29 matches
-
lege firește îngenuchiată, Dar ridicată-n slăvi de nesupuse oști! Prostia cuvânt magic Nemărginit în spațiu preponderent politic, Atrage ca un magetic câmp, Cohorte aburite de mierea ce-i în stup. Prostia asurzește cu glasul dur și rece, Trezirea din dormire a gloatei prea flămămde Și din înalte funcții corupte și ingrate, Imunitatea se cumpără, se vinde... Prostia-n avalanșâ ca tăvălug astupă Istorii, idealuri și adevăruri simple, Că haosul e starea, Ce scaldă în suspans prostimea. Prostia cu minciuna-n
CUVÂNTUL CARE UCIDE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1452274735.html [Corola-blog/BlogPost/343052_a_344381]
-
me Șo that time's door stays ajar On a book I'll write your name [5] DE LA MINE „De la mine pan' la tine” trece aburul spre cer „de la mine pan' la tine” aerul miroase-a măr. Vine vremea de dormire Când dispar și trup și chip de rămâne peste lume doar un singur anotimp. „De la mine pan' la tine” O dara de fum subțire. [5] FROM ME From me to you” steam heads for the skies „from me to you
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Margareta_chiurlea_poeme_bilingve_i_margareta_chiurlea_1356689658.html [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
Domn, Domn să-nălțăm”, „Steaua sus răsare” etc. Într-un subcapitol sunt preluate - cu acordul autorului, profesor Ion Piloiu - începutul melodiei la câteva colinde (cu notele pe portativ) din lucrarea acestuia „Florile dalbe”, printre care amintim: „Scoală, domn bun, nu dormire”, „Dinaintea-cestor case”, „Subt umbriță de portiță”, „Colea-n jos pe valen-n jos”, „Cerbul runcului” etc. În partea a II-a a lucrării „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende”, monograful Gh. Efrim preia din diferite izvoare o
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
voi hoinări prin lan de maci, prin grâne necosite, și printre flori voi fi, voi fi punct adunat. Când n-oi mai fi, voi fi, voi mai cânta pe strune înghețate, voi dănțui la geamul casei, din pridvor, voi fi dormire, voi fi doar nume scris în pietre dantelate, izvor voi fi, din el să bea drumeț nemuritor. Și când nu voi mai fi, eu tot voi fi, cu stelele de mână, vă voi privi din nori, cu dor voi legăna
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1427236259.html [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
ANGELA: să-ți aducă zina măseluța cîte un ștrudel bun, bun și un somnifer sub pernă în fiecare noapte. CRUELA DE VILA: La nedo care-a dispărut i-o cale atât de lungă Că mii de ani i-au trebuit dormirii să-l ajungă Poate de mult el doarme-n drum , sau umblă pe-alte bloguri dar vraja lui abia acum ne strânse de prin colburi lumină nedormirii lui încet pe blog se suie era pe când nu s-a născut, azi
Cântarea Nedormiei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19070_a_20395]
-
Ministeriului. 316. Economulu va fi numitu de Ministru, după recomendatiunea directorului de sciinte. 317. Veghiatorii de ordine se numescu de directorele de sciinte; ei locuescu în scola și au a inspecta pe elevi în orele de recreațiune, de culcare, de dormire, pește nopte și la sculare. Ei insotescu totu d'auna pe elevi la ducerea loru la cursulu facultatiloru și la intorcere. 318. Elevii voru fi interni, întreținuți pe spesele Statului cu nutrirea, vestimentulu, incaldirea, lumînarea cărțile și materialulu necesaru la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
dar mulți își întorc inimile odată cu capul [...] Nu puțin război se face din această amăgire celor tineri și neîntăriți cu inima 93. Cuviosul Isaia Pustnicul enumeră patru pricini care duc la curvie: Prin patru lucruri sporește curvia în trup: prin dormirea la un tânăr (tânără), prin mâncarea pe săturate, prin ușurătatea în purtări și prin împodobire 94. Alteori, supărarea ta din partea curviei vine de la gândurile tale împotriva aproapelui și de la judecarea lui. Dar și de la familiaritatea îndrăzneață cu cei care ți-
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Aseară, pe la zece, zece și..., troscăisem cu văru' Pale, la bodegă, niște țuici și niște beri. Și niște șnaps. Și moțăiam. Și vine peste mine-n vis, unu' înfipt, cam nasuliu, cu țăcălie și nădragi, și-mi zice: Nae, dormi, dormire-ai? Băi, Nae! Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul a toate. Tranc! Și tu, tu ce-ai dat din tine, la schimb, bre, tăntălică? Vreun aforism, vreo perluță de-aia de-a ta, pariez! zâmbește Fratele. Ba n-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
