să fie chiar atat de
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
vino, o nestinsă rumoare, semn al vieții dinamice de altădată. Acest cuprins orășenesc îmi pare că trebuia să fie la Brăila cel mai bine păstrat, ocrotit, și nu a fost, din nefericire. Un semn rău încă din primii ani ai domniei lui Ceaușescu: smulgerea salcâmilor emblematici, străjuitori cândva pe amândouă părțile vestitei străzi. Un sacrilegiu. Au urmat alte ciuntiri, renovări neinspirate, stupide modernizări. Iar acum, lăsarea totului în paragină. Am fost în octombrie trecut la Brăila, cu o echipă a "României
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
președinte care nu putea fi decît Emil Constantinescu. Nu-i chiar așa, ca să nu zic mai mult. După părerea mea, memoriile dlui Constantinescu ar fi trebuit să aibă alt punct de plecare, deloc mesianic și precumpănitor cu cenușă în cap. Domnia-sa a fost împins la președinție fără să aibă merite deosebite și date certe pentru a îndeplini această funcție. Dacă nici în memorii dl Constantinescu nu acceptă această poziționare față de destinul său prezidențial, atacînd chiar pe unul dintre cei mai
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
trezit de la el cu o "replică" mânioasă, și de o lungime care o întrece, cam de trei ori pe aceea a recenziei stârnitoare de supărări. Nu doar mânioasă este replica dlui Matei Albastru, dar prezintă și unele defecțiuni de logică. Domnia-sa nu va polemiza cu autoarea recenziei, ne anunță, "pe considerentul că dintr-un spirit cavaleresc ce ne este specific n-o să provocăm la duel un reprezentant al sexului slab". Mă rog! Ce va face totuși? Mă va provoca pe
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
Credeam că reclama, publicitatea sunt obiect de tranzacție, reglementată prin contracte. Nu știu să fi încheiat vreun contract de publicitate cu editura dlui Albastru, în urma căruia să i se facă "reclamă". Hotărât lucru, logica dlui Matei Albastru este una defectuoasă. Domnia-sa încurcă punctele de vedere într-un fel care pe Mihai Ralea l-ar fi dus la anumite rele concluzii. La capătul celor șapte pagini dactilo, poetul ne avertizează că de nu-i vom tipări replica, după "curgerea timpului legal
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
artiști famelici, Freud, Lenin, Hitler, Stalin, Troțki, Stefan Zweig (...); mulți alții care prelungeau dialogurile, discuțiile, taclalele pînă peste limitele suportabilului. La doi pași era Hofburgul, reședința bătrînului împărat, a prea bătrînului împărat care se pregătea să sărbătorească șapte decenii de domnie" (p. 378). El însuși produs cultural al �Mitteleuropei periferiilor" Cornel Ungureanu își privește cu iubire �personajele", chiar și atunci cînd știe despre ele că au luat-o pe drumuri aberante sau au semnat pactul cu diavolul. Viena începutului de secol
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
atâta vreme cât rămânea academică, s-a bucurat de aprecierile lui Maiorescu; dar când patimile politice ale fruntașului liberal se resimțeau în lucrări cu caracter istoric, criticul reacționează prompt. Un singur exemplu: Academia Română hotărăște publicarea pentru aniversarea a douăzeci și cinci de ani ai domniei lui Carol I a tuturor mesajelor și alocuțiunilor Regelui, în două volume, în ordine cronologică. "Bună a fost hotărârea, și prin activitatea fără preget a d-lui Dimitrie Sturdza, prin colaborarea oamenilor săi, s-a și executat. Aici este partea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Academia Română, instituția cea mai importantă a țării, care trebuie să dureze opere perene, are obligația să repună în vigoare principiile care au călăuzit Junimea și care au contribuit decisiv la modernizarea într-o perioadă incredibil de scurtă a României în timpul domniei Regelui Carol I. Când era vorba de demnitatea națională, de prestigiul țării, de respingerea "lingușitorilor cu cădelnița bizantină", de spiritul de adevăr care trebuie să guverneze în cultură, Maiorescu intervenea decisiv, fără milă. Din câte știu Președintele Academiei Române este un
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
să ne scape în partea a doua, unde "'ntoarcerea la natură" a locuitorilor orașului este "taxată" la fel de răutăcios - după ce dărîmă toate gardurile dintre case, "mai toți cetățenii avură aceeași fericită inspirație și pe toate maidanele din jurul orașului puteau fi văzuți domnii serioși culcați pe spate, cu o floare sau un fir de iarbă în gură". întreaga povestire adună clișee de literatură cu conținut mistic și le proiectează în ridicol sau grotesc. Să mai amintim doar de unicul supraviețuitor al... potopului care
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
ce fler!... El se uită ce se uită la bieții candidați moldoveni și, la un moment dat, întreabă: Care este Dabije? Exact ca la armată: Care ești, Vasilescule?... Sfiosul candidat este căftănit pe loc, dus cu alai la Iași, și domnia începe. Vorbeam, la început, de democrație, și că aceasta ar fi în firea Moldovei. Întocmai. În scaon, apucăturile democratice ale lui Dabija, în loc să scadă, sporesc. Vinul îl bea tot din cana de lut roșie. La ospețe, gândul său se îndreaptă
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
în care fiecare este "mandatat" cu o responsabilitate pentru care "va da seamă". Iată în scurte fraze rezumată partea "teoretică" a Învățăturilor... Sfaturile practice vor urmări și ele în primul rând păstrarea bunăvoinței divine pentru o strânsă colaborare în treburile domniei - cel mai important, care se află chiar în primele rînduri ale cărții sună așa: "iubitul mieu fiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeul cel mare și bun și milostiv și ziditoriul nostru
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]