39 matches
-
pentru care sorocea. De multe ori, prezicerea în fața obiectului scos din apa era presărată cu glume, înveselind astfel atmosferă. Ceremonialul Vergelului continuă apoi cu o petrecere cu joc, mâncare și băutură din abundență, un revelion în toată regula. În satele dornene se obișnuia, pana prin anii ’50, să se organizeze vergelul fetelor separat de cel al băieților, dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-o noapte de renovare a timpului. Această manifestare ritualica mai putea fi întâlnită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
muncă înaintea vârstelor menționate), părintele sau bunicul oricăruia dintre soți. Dovada că membrul de familie respectiv s-a aflat în întreținerea asiguratului sau pensionarului se face prin declarație pe proprie răspundere dată în fața unui notar public. ( I.B.) ÎNTREABĂ: Doamna MIRELA DORNEAN, Timișoara. Care este periodicitatea de salubrizare a pieței? RĂSPUNDE: Domnul ing. VASILE RĂDULESCU, inspectorul-șef al Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș. În conformitate cu prevederile regulamentului-cadru de organizare și funcționare a piețelor, târgurilor și oboarelor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.
Agenda2003-31-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281319_a_282648]
-
pentru autoritățile locale. Ei fac apel la oameni să nu-și abandoneze câinii și explică că vor continua campania de sterilizare. Mai mult, preotul spune că nu trebuie să se transforme în torționari, ci trebuie să stăpânească această problemă cu ajutorul dornenilor. Iată mesajul transmis către locuitorii din Vatra Dornei:
Apelul unui preot și al unui primar: "Nu suntem torționari"- VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/69299_a_70624]
-
să fi fost împărțite egal, adică toți cei trei judecători să obțină trei voturi, s-ar fi mers pe varianta tragerii la sorți. Președintele forului judiciar suprem, Augustin Zegrean, a fost numit în funcție în iulie 2010. Mona Pivniceru, Valer Dornean și Daniel Morar au depus astăzi jurământul de învestitură în funcția de judecători ai Curții Constituționale, înlocuindu-i pe Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar și Ion Predescu. Cei nouă judecători, considerați a fi mai apropiați de președinte sau de actuala putere
Zegrean, ales pentru un al doilea mandat la șefia CCR by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78552_a_79877]
-
find ridicate de PDL, transmit televiziunile de știri. Proiectul privind statutul legislatorilor trebuia judecat miercuri de CCR, dar Curtea a decis să amâne procesul până pe 19 iunie pentru a se realiza schimbarea de gardă prin aducerea judecătorilor Mona Pivniceru, Valer Dornean și Daniel Morar. Prima sesizare a CCR a fost făcută de către PDL și PPD pe 27 februarie, care au reclamat că modificarea adusă al Statut privind termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanță raportul de
Statutul parlamentarilor este neconstituțional, a decis din nou CCR by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36844_a_38169]
-
nu m-am simțit niciodată. În așteptarea unor zile mai bune, al dumitale, Emanoil Bucuța * [București], 22 decembrie 1944 Moș Ghiță, Iartă-mă că întrebuințez această vorbă prea de casă, care ar face să se ridice sprâncenele într-o gospodărie dorneană de sub munte. Nu găsesc însă alta mai caldă, și mie acum de căldură îmi pasă mai cu seamă. Astăzi vine la mine, ca să mai stăm de vorbă Virgil Cioflec. Îți închipui că omul despre care vom sta la sfat mai
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
din comuna Frasin și este posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire la situația lor socială, luncașii au fost denumiți „dorneni”, în sensul de oameni veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire la situația lor socială, luncașii au fost denumiți „dorneni”, în sensul de oameni veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați, iar cu turmele de oi, împreună cu ardelenii, ajungeau până la bălțile și luncile râurilor principale ale Moldovei: Prut, Nistru, dar și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și prestații, confiscări de terenuri, amenzi, interzicerea portului armelor etc. La toate abuzurile administrației s-a răspuns cu împotrivirea, trimiterea de memorii și reclamații până la Viena. Atunci când, în 1805, după 30 de ani de scutire, s-a introdus legea recrutației, dornenii și câmpulungenii s-au răsculat. în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exercitat o presiune permanentă, însoțită de urmăriri, cercetări, detenție, mai alesă asupra acelora care se opuneau, fie și verbal, politicii partidului de „transformare socialistă a agriculturii”, căreia țăranii i-au spusă mai pe înțelesă „colhoz”. V.2 Creșterea animalelor. Luncașii dorneni, renumiți crescștori de oi O relatare a unui călător străin, Antonio Graziani, prin Moldova secolului al XVII-lea, ne spune despre mulțimea și calitatea vitelor care aduceau mari venituri la export: „înjugă câte 12 boi la jug, și aceasta mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luna mai 1913 a elevilor din divizia I, Școala Filipeni - Lunca. Sunt nominalizați 39 elevi. c) învățătorul Gheorghe Postoi cere concediu pentru zilele în care va putea ajunge la Bacău pentru a ridica un împrumut de 6500 lei pentru obștea „Dornenii”, pentru a completa garanția colectivă pentru cumpărarea de pământ din moșia boierească. Gheorghe Postoi era președintele acestei obști. A se observa că nu se putea pleca de la programul școlar fără învoire, fără să știr revizorul școlar! d) Adresa din 20