unitate lexicala dintre limbile romanice este constituit din 146 de etimoane latinești pe care le regăsim moștenite în toate limbile romanice 249. Exemple: adjutare, aer, alter, arcuș, barbă, bene, bonus, caballus, camisia, campus, capră, caput, clavis, cornu, culus, decem, directus, dormire, filum, fructus, herba, homo, intrare, jocare, *lac(te), lana, lingua, longus, manus, mare, nascere, noster, octo, oculus, ossum, panis, petra, pilus, piscis, pons, quails, quinque, rîdere, rota, rumpere, saccus, septem, surdus, tempus, tenere, terra, tornare, unus, vacca, venire, vinum, voster
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
passati. Scrivo, de' 4 dì una volta, una lettera a' Signori X, e dico qualche novella stracha et che non rilieva, ché altro non ho che scrivere, per le căușe che per voi medesimo intendete. Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche novelletta chol Branchaccio e chon M. Giovambatista Nași, el quale și stă meco spesso. Îl dì delle feste odo la messa, e non fo chome voi che qualche volta la lasciate indrieto. Se voi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sunt.” (L. Blaga) În imprecații, auxiliarul apare numai în urma temei de infinitiv a verbului, temă care, la unele verbe, prezintă forma lungă: „Dare-ar Dumnezeu să ți se usuce gâtul!...” (D. Zamfirescu) „Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi!” (I. Creangă) Tema infinitivului este invariabilă. Auxiliarul își schimbă forma, în funcție de număr și persoană: Eu aș cânta, lucra, coborî, dormi, păru, vându Tu ai cânta etc. El, ea ar cânta etc. Noi am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ar focul să vă aprindă, zise ea burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!” (I. Creangă); sau intră, în planul incidenței, în structura unor enunțuri complexe: „Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi!” (I. Creangă) Caracterul distinctiv al enunțurilor exclamative în raport cu varianta exclamativă a enunțurilor asertive este dat de absența în planul lor semantic a informațiilor despre realitatea extralingvistică aflată la originea reacțiilor afective ale subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-o, be-l-ar tăunii să-l beie, când i-o fi somnul mai dulce!” (I. Creangă) • topica; se produce o inversiune a ordinii componentelor sintagmei morfologice și a ordinii sintactice: „Las-că v-am găsit eu ac de cojoc. De-acum dormiți, dormire-ați somnul cel de veci, că v-am așternut eu bine!” (I. Creangă) OPOZIȚIA POZITIV - NEGATIVTC "OPOZI}IA POZITIV - NEGATIV" Din punct de vedere semantico-sintactic, modul specific de actualizare, prin predicație, a planului lor semantic global sau numai al unor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la piață?”. Numai în prima realizare, enunțului de aspect pozitiv îi corespunde un enunț de aspect negativ. Enunțurile exclamative se realizează ca enunțuri pozitive care nu pot dezvolta și o variantă negativă: „Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi!” (I. Creangă) și mai rar ca enunțuri negative: „Ce semeț erai odinioară, dragul meu, de n-ai mai fi fost.” (T. Arghezi) În planul expresiei, sunt marcate numai enunțurile (sau componentele acestora) negative
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diavol" (În sfânta și marea Joi, dimineața, la Laude); "Astăzi și-a pus aspră Iuda sugrumare pentru bani și s-a lipsit de amândouă viețile: de această trecătoare și de cea dumnezeiască" (În Sfânta și marea Joi, la Laude); "Cu dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
familie, fiind nevoită să-și crească mai mult singură copiii, deoarece soțul era mereu plecat la iarmaroc. Supărată de "drăcăriile" celor mici, Smaranda are uneori accese de mânie și își blestemă bărbatul: "Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci să dormi!" Portretul mamei se constituie din acțiuni, din vorbele și reacțiile ei. Povestea lui Harap-Alb I. Creangă este un prozator original care amestecă diferite motive de basm. Un împărat are trei feciori, cărora le
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
învierii, București, 1997; Corola sacrelor lumini, Arad, 1997; Cocorii miruitelor nuntiri, București, 1997; Contururi spectacologice, București, 1998; Rondeluri crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor verii, București, 1999; Cu somnul cerbilor nomazi, Constanța, 1999; Empireul viselor ucise, București, 1999; Dumbrava heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002; Rondeluri antume, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Ioana Mărgineanu, „Ostrovul iubirii”, SLAST, 1987, 3; Irina Petraș, Exerciții de adorație, TR, 1993, 28-29; Doina Modola
