61 matches
-
născută în 19 iulie 1997. Elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național „Grigore Ghica" din Dorohoi. Activitatea literară: a fost membră a cenaclului online „Cartea tinerilor scriitori”, în prezent membră a cenaclul online „Lira 21” și a cenaclului dorohoian „Editor”. Cărți publicate: „Grădina mea” (volum de debut), Editura Lumen, Iași, 2009; „Cafea cu zâmbet de rebelă”, Editura Destine, Montreal și Editura Antim Ivireanul, Râmnicu-Valcea, 2011; „Regala", Editura Destine, Montreal, 2012; „Umeri de flori", Editura Artbook, Bacău, 2012; „Blestemații", roman
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
pietre iau cerul sub braț și întrec vântul” Cristina Ștefan, 10 nov 2012 Ana Maria Gîbu / secretul zborului Poeta de 17 ani este admin activ în Cenaclul Lira21 de pe când avea 11 anișori, o liceană, azi implicată în viața culturală dorohoiană. Scrie poezie, proză, eseistică, articole jurnalistice, teatru, abordând genurile literare diferite cu un talent mirabil. Spun mirabil pentru că ne uimește maturitatea gândirii ei dar și expresia deja formată a stilului. Ana are o metaforă decisă a versului, cu o metafizică
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428560747.html [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
in fața inegalabilului spectacol al naturii, vrăjitoria transfigurării banalului în sublima emoție a șevaletului. De la ei, dar și de la congenerii mei, împreună cu care am și configurat noua orientare stilistică. Montajul fotografic (I) încearcă să surprindă ceva din începuturile-mi dorohoiene, stînd sub părintească aripă, apoi momentele unice ale vernisajelor ieșene și bucureștene, apoi îndepărtatele peregrinări. Figuri memorabile, figuri uitate: cu ele am defilat în secol. O primă etapă(II), declanșată miraculos în haosul incertitudinilor, prin preumblarea din 1968 pe la mirificele
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
și să fugi în natură. Să desenezi, pur și simplu, copaci(IV). Un gen - ... desuet și el - natura moartă(V). Să vezi că lucrurile din jur au, și ele, vocea lor. Tot mai neauzită. Fascinația orașului atît de visat de dorohoian trebuia să producă truvaiul, găselnița: ușile celebre(dar și cele umile) ale înveșnicirii sale(VI). Apăsările momentului s-au cerut, irepresibil, transpuse. Am recurs la un expresionism al crispatului dialog dintre gură și mîini(VII). După trecerea prin convulsivele bolgii
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
conturarea și împlinirea viselor. Este nevoia evidentă a copilului de brațele protectoare ale mamei, de cuvântul său care zidește, de încurajarea dobândirii aripilor de zbor, a împlinirii aspirațiilor proprii. Dincolo de toată această joacă inocentă cu timpul, cu slovele, tânăra poetă dorohoiană reușește să creeze o poezie plină de subtilități stilistice, care - în aparență simple - abundă de metafore, ceea ce contribuie la transcenderea sensurilor și îmbrăcarea eposului liric în aura-i de inocență și de frumusețe sufletească. Fiecare poezie a sa poate fi
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_ana_maria_ana_maria_gibu_1364991220.html [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
în asemenea condiții, încât peste 25.000 au murit în drum. Dintre cei ajunși în viață, încă o treime au mai murit la fața locului de frig, foame și boli (în special dizenterie). Jumătate dintre cei 320.000 evrei bucovineni, dorohoieni și basarabeni au pierit în acest răstimp, majoritatea în cele cincisprezece lagăre în care fuseseră regrupați, sub pază militară, și în care orice incident dădea loc împușcării în grup a deținuților implicați sau bănuiți (cele mai sinistre lagăre fiind Ahmetcetka
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
apar la Botoșani din decembrie 1998. Membru fondator al Fundației Naționale pentru Literatură și Artă “Mihai Eminescu” Botoșani, membru fondator al Societății Culturale “EXPO-ART” Botoșani și al Cenaclului Artelor Plastice “Artur Verona” Dorohoi, membru fondator al cenaclului și grupării literare dorohoiene Septentrion. A inițiat înființarea Asociației Scriitorilor Botoșăneni ( 2001). Colaborează cu versuri, grafică, articole, eseuri și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul, Intertext, Art Panorama, Colloquium, Hyperion ,Lumină Lină ș.a.. Din timpul liceului
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul, Intertext, Art Panorama, Colloquium, Hyperion ,Lumină Lină ș.a.. Din timpul liceului este membru corespondent al cenaclurilor literare bucureștene „Amfiteatru” și „Săgetătorul” (1971-1973),apoi conduce cenaclurile dorohoiene „Ion Păun Pincio” (1975-1985) și „Septentrion” (1985-1987). În anul 1999 a primit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Dorohoi. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990), al Uniunii Artiștilor Plastici (1994), al Uniunii Scriitorilor din România (1995) și al
