344 matches
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă livadă de pruni, pe un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte, cum dormitau în căsuțele lor, zeci de melci. Mici, mijlocii, mari, subțiri sau grăsuni, nu făceau altceva decât să lenevească. Când trebuiau să-și mute căsuțele din calea soarelui, se mișcau atât de încet, încât mai repede ajungea umbra copacilor la ei
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
îi mai spuneau bătrânii lui iulie. Săgețile ascuțite ale soarelui se strecurau printre umbrelele cu acoperiș din stuf, montate pe plajă ca niște adevărate ciuperci răsărite din nisipul auriu. Razele se înfigeau fără milă în trupul fragil al Daliei, ce dormita pe șezlongul de sub umbreluță. Nu avea curajul să se expună direct soarelui stând cu cearceaful pe nisip. Era prima zi de plajă și nu risca să facă insolație, așa că o lua gradual stând pe șezlong la umbra ciupercii. Marea era
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
de ciupercuță. La recepție au aflat că patronul este plecat din unitate, dar că se va întoarce după amiază și că dorește să le întâlnească la cină. Bine unse cu o cremă protectoare, fetele lui Laurențiu Trifan, soție și fiică, dormitau pe șezlonguri mângâiate de umbra ciupercii cu acoperiș din stuf. Pământul își urma traseul său în Univers, așa că și umbra își schimba locul, lăsând zone neprotejate pe corpul noilor turiste, iar pielea expusă nemilosului soare începu să frigă, să strângă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e desăvârșită, iar inima actorului Cristian Simion e întocmai. Ea contempleză prietenia și căldura umană. Se vede aceasta și se simte în plăcerea cu efect instant a
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420011954.html [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
când sabia și crucea determinau soarta românilor, pentru că trăiește în acel areal și inima-i pulsează cu chemarea lor ancestrală. El nu obosește să scoată la lumină logodirea timpului cu statornicia, descoperind atâta istorie, ca să nu uităm, să nu ne dormiteze memoria. Fidel datoriei de a spune adevărul despre figurile românești, la sărbătoarea revistei din Cernăuți a venit cu cea mai recentă sensibilizare - proaspătul roman în două volume „Atacul de Noapte”, în care răstoarnă imaginea denaturată, pe nedrept demonizată și mult
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
era cea pe care eu o văzusem mai devreme urmărită de un motan negru în parc. Dora tocmai mi se lamentează gânditoare: - Unde o fi dispărut Siky, că nu o văd de azi de la prânz? Ciudat! De obicei adoră să dormiteze după prânz. - Dora, cred că Siky azi a avut o întâlnire de amor, în parc! Am văzut, cum o urmărea un motan mare negru. - Uffa Ingrid! Ce spui, că Siky a mea era..seguită(urmărită) de un randaggio(vagabond)? Aici
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
medici: cel de pe salvare și cel de gardă, vorbind: -Nu e de la glicemie. Nici de la tensiune. Ce să zicem familiei? -Spune-le ceva grav, că, dacă dă colțul, cu aparținătorii o să te judeci! Moarta o să tacă mâlc. Lângă mine e Bogdan, dormitând, ca o bombă dezamorsată... În hol, soră-mea încearcă să ațipească. Îi cade capul, când spre stânga, când spre dreapta, ca acele unui ceasornic, manevrat de o mână nedibace. Mă întind și iau, fără o vorbă, telefonul de pe noptieră. Am
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
suflarea Și-ai lăsat cu greu să plece Păsări ce umplut-au zarea... Apelor ce stau să-nece Le-ai zăgăzuit mișcarea, Cu sărutu-ți alb și rece, Înghețându-le suflarea... Din fulg alb, făcut-ai floarea Crengilor să se aplece, Dormitând în așteptarea Altui timp care să-ți sece Tot sărutu-ți alb și rece... Referință Bibliografică: De iarnă / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_iarna_marian_malciu_1391172094.html [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
ființe superbe care ne sunt aproape. Cu care locuim pe această planetă albastră. Și nu numai la câine, mă refer. Eram la o grădină zoologică și am găsit de cuviință să aplic acestă tehnică pe un șarpe destul de măricel, care dormita, plictisit de atâtea priviri. Am și întins palma spre el. A început să ridice capul și m-a privit. Era uimire. Nimeni nu mai „comunicase” cu el... de ceva timp. A început să se unduiască ridicându-se ușor, privindu-ne
