177 matches
-
Xenofon. Seuthes nu se achita de obligațiile sale , neplătind solda mercenarilor. Xenofon a descris curtea lui Seuthes al II-lea în lucrarea să, Anabasis. Cu ocazia unui ospăț la care participa însuși autorul, mesenii se înfruptau cu carne friptă, pâine dospită și vin, care este turnat în cornuri de către paharnici. Invitații aduceau regelui o serie de daruri: un cal, o cupa de argint de 4 kg, un sclav, un covor, stofe pentru soție. Petrecerea se desfășura pe un fond muzical, asigurat
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
de 1-2 mm (pentru ventilare). Aceste cutii sunt depozitate într-o cameră mai întunecoasă. Într-o cutie intră până la 6-7 roti de caș. Se acoperă cutia și se lasă la dospit între 7 și 14 zile, în funcție de temperatură; apoi cașul dospit se taie felii și se trece prin mașina de tocat carne, având o sită cu găuri destul de mari. La acest caș mărunțit se adaugă sare după gust și ulterior amestecul se îndeasă, pentru a elimina aerul, în burduf de oaie
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
brad. Burduful se obține din două piei de oaie suprapuse, care în prealabil au fost rase de firele de lână, cusute pe margine cu șuvițe de piele rezultând un "sac" în care poate să intre până la 15 - 20 kg caș dospit sărat. Pe măsura producerii burdufurilor, acestea se depozitează pe pământ în aceeași cameră cu cutiile ("cotețe") de dospire a cașului până la coborârea oilor de la munte, toamna târziu.
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
se face de obicei prin vărsare. Botezul este urmat de mirungere. Mirul se face din 33 de plante, și se sfințește de obicei de către episcopii în sobor, și mai rar de către vreun episcop singur. Ritul bizantin folosește pentru liturghie pâine dospită și sărată; cât despre potir, se folosește vin amestecat cu apă, dar apă caldă (ζεόν) se toarnă înainte de cuminecare, obicei de susbtituire a practicii medievale de a fi încălzit potirul pe o găleată de cărbuni aprinși. Liturghia euharistică se face
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
sunt alese pentru a comunica această semnificație, ele fiind următoarele : 1. Mațah: pască sau azimă, care este pâine frământată fără aluat sau fermenți. Când evreii se pregăteau în grabă să plece din Egipt, nu au avut timp să coacă pâine dospită și, în schimb, au copt acest tip de azimă. Ea simbolizeaza sclavia evreilor în Egipt. 2. Ħaroset: amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere. Acestea simbolizează mortarul folosit de sclavii evrei în Egipt pentru construcțiile Faraonului. 3. Ou; acesta
Seder () [Corola-website/Science/331577_a_332906]
-
(, în ) este un oraș în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Chiuruș și Covasna (reședința). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
să le împace pe cele două, pledând totuși pentru prima, dar considerând că a doua nu știrbește credința. Anselm primește o scrisoare, în care un episcop de pe continent se plânge că ar fi văzut preoți ce săvârșeau euharistia cu pâine dospită și fără acoperăminte liturgice. În Anglia, pe vremea aceea, se folosea încă pâine dospită, de aceea, într-o anumită măsură, Anselm se justifică. El răspunde cu diferite argumente scripturare, unele în favoarea pâinii dospite, altele în favoarea pâinii azime. Conclude că amîndouă
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
doua nu știrbește credința. Anselm primește o scrisoare, în care un episcop de pe continent se plânge că ar fi văzut preoți ce săvârșeau euharistia cu pâine dospită și fără acoperăminte liturgice. În Anglia, pe vremea aceea, se folosea încă pâine dospită, de aceea, într-o anumită măsură, Anselm se justifică. El răspunde cu diferite argumente scripturare, unele în favoarea pâinii dospite, altele în favoarea pâinii azime. Conclude că amîndouă sunt valide, și că nu trebuie să se facă dezbinare pentru un lucru atare
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