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
și Victor (1866-1922), avocat, politician, publicist. A fost semnatar al petiției adresată, în 1857, Marilor Puteri, semnatare ale Tratatului de la Paris, demascând activitatea caimacamului Teodor Balș. În perioada în care a fost deputat al ieșenilor în Adunarea Ad-hoc și al dorohoienilor în Adunarea Electivă s-a remarcat ca ""un unionist convins și înflăcărat din primele timpuri, sprijinind cu convingere și pasiune ideea unirii celor două țări, într-un moment când astfel de idei nu erau nici prea mult răspândite, nici îndeajuns
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
predominant de sol. Prima mențiune documentara datează din 6 oct. 1407. Cand boierii moldoveni reînnoiesc în orașul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se află și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau căi la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl considera întemeietorul activității
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se află și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau căi la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl considera întemeietorul activității administrative la Dorohoi. În 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserică Sf. Nicolae. În secolul al XV-lea orașul devine centrul
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
administrarea veniturilor Dorohoiului se face de către Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. La 1857 Mihail Kogălniceanu, ca reprezentant al ținutului Dorohoiului și al marilor proprietari, a prezentat în ședința divanului ad-hoc al Moldovei dorințele românilor. În războiul pentru independență dorohoienii și-au adus contribuția lor, monumentul eroului național și local Nicolae Valter Mărăcineanu stând că mărturie. Monumentul comemorativ din fața primăriei, Ostaș în luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuți în primul război mondial. În 1896 s-a construit calea
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
împreună cu celelalte formații artistice, prezenta spectacole în școală cu prilejul diferitelor sărbători, pe scenele căminelor culturale din localitățile județului, precum și pe scena teatrului din Dorohoi. La aceste spectacole sala era arhiplină, formațiile școlii noastre bucurându-se de meritate aprecieri din partea dorohoienilor. Pentru că fiecare elev normalist era un potențial dirijor al unei formații corale, el era pregătit în acest sens. Pe lângă faptul că activa în corul școlii, era obligat să pregătească cu elevii școlii de aplicație cântecele potrivite pentru vârsta lor și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
bănățean”, iar în 1966, după mai bine de două decenii și jumătate de la ultima carte, i se editează culegerea Poezii. Mai colaborează cu versuri, reportaje și traduceri la „Glasul singurătății” (devenită „Fulgerul”, apoi „Însemnări”; face parte din gruparea acestei reviste dorohoiene), „Flamuri”, „Lanuri”, „Crai nou”, „Familia”, „Pagini basarabene”, „Luceafărul”, „Universul literar”, „Curentul literar”, „Viața românească”, „Steaua”, „Iașul literar”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica” ș.a. În 1979 i s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru volumul Confesiunile pământului. Cu excepția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
Andreescu, care în anul 1933 a fost recomandat ca model pentru învățarea geografiei județului de către elevii din școlile primare sătești. A fost un colaborator permanent și a publicat o serie de articole în ziarul Cuvântul nostru, organ al Asociației învățătorilor dorohoieni. între anii 1948 și 1953 a activat intens pentru înființarea cursurilor de adulți, contribuind din plin la lichidarea analfabetismului din comună. Având o pregătire profesională temeinică și un deosebit spirit de inițiativă a fost cooptat ca director al Asociației învățătorilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Un loc mai solid în conștiința ieșenilor și-l asigurase proza lui Istrati, eșuată din păcate într-o verbozitate care nu ținea de limba literară ci de un soi de jargon pe care un confrate rus, Semeon Babaevski, îl poreclise „dorohoian”. Uzând de șabloanele realismului socialist, în istoria literaturii, proza lui Ion Istrati își află un loc, în cel mai bun caz, documentar. Atât cât era ea, literatura ieșeană a timpului se mai sprijinea pe câțiva universitari și enciclopediști grupați în jurul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