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Cercul_interior_dor_danaela_1331580048.html [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]
-
LACRIMILE, PICĂTURI DE SUFLET Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă așez la masă, iau un creion și o foaie de hârtie în încercarea de a da viață gândurilor, ce dormitează în cotloanele minții. Deodată, aripi de reverie și inspirație îmi îmbrățișează sufletul. Acest loc e colțișorul meu de Rai, unde ființa mea se îmbată din apele cristaline ale cuvintelor. În cameră se simte un miros de vin și mere coapte
LACRIMILE, PICĂTURI DE SUFLET de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrimile_picaturi_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/356472_a_357801]
-
în orgoliu.L-ar fi vrut acolo,la cabană,mereu pentru ea atunci când avea nevoie.Mai bine apela la Dumnezeu pentru problemele ei,în oameni nu se putea încrede.Ar fi riscat să fie rănită.Trecu pe la Radella ,o văzu dormita,o săruta pe frunte și merse în cameră.Așezându-se,văzu pe pat o hârtie făcută pergament și legată cu o panglică roșie.O desfăcu că un copil curios și văzu,cu un scris aplecat câteva rânduri. Dragă Karon, deși
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
briza împreună cu razele jucăușe îi zbiceau pielea udă și părul răvășit peste ovalul minunat al feței și peste verdele smaraldin al ochilor cu punctișoare aurii care atunci când se pierdea în visare îngustându-i o făcea să semene cu o felină dormitând languros la soare deși simțurile îi rămâneau mereu treze. Părul lung de culoarea mierii și-l strânse într-un elastic în vârful capului descoperindu-și astfel gâtul cu linii grațioase, când deodată tresări, simțindu-se privită. Deschise ochii și la
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464122911.html [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
și ar îndemna oamenii să se trezească, să renunțe la păcatele lor și să privească splendoarea feței Sale. Încolo, va fi liniște deplină și numai aceia cu sufletul curat vor vedea venirea Mirelui Isus pe norii cerului. Însă cei ce dormitează în păcatele și viciile lor, nu își vor da seama de clipa minunată pe care au pierdut-o în viața lor. O clipă importantă care nu se va mai întoarce niciodată înapoi...” Acum norul a ajuns în dreptul lunii. El are
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
raft gol. Dulapul din colțul opus sobei (ultima în hibernare permanentă, indiferent de anotimp) pare burdușit cu problemele insolubile ale matematicilor superioare gimnaziale.Enigme păstrate, pentru siguranța elevilor, sub cheie. În stânga, lângă ceasul care arată deja orele 12 trecute fix dormitează alene unități de măsură pentru volum, unități de măsurat pentru suprafețe plane, unități de măsurat pentru lungimi, formulele ariilor, proprietățile operațiilor cu numere naturale, proprietăți ale divizibilității în mulțimea numerelor naturale,reguli ale calcului algebric, scrierea numerelor naturale ca produs
DEŞERTUL DE CATIFEA (39) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_39_costel_zagan_1368084276.html [Corola-blog/BlogPost/344755_a_346084]
-
te voi ține toată veșnicia în brațele mele Mă voi umple de gingășia și de moliciunea ta, De mireasma focului tău Te voi înconjura și te voi săruta Ținându-te în brațele mele mirosind a flori de cais Tu vei dormita zâmbind Fericită și luminoasă Înlăuntrul meu Sau vei fi asemenea unui Ocean Îmbrățișat de țărmurile lui Încărcat de crânguri înflorite În care cântă mierlele și privighetorile Îmbrățișându-mă pe dinăuntru cu valurile tale de spumă albă Dar nici acesta nu
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1412180135.html [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
doi și trei, Nu-i ușor să scapi de ei. Mai un punct, o virguliță, Un curcan, o punguliță... Încadrări găsim destule - De-aia e lege pe lume. Polițiștii ar șoma, Să-i mai prindă ar uita, Ca pisica-ar dormita... Torcând iarna și vara - Fără spor și fără lână, Ar muri de viață bună, Dacă noi nu i-am scăpa. Îi băgăm și îi scoatem, Și mereu îi reciclăm, S-avem cadre pregătite Ca să fure pe-ntrecute; La export să putem
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul stând încătușate Cu taliile-n pojghiți prizoniere, Sau ciorile eterne vivandiere, Când aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1420699861.html [Corola-blog/BlogPost/352332_a_353661]
-