văzut preoți ce săvârșeau euharistia cu pâine dospită și fără acoperăminte liturgice. În Anglia, pe vremea aceea, se folosea încă pâine dospită, de aceea, într-o anumită măsură, Anselm se justifică. El răspunde cu diferite argumente scripturare, unele în favoarea pâinii dospite, altele în favoarea pâinii azime. Conclude că amîndouă sunt valide, și că nu trebuie să se facă dezbinare pentru un lucru atare. De asemenea Anselm spune că gesturile liturgice țin de folclorul local, iar acoperămintele se folosesc împotriva muștelor, și nu
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite. Termenul Pesaḥ apare în Torah. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului:<br>„"Să ia din sîngele lui, și să ungă amîndoi stîlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mînca."” Dumnezeu anunță
Pesah () [Corola-website/Science/298365_a_299694]
-
judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul."” Expresia "pasare" este redată cu "Pesaḥ". De la aceasta își ia origine terminul arameic-siriac "Pasha" din care derivă cuvântul grecesc "pasca" adică "pască" utilizat în prezent în limba română pentru pâinea azimă fără nimic dospit sau fermentat care se mămâncă de Festivalul Paști. În limba engleză se face o traducere literară "pass over" (trece peste), împreunată în "Passover".
Pesah () [Corola-website/Science/298365_a_299694]
-
anului” (pește, miel, ș.a.). De obicei mai este adusă la masă și un challah, colac tradițional rotund impletit spiralat, simbolul timpului circular. În Israel cu ocazia acestei sărbători, evreii iudaici așkenazi și sefarzi, au obiceiul să arunce bucățele de pâine dospită ori pietricele într-o apă, care reprezintă, separarea de păcat. Se merge la un râu ori baltă, mare, lac, ș.a., unde ușor se pot prinde pești într-o plasă, și credincioșii iudaici scutură buzunarele transferând păcatele dintr-un an asupra
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
de păcat. Se merge la un râu ori baltă, mare, lac, ș.a., unde ușor se pot prinde pești într-o plasă, și credincioșii iudaici scutură buzunarele transferând păcatele dintr-un an asupra peștilor, prin aruncarea a unor bucăți de pâine dospită ori de pietricele! Peștii nu au sprâncene și ochii lor sunt tot timpul deschiși, așa cum ochii lui Dumnezeu sunt deschiși pentru a veghea asupra noastră. Se spune că așa cum apele nu sunt statice ci se mișcă, tot așa și dacă
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
care faimosul punct 5, de a nu întrebuința la slujbe limba românească, ci aceea “slovinească sau elinească”. Toate punctele prevăd dispoziții împotriva calvinismului, doar punctul 10 pare a se referi la catolici, cerând să facă Sfânta Cuminecătură numai cu pâine dospită. Odată cu declarația de Unire din februarie 1697, Sinodul Bisericii românești ceruse Curții de la Viena și drepturi de natură politică, la care s-au opus înverșunat guvernatorul Transilvaniei : Gyorgy Banffy, și cancelarul Miklos Bethlen, ambii de religie calvină, prezenți și ei
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
nopți înainte de Pesaḥ). În luna întâi, din a XIV-a zi a lunii, în ajun , să mâncați paști până-n ziua a XXI-a lunei în amurg. Șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mânca dospit, va fi nimicit din adunarea lui Israel, străin și băștinaș țării. Tot dospit nu mâncați; ci, în toate locuințele voastre, să mâncați paști.” (Șemot ori Exodul sau Ieșirea 12:18-20) Se mănâncă fără aluat dospit în toată săptămâna care urmează
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
în ajun , să mâncați paști până-n ziua a XXI-a lunei în amurg. Șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mânca dospit, va fi nimicit din adunarea lui Israel, străin și băștinaș țării. Tot dospit nu mâncați; ci, în toate locuințele voastre, să mâncați paști.” (Șemot ori Exodul sau Ieșirea 12:18-20) Se mănâncă fără aluat dospit în toată săptămâna care urmează serii când se observă luna plină cea mai apropiată de vară, sau de