publicitatea era condusă cu grijă; se făcea nu numai reclamă comercială, ci se punea suflet pentru informarea bibliografă și bibliofilă, semnalând orice noutate în domeniu: apariția revistei literare Orizont la Cernăuți în iunie 1939, ori Cuvântul nostru, organul Asociației învățătorilor dorohoieni înainte de Crăciunul anului 1938. 135 * Observatorul, ziarul de la Dorohoi al domnului George D. Râncu a împlinit numărul 100. În același timp, directorul său sărbătorește 10 ani de activitate gazetărească, 10 ani de muncă fără preget, de zbucium și vis. Aniversarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care acesta le-a făcut în Dorohoi. A.C.Cuza a fost rudă apropiată cu primarul orașului Dorohoi, Coroi, iar în anul 1919, profesorul A.C.Cuza a fost deputat de Dorohoi. Corneliu Zelea Codreanu a legat relații de prietenie cu studenți dorohoieni, precum Octav Guțic, Vasile Isăceanu, Jean Popescu. Județul și orașul Dorohoi avea un număr mare de evrei. Vizibilitatea evreilor în viața economică a orașului, efervescența activității organizațiilor sioniste evreiești după anii 1920, au făcut ca propaganda cu caracter antievreesc, desfășurată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avut loc extinderea și consolidarea organizatorică a organizațiilor legionarilor în județul Dorohoi. Mișcarea legionară nu devine vizibilă la nivelul orașului Dorohoi, unde exista o puternică organizație a Ligii Apărării Național Creștine condusă de avocatul Marcel Adam, în schimb, prin studenții dorohoieni, legionarii 75 desfășoară o energică activitate de propagandă în lumea satelor. Direcția Generală de Poliție Cernăuți, într-o Notă informativă nr.1077/1932, face referire la înființarea unei legiuni de tineri fanatici la dispoziția lui Corneliu Zelea Codreanu, organizați militărește
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Actualmente, din cauza pauperizării evreilor datorită guvernărilor rasiste, sarcina comitetului este mare, având de suportat cheltuieli urgente pentru asistența celor nevoiași. Situația populației evreiești din oraș: familii băștinașe 1622, cu număr de suflete 4114; familii evacuate 145 cu 353 de suflete. Dorohoieni repatriați din Transnistria 2665, întorși de la muncă obligatorie din detașamentele externe 765, familii ale căror susținători sunt la muncă obligatorie sunt 62, eliberați din lagăre și închisori 32. Despre cei întorși de la muncă spune că sunt extenuați, lipsiți de haine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
hrana zilnică a acestor 2000 de persoane, care iau masa la cele cinci cantine organizate, se cheltuiește zilnic 20000 lei, pentru doar jumătate de pâine pe zi, două ciorbe pe zi și lapte pentru 300 de copii. Din donațiile evreilor dorohoieni nu se mai pot acoperi sumele necesare, ei dau cu jertfă suma de 80000 lei lunar. Avem nevoie de ajutor pentru a oferi o hrană atât de redusă, altfel trebuie să închidem cele cinci cantine. În afara cheltuielilor pentru hrană, mai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.546. 307 câteva sute de autorizații de stabilire în orașul Moghilev, deci 1000 de persoane puse la adăpost. A urmat înjghebarea câtorva colonii în împrejurimile Moghilevului, la Branete, Tropova, Sadova, formate din evrei dorohoieni. Din punct de vedere al intereselor generale nu trebuie uitată reglementarea și organizarea biroului muncii în Moghilev. Avocatul Danilov a fost acela care a pus capăt unei stări de haos și disperare. El a pus bazele biroului coordonării muncii care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stări de haos și disperare. El a pus bazele biroului coordonării muncii care furniza după norme stabilite mână de lucru întreprinderilor și autorităților, aceasta constituind o stabilitate pentru cei încadrați în procesul de muncă. Au fost evacuați 3000 de evrei dorohoieni în lagărul de la Peciora, Danilov a intervenit și a obținut o amânare, salvând 1700 de suflete ce urmau să fie trimiși la moarte”1089. Într-un alt raport se spune că, „la 20 noiembrie 1941, un grup de evrei din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
apanaj al Conducătorului statului ci, o aveau în virtutea legilor existente și alte instituții. La 5 ianuarie 1942, Oficiul Județean Dorohoi se adresează Centralei evreilor din București pentru repatrierea evreilor din Dorohoi. În răspunsul Centralei se spune că: „în ce privește reîntoarerea evreilor dorohoieni s-au făcut toate demersurile pentru o favorabilă rezolvare. Centrala noastră are în atentă preocupare această dureroasă problemă și depune toate eforturile ca ea să fie rezolvată cu un moment mai devreme”1116. De altfel, Centrala evreilor din România a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în timpul primăverii și a ploilor. Sistematic, de ani și ani de zile, se cheltuesc bani, și totuși în gospodăria aceasta a județului drumurile sunt într-o stare de sălbăticie africană. Un singur lucru a găsit cu cale să facă administrația dorohoiană, în vremea din urmă. A așezat la cruci de drumuri table cu inscripția: "țineți dreapta". Fac un efect ciudat aceste table așezate la drumuri care nu sunt drumuri. Dar asta a făcut-o prefectul de când are prefectura automobil, spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]