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
portul lor, deosebit de al țăranilor de rând, și, pe de altă parte, apariția unor sate - comunități - venite din alte locuri, cu alte obiceiuri li cu altfel de zestre spirituală. Nu luăm în discuție doar pe luncași, care sau identificat cu „dornenii”, ci și pe locuitorii din Slobozia care sunt veniți din multe părți ale țării, inclusiv din Ardeal. În măsura în care foștii robi ai boierilor Rosetti și ai altora mai vechi, țiganii noștri, au adaptat limba, portul și obiceiurile românilor, trebuie să ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care austriecii au numit-o Bucovina, avem mărturia unui om de știință din Austria, Balthazar Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost adusă de „dornenii” luncași pe Valea Dunavățului și în alte sate din Centrul Moldovei (Valea Lupului și Slobozia Domniței). Balthazar Hacquet descrie și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum arăta la îmbrăcăminte un „dornean” venit pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti: pe cap purta o căciulă înaltă (țuguiată, nu plată, care-i o „invenție” mai nouă) atât vara cât și iarna, trupul îi era acoperit de o haină lungă, încheiată într-o parte, ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intra în horă, la joc, noul val de fete și băieți care-și făcuseră inițierea pe la ezătorile și clăcile organizate pe la casele gospodarilor. Cât privește originea Vălăretului, trebuie să acceptăm că este locală, nu este adusă de bejenarii bucovineni, luncașii - dorneni, pentru bunul motiv că în locurile lor de plecare (Cașvana, Todirești, Botoșana, Udești, Iacobeni, Dorna și Dorna Candrenilor) nu se practică. În nicio lucrare cu caracter monografică despre satele din Bucovina nu se vorbește de Vălăret, de unde putem conchide că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nuanțe coșbuciene, în care freamătă dorurile și visele unui copil, ajuns, prin trecerea nemiloasă a timpului, la vârsta nostalgiei pentru acea unică perioadă a vieții. Publicul cititor va aprecia, fără îndoială, acest nou volum, ce poartă semnătura olografă a poetului dornean. (GHEORGHE A. STROIA); * * * 7. APOSTU PANAITACHE VULTUREANU* COMĂNEȘTI - BACĂU: CÂMPIA CA UN CÂNTEC DE LEAGĂN (antologie lirică de autor) Prin suplețea cuvântului, atent selectat, insinuând trăiri ce emană romantism, prin detaliile fin inserate în versul, prozodia și stilul alternativ al
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Poezia pădurii”, vol. IV, pag. 340, 341, Editura Orion, București, 1999; - Emil Satco - „Bucovina - contribuții cultural-științifice”, pag. 439, 440, Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, 2000; - Emil Satco - „Enciclopedia Bucovinei”, vol. II, pag. 572, 573, Suceava, 2004; - Gheorghe C. Patza - „Poeți dorneni”, pag. 141-150, Editura Axa, Botoșani, 2007; - George Istrate, Grațian Jucan - „Câmpulungul Moldovenesc și împrejurimile lui - contribuții bibliografice”, pag. 318, 319, 320,321, Pre-Text, Câmpulung Moldovenesc, 2009; - Boris Crăciun, Daniela Crăciun- Costin - „Dicționarul scriitorilor români de azi”, Iași, 2011; - Anda Dejeu
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni) și Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau numiți de către răzeșii din zonă „dorneni”, deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt creștin ortodox și am pornit la drum știind că Maica Domnului nu este nici ortodoxă, nici catolică, ci este Mama noastră cerească a tuturor”. Iar un grup de pelerini fotografiat pe peronul gării din Câmpulung are ca legendă : „Pelerini dorneni, însoțiți de preot ortodox (s.m.) în gară, la plecarea spre Mešugorje”. Regăsim în mărturiile lui A. Hasneș- Ciurdariu trăsă turile tipice oricărui loc de pelerinaj : dificultatea parcursului, oboseala, emoția asociată, crearea treptată a sentimentului de comunitate (communitas), un pelerinaj ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
secolul XIII, Vatra Dornei se remarcă mai ales prin potențialul turistic și prin atmosfera păstrătoare de vechi tradiții românești ce nu s-au perimat pe timpul stăpânirii austro-ungare. Din punct de vedere instituțional, prima societate de promovare a culturii de pe meleaguri dornene a fost reprezentată de o filială a Școlii Române din Suceava, la final de secol XIX. De o mai lungă activitate s-a bucurat însă Reuniunea de Citire și Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole prin
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.352D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție invocată de Elena Dornean în Dosarul nr. 11.299/86/2011 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepțiilor de
DECIZIE nr. 1.058 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248537_a_249866]
-
grade, a lunii iulie de 17 grade C, iar a lunii ianuarie de - 6 grade C. Față de alte regiuni ale țării situate la aceeasi altitudine, aici se înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute. Teodor Bălan, un cercetător al istoriei localităților dornene, apreciază că acestea datează din anii 1595 - 1600. Printre primele atestări documentare poate fi amintit documentul din 1630 prin care Moise Moghina întărește Mănăstirea Voroneț cu o braniște în Munții Câmpulungului și întâlnim toponimele: Dealul Șarului, Neagră, Ialovița, Muntele Pinului
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]