Acasa > Cultural > Vizual > GEORGE PETROVAI - LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 902 din 20 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Partea I (Facerea) Cândva, într-un trecut atât de-ndepărtat că timpul n-avea chip și spațiul dormita, doar Duhul făr-odihnă prin haos rătăcea și medita la planul prefacerii-n esență, așa ca neființa să-și piardă-a sa prezență în confruntarea cu ființa de nezăgăzuit prin voia Celui care e viul infinit. Atunci s-au înjghebat contururi
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
astronomic de posibilități, poate că n-am fost suficient de binecuvântați și cu darul intuiției și al viziunii metafizice, cu darul vederii. (Darul intuiției metafizice) • Trezirea omului din somnul metafizic și mithopoetic este un epifenomen istoric relativ recent. După ce am dormitat o istorie întreagă legănați de vise poetice ne-am trezit acum la o realitate rece pe care încercăm prin toate mijloacele să o înțelegem. Dar trezirea cunoștiintei la realitatea anti-spirituală, a maturității seculare, a început deja să ne obosească, să
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut printre ruina luminii ce-nsera, Veghind ca urnă rece, sub spuma unui val, Cât timp o adiere, un bocet murmura. *** Volumul "Pasteluri" ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Pe plaja fără nume... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PE PLAJA FĂRĂ NUME… de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423719880.html [Corola-blog/BlogPost/363037_a_364366]
-
casă era cald, mirosea a cozonaci și plăcinte cu mere, de afară ajungeau până la ea glasuri de copii cântând colinde și răsetele vesele și fericite ale copiilor ei alergând prin zăpadă. Sora ei trebăluia prin bucătărie, era deja noapte, întunericul dormita în ferestre. Se respira atâta pace, atâta tihnă! Corpul ei, întins pe pat, părea că plutește pe o mare lină, practic nu-l simțea, de parcă nu era din carne și oase, ci doar o iluzie. Și cum privea pe vereastră
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1492534561.html [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
mele, să scriu prefețe cochete, să „iau atitudine“, să combat pe ample fronturi politice, sociale, sau culturale, pe scurt, să fac ce mi se spune, să slujesc pe tarlaua „comanditarilor“, sub amenințarea unei aspre judecăți publice sau private: sînt egoist, dormitez în „turnul de fildeș“, nu vreau să ajut, fac pe nebunul, dezamăgesc etc. Evident că „civismul“ nu are vîrstă, că dacă poți face un bine, e bine să-l faci, că nu ai dreptul să te ocupi, maniacal, numai de
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1414133383.html [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]
-
suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde, smochin plăpânjor, ce bine îți stă înmugurit; E sigur că Mirele-ți va apare să-ți ridice ocara, popor pedepsit. Istoria doare, prezentul vorbește în grai apăsat, lămurit, Ierusalimul încă dormitează, dar în pustie smochinu-a-nfrunzit, Noi te-am văzut. Urările noastre de bine, cetate a Marelui Împărat Pace-ntre zidurile tale, Shalom, cetate ce zaci încă-n păcat ! Te urgisește încă mânia ce cuprinde în horă rabini și preoți, Relicvele tale
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
UN IRIS ÎN VIS Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când am decis să te transform în vis, Aevea mi te-nfățișai într-un veșmânt De catifea turcoaz, și ochi-ți dormitând Aveau ceva, ce mă trezeau, într-un dezmint. În revelația, deschisă către încă o noapte De rătăcire, între infinitul cast și o visare, Pe pleoapele-ți cădeau misterele uitate- Îți era în cuget somnul- visare trecătoare... Și-ai fi ales
UN IRIS ÎN VIS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1450483263.html [Corola-blog/BlogPost/346130_a_347459]
-
SIMFONIA ASTA ... Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului SIMFONIA ASTA.... Alerg să prind umbra frunzelor, Care în colbul lunii dansează Ca trupul crud al meduzelor În larg, pe valuri când dormitează. Simfonia asta de toamnă Mă doare, nocturn, în sufet adânc Ca rodul din pieptul de doamnă, Din care cu lăcomie mă-nfrupt. Rătăcesc prin ecoul de cânt Al vântului ce unduie prin brazi Și al copitelor din cuvânt În care
SIMFONIA ASTA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1416314723.html [Corola-blog/BlogPost/377862_a_379191]