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
fără aluat dospit în toată săptămâna care urmează serii când se observă luna plină cea mai apropiată de vară, sau de seceriș, ca simbol al întregii vieți a celui răscumpărat, până în exact aceiași seară a săptămânii care urmează. Astfel aluatul „dospit” (ḥameț), este înlăturat din case între „hotarele" lui Israel: din viața personală, de familie, din colectivitate. În perioada Templului noaptea de Paști s-a ținut așa cum s-a scris „în locul pe care DOMNUL îl va alege ca să-și așeze Numele
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
să postești decât să lucrezi pentru prepararea unei porții de hrană, (regulament care nu se aplică de Iom haChippurim când cade în zi de sabat), și posturile se preferă să fie stabilite pentru ziua de Vineri. Astfel ritualul căutării firmiturilor dospite numit „Bedicat Ḥameț” este stabilit pe Joi până seara. Când cade normal, este interzis să mănânci (de la asfințit) înainte să efectuezi măturarea numită ”Bedicat Ḥameț”, dar, pentru un întâi născut care este slăbit sau inconfortant de la post, se permite ca să
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
și Luca), Iisus la Cina cea de Taină a sărbătorit paștele evreiești în ziua potrivită, deci cu pâine nedospită. După evanghelia după Ioan, însă, cina cea de taină a avut loc înainte de paștele evreiesc, deci, probabil, ar fi folosit pâine dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau pâine dospită și care conține și sare. Copții folosesc pâine dospită, dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
evanghelia după Ioan, însă, cina cea de taină a avut loc înainte de paștele evreiesc, deci, probabil, ar fi folosit pâine dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau pâine dospită și care conține și sare. Copții folosesc pâine dospită, dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
avut loc înainte de paștele evreiesc, deci, probabil, ar fi folosit pâine dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau pâine dospită și care conține și sare. Copții folosesc pâine dospită, dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
Catolică, la Conciliul de la Florența, decide că ambele feluri de pâine sunt valabile, dar că fiecare rit trebuie să folosească obiceiul local. Biserica Anglicană a hotărât, în secolul al XVI-lea, revenirea la practica de la început, de a folosi pâine dospită. Totuși, în urma lucrărilor lui John Henry Newman, anglo-catolicii folosesc pâine azimă. Biserica reformată folosește, de asemenea, pâine nedospită. În ziua de astăzi, la nivel ecumenic, se admite următoarea ipoteză: Iisus ar fi sărbătorit Paștele evreiesc cu adevărat, deci cu pâine
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
începutul lui iunie, aproape toți grecii, cu excepția lui Markos și a puținilor săi partizani, recunoscuseră legitimitatea formulei și de la Fiul. Drept răspuns, papa a consimțit să socotească valabilă nu numai euharistia cu pâine nedospită, ci și pe cea cu pâine dospită. La 10 iunie a murit Iosif II, care era foarte bătrân.Împăratul, asupra căruia căzuse, acum, principala responsabilitate pentru viitorul ortodoxiei, a început să se comporte cu mult mai multă prudență și făcea cu greu concesii părți latine-ceea ce nu
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
membri ai ei au recunoscut simbolul catolic al credinței; cu privire la alte trei probleme principale-Purgatoriul, primatul papei și darurile euharistiei-s-au luat, de asemenea, hotărâri în redacția latină, dar cu stipulații. Grecii au reulit să apere valabilitatea euharistiei cu pâine dospită, alături de euharistia cu azime; se recunoștea primatul episcopului Romei, însă patriarhii din Răsărit își păstrau dreptul de decizie definitivă asupra oricăror probleme de crdință, fără a se adresa papei, de asemenea, nu se putea face apel la Roma împotriva împăratului
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]