39 matches
-
Poezia pădurii”, vol. IV, pag. 340, 341, Editura Orion, București, 1999; - Emil Satco - „Bucovina - contribuții cultural-științifice”, pag. 439, 440, Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, 2000; - Emil Satco - „Enciclopedia Bucovinei”, vol. II, pag. 572, 573, Suceava, 2004; - Gheorghe C. Patza - „Poeți dorneni”, pag. 141-150, Editura Axa, Botoșani, 2007; - George Istrate, Grațian Jucan - „Câmpulungul Moldovenesc și împrejurimile lui - contribuții bibliografice”, pag. 318, 319, 320,321, Pre-Text, Câmpulung Moldovenesc, 2009; - Boris Crăciun, Daniela Crăciun- Costin - „Dicționarul scriitorilor români de azi”, Iași, 2011; - Anda Dejeu
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
pentru care sorocea. De multe ori, prezicerea în fața obiectului scos din apa era presărată cu glume, înveselind astfel atmosferă. Ceremonialul Vergelului continuă apoi cu o petrecere cu joc, mâncare și băutură din abundență, un revelion în toată regula. În satele dornene se obișnuia, pana prin anii ’50, să se organizeze vergelul fetelor separat de cel al băieților, dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-o noapte de renovare a timpului. Această manifestare ritualica mai putea fi întâlnită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
nuanțe coșbuciene, în care freamătă dorurile și visele unui copil, ajuns, prin trecerea nemiloasă a timpului, la vârsta nostalgiei pentru acea unică perioadă a vieții. Publicul cititor va aprecia, fără îndoială, acest nou volum, ce poartă semnătura olografă a poetului dornean. (GHEORGHE A. STROIA); * * * 7. APOSTU PANAITACHE VULTUREANU* COMĂNEȘTI - BACĂU: CÂMPIA CA UN CÂNTEC DE LEAGĂN (antologie lirică de autor) Prin suplețea cuvântului, atent selectat, insinuând trăiri ce emană romantism, prin detaliile fin inserate în versul, prozodia și stilul alternativ al
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1488735148.html [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.352D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție invocată de Elena Dornean în Dosarul nr. 11.299/86/2011 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepțiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248537_a_249866]
-
prefectului de Suceava, Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă și Constantin Vârlan. Cu acest prilej, primarul Constantin Huțanu a solicitat Federației Comunităților Evreiești din România să i se alăture în demersurile municipalității dornene pentru salvarea Templului Mare, monument arhitectonic, care avea nevoie de restaurare. În anul 2007, ca urmare a strategiei privind păstrarea moștenirii iudaice, care face parte din patrimoniul național al României, Ministerul Culturii și Cultelor a elaborat un proiect de Hotărâre
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca). Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie 1980 de către Adrian Hrițcu "Botoșăneanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de învățătură rostit cu acel prilej episcopul a afirmat
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
al lotului de sanie al Republicii Moldova. El a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002), clasându-se pe locul 38 în proba individuală de sanie. Ulterior, el a contribuit la legitimarea tânărului sănier dornean Bogdan Macovei în lotul național al Republicii Moldova, acesta fiind antrenat de Ioan Apostol. Întrebat de ce a ales să concureze pentru Republica Moldova și nu pentru România, sportivul Bogdan Macovei a afirmat: ""Am ajuns să particip pentru Moldova datorită lui Liviu Cepoi
Liviu Cepoi () [Corola-website/Science/318747_a_320076]
-
achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică. Ea a fost lăsată în părăsire pentru o perioadă. În anul 1947, la intervenția preoților dorneni pe lângă autoritățile de stat, fosta biserică luterană a fost dată de statul român spre folosință comunității ortodoxe din Vatra Dornei, ea trecând în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La acel moment, credincioșii ortodocși din localitate aveau doar o biserică de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
plin cu rachiu, că se lasă de băut. Butoiul a fost blestemat și îngropat la o răspântie de drumuri, în sunetele buciumelor și bubuitul pistoalelor. Pe locul unde a fost îngropat butoiul s-a ridicat un monument care să amintească dornenilor de acest eveniment. În ziarul "Deșteptarea" din Cernăuți a fost publicată următoarea știre: ""Din Vatra Dornei primim știrea ca toți frații noștri de acolo s-au lăsat de băuturile cele otrăvitoare și trei români, anume George Boancheș, Toader a lui
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Deșteptarea" din Cernăuți a fost publicată următoarea știre: ""Din Vatra Dornei primim știrea ca toți frații noștri de acolo s-au lăsat de băuturile cele otrăvitoare și trei români, anume George Boancheș, Toader a lui Istrati Nacu și Toader Lucasievici. Dornenii au mai ridicat o cruce tare frumoasă de piatră care, după slujba cu sobor, a fost sfințită cu mare pompă. Pe cruce a fost scris: spre memoria părăsirii băuturei rachiului"". În anii '60 ai secolului al XX-lea, un secretar
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