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
elogia în versuri per‑ fecțiunea sculpturii în opera Noaptea, realizată în capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența. Madrigalul lui Strozzi se adresa celui care privește uimit frumusețea statu‑ ilor: ,,La notte che tu vedi in si dolci atti Dormire, fa da un angelo scolpita In questo sasso; e perche dorme, ha vita; Destula, se na’l credi, e parlerati.” 21 Gianbattista Strozzi (1489‑1538) - bancher italian cu o mare influență în perioada re‑ nașterii. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nevoit să vândă moșia. Pierdut e totu-n zarea tinereții/ Și mută-i gura dulce-a altor vremi 89. Îi rămâne doar să reflecteze, iar plânsul îl îneacă, invocând sfârșitul: Să mă culc cu fața-n sus/ Și să dorm, dormire-aș dus...90. Se ridică însă și de această dată. Face eforturi disperate să împrumute bani ca să salveze moșia. Cuprinzând partea cea mai frumoasă din existența sa întâia iubire Ipoteștii trebuie să fi fost scumpi lui Eminescu, care, toată viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care elogia în versuri per‑ fecțiunea sculpturii în opera Noaptea, realizată în capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența. Madrigalul lui Strozzi se adresa celui care privește uimit frumusețea statuilor: ,,La notte che tu vedi in si dolci atti Dormire, fa da un angelo scolpita In questo sasso; e perche dorme, ha vita; Destula, se na’l credi, e parlerati.” 21 Gianbattista Strozzi (1489‑1538) - bancher italian cu o mare influență în perioada re‑ nașterii. ,,Noaptea pe care tu o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
elogia în versuri per‑ fecțiunea sculpturii în opera Noaptea, realizată în capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența. Madrigalul lui Strozzi se adresa celui care privește uimit frumusețea statu‑ ilor: ,,La notte che tu vedi in si dolci atti Dormire, fa da un angelo scolpita In questo sasso; e perche dorme, ha vita; Destula, se na’l credi, e parlerati.” 21 Gianbattista Strozzi (1489‑1538) - bancher italian cu o mare influență în perioada re‑ nașterii. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
urît (2); activ; adăpost; Adi; adormit; animalul leneș; tot anul; băiețel; bărbatul; bețivanul; Bogdan; ca bondarul; bun; fără bun-simț; burlac; caiet; canapea; capră; cerșetor; cîteodată; comoditate; complacere; confortabil; copac; cuminte; da; dansator; dați-i o palmă; degradat; dezgust; dimineața; dimineață; dormire; fără energie; eșec; evitare; fericit; filme; firav; flori; fără folos; frate; fricos; frunze; furios; gaură; gazdă; în general; gînditor; gospodar; greierul; greu; fără griji; guraliv; hain; hapsîn; hopeless; hoț; hoții; idiot; ignorant; ignoranță; inactiv; insuportabil; Ioneluș; iresponsabil; isteț; împuțit; înfometat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pernă (2); recuperare (2); reîncărca (2); a face pauză; a medita; a muri; a poposi; a relaxa; a se liniști; acolo; altar; amiază; azi; bună; calma; ceai; citeț; citit; cît un urs; confort; copac; corp; creierul; cumsecade; da; dimineața; dormire; elibera; energic; energiza; facultate; fără treabă; fericit; fizic; fîn; Flappy Bird; frigărui; gărgăriță; gîndi; GTA; Ianoș; intens; iubire; împăcare; în pat; încărcare; început; încet; jocuri; la pescuit; libertate; liniștire; lucrînd; lux; mari; mă liniștesc; mereu; merit; mîinele; mîna; mormînt; motor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ioan Lascu Motto: E meglio sedere che camminare, Giacere che sedere, dormire che vegliare e la morte e meglio di tutto. (Dante) 1. Încântarea cu durerea, miracolul cu mizeria - a te înălța la un punct al cerului pentru a stropi pământul cu sângele amar și fierbinte al grozavelor făpturi văzute în vis
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
trecut la cele drepte, veche inimă de câne... Ai gândit * în lumea [asta] cumcă bine-nvinge * rău, Aveai însă un prieten... pe-acest dușman care-s eu. Unde ajungeam în lume de eram [ce] tu ai fost?... Ș-acum dormi, dormire-ai vecinic... fără-ntoarcere, un prost. (aruncă mantia peste el) Ei, aprod! Aleargă iute, mergi, mai iute, adă flori... Flori, da! Astăzi Lăpușneanu e deplin *** tor Nu mai am în asta țară un vrăjmaș de-această seamă, Astăzi calc pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]