apoi cursuri la "Școala Populară de Artă" din Iași. După anul 1960 a început să-și cultive talentul prin studii libere cu Alexandru Cristea la gravură și cu George Löwendal, Mihai Cămăruț, Adrian Podoleanu și Victor Mihăilescu-Craiu la pictură. Pictorul dornean a debutat cu premiul I la Expoziția concurs "Ștefan cel Mare" din Suceava (1958). După zece ani de la debut a devenit membru fondator al "Fondului Plastic" din Iași (U.A.P.). Vizitele cu caracter de documentare, întreprinse în Bulgaria și Turcia
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
Lucrările sale prezentate la expozițiile internaționale: Moscova (1958), Londra (1959), Gian Carlo Barbarodo, San Marco și Veneția - Italia (1964); Cernăuți - Bucovina (1974), Toronto - Canada (1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările pictorului dornean au fost înregistrate în patrimoniul muzeelor din Iași, Suceava și Vatra Dornei, altele se găsesc în numeroase colecții particulare din țară și din afara granițelor ei. este, după cum el însuși mărturisea, un pictor al sincerității și al nativității surprinse în diferitele
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
nu m-am simțit niciodată. În așteptarea unor zile mai bune, al dumitale, Emanoil Bucuța * [București], 22 decembrie 1944 Moș Ghiță, Iartă-mă că întrebuințez această vorbă prea de casă, care ar face să se ridice sprâncenele într-o gospodărie dorneană de sub munte. Nu găsesc însă alta mai caldă, și mie acum de căldură îmi pasă mai cu seamă. Astăzi vine la mine, ca să mai stăm de vorbă Virgil Cioflec. Îți închipui că omul despre care vom sta la sfat mai
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
grade, a lunii iulie de 17 grade C, iar a lunii ianuarie de - 6 grade C. Față de alte regiuni ale țării situate la aceeasi altitudine, aici se înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute. Teodor Bălan, un cercetător al istoriei localităților dornene, apreciază că acestea datează din anii 1595 - 1600. Printre primele atestări documentare poate fi amintit documentul din 1630 prin care Moise Moghina întărește Mănăstirea Voroneț cu o braniște în Munții Câmpulungului și întâlnim toponimele: Dealul Șarului, Neagră, Ialovița, Muntele Pinului
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în 1853. În anii de după 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre răscoalele dornenilor împotriva recrutării cu sila, despre construcția în 1830 a Podului Armeanului care traversa Râul Bistrița în zona Chilia și despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului Dornei de către stăpânirea habsburgică. În anul 1848, în perioada când primar
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului Dornei de către stăpânirea habsburgică. În anul 1848, în perioada când primar este George Burcă, se construiește în locul actualului pod de la piață, un pod care s-a numit „al vicilicilor” (participanții dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea). Un an mai târziu, în 1849, Bucovina este dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele Vatra Dornei. În același an, la 9 septembrie, se înființează la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Județ Dorna, similar cu Instituția Prefecturii. În anii următori istoria locului pomenește tot mai des despre nemulțumirile dornenilor, despre înfățișările lor cu plângeri la împăratul Franz Joseph al Austriei, despre implicarea unor mari personalități ale vremii, precum Eudoxiu Hurmuzachi, în lupta lor pentru emancipare socială și administrativă. În anul 1868 se creează Prefectura Câmpulungului, iar după 1872, când
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
din ce în ce mai greu față cerințelor acestor enoriași. Devenise necesar ca un preot să stea permanent în mijlocul credincioșilor din Vatra Dornei. Astfel, în anul 1911, la cererea credincioșilor din Vatra Dornei, Józef Bilczewski, arhiepiscopul de Lemberg (1900-1923), a hotărât desprinderea comunității catolice dornene din Parohia Iacobeni și înființarea Parohiei Vatra Dornei. Primul paroh a fost desemnat pr. Joseph Ettmayr, care a sosit aici la 12 august 1913. Izbucnirea Primului Război Mondial (1914) a transformat Bucovina în treatru de război între armatele germane și austriece pe
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Jura a fost anchetat de mai multe ori de securitate, fiind torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației "Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. , clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni) și Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau numiți de către răzeșii din zonă „dorneni”, deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt creștin ortodox și am pornit la drum știind că Maica Domnului nu este nici ortodoxă, nici catolică, ci este Mama noastră cerească a tuturor”. Iar un grup de pelerini fotografiat pe peronul gării din Câmpulung are ca legendă : „Pelerini dorneni, însoțiți de preot ortodox (s.m.) în gară, la plecarea spre Mešugorje”. Regăsim în mărturiile lui A. Hasneș- Ciurdariu trăsă turile tipice oricărui loc de pelerinaj : dificultatea parcursului, oboseala, emoția asociată, crearea treptată a sentimentului de comunitate (communitas), un pelerinaj ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din comuna Frasin și este posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire la situația lor socială, luncașii au fost denumiți „dorneni”, în sensul de oameni veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]