125,843 matches
-
scriitorul transplantase peste tot un ritual din junețe cu ore pentru masă, somn, lectură, corespondență, creație. Cineva din afară care ar fi știut cât de metodic aplica T.M. rețeta lui de disciplină ar fi fost tentat să pună la îndoială doza de emoție și sensibilitate investită în cazna scrisului. Totuși, paradoxal, prindea contur o școală a inspirației care e întețită prin repartizarea efortului. Procedând cu rigoare, T.M. se învățase să nu taie zborul fanteziei spre înălțime. Pe A.K. îl convocase
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
narațiunea lui Danger, protejatul lui, Maggie (Hilary Swank) pe cea a familiei ei grobiene, iar Frankie (Eastwood) contribuie cu firul narativ de bază, împănat cu vechile lui traume și cu hărțuirea repetată a unui preot, istorie care contribuie cu o doză de umor la tragedia generală. La care m-a deranjat puțin pragmatismul care asigură coeziunea ideologică a triunghiului de personaje. Filozofia e foarte emfatică, de genul "am fost și eu în Arcadia", acum pot să mor: Scrap trăiește ca să vadă
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
meșteșugar decăzut" care ajunge pînă la urmă cerșetor. Adevărata lui artă e, în realitate, aceea de ,a imita glasul tuturor animalelor, inclusiv al omului", lucru care însă nu-l ajută prea mult în lupta pentru supraviețuire. Personajul, creat cu o doză serioasă de umor absurd, e inubliabil, iar povestea, deși compusă din cîteva detalii și un fir narativ expediat rapid, e circulară, explicită și tradițională. Dar nu mai puțin frumoasă. La final, Orestone e înfățișat ca cititorul cărților anonime, acelea anonime
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
spurci nu știu ce lepră politicianistă. Negația uniformă egalizează valorile și nonvalorile. Când obiectul pamfletului, de dragul artei, nu mai contează, înseamnă că moralistul a murit. Plăcerea estetică a demolării de dragul demolării compromite campania pamfletarului fără discernământ. Căci pamfletarul care mai păstrează o doză de rațiune trebuie să aibă întotdeauna o justificare morală. Nicolae Balotă constata, pe bună dreptate, în monografia sa din 1979 consacrată lui Arghezi că ,excesul coroziunii" face ca moralistul să fie înlocuit brutal de pamfletarul orbit de patimă. Din nefericire
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaștere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
poate să depășească posibilitatea reală a unei țări . să nu amintim și interesele konzern-urilor de automobile care nu vor permite că națiunile cu un potențial mare de cumpărare să se înghesuie în mini-mini-masinute . apoi, chiar spre final - desigur că o doză sănătoasă de realism trebuie păstrată . dacă cineva are un “polster” financiar destul de decent ( să zicem niște sute de mii de euro sau mă rog niște milionutze de euro ) este chiar atât de incredibil să se priceapă că preferințe sunt dependente
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
greșeală și i-am atras atenția am fost duși în fața prodecanului pentru comportament neadecvat și contrazicerea cu obrăznicie a doamnei doctor. Am scăpat doar cu avertisment... dar aceasta “sesizare” ne-a urmărit mult timp. Că ai noștri după ce că au o doză mare de prostie, mai sunt și răzbunători. Dacă tratăm problemă cu “smerenie”.... poate se termină mai frumos :)) Deci la ce bun să mai faci școală în România??? Răzvan are mare dreptate și poate că în maturitatea lui copilăroasa, cândva, undeva
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
ar fi putut fi... oricum... felicitări ... și așa cum s-a mai scris... trezești niște sentimente ciudate în fiecare femeie care citește acest art. sunt oarecum de acord cu kit, adică e clar că-ți plac femeile dar ai și o doză de misoginism pe care ți-o da mintea ta brici și fizicul pe care-l ai, căci sunt convinsă că de adolescent ai avut ”priză” la sexul opus fără să faci prea mari eforturi...și dă, o femeie de bun
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
dar eroul suferă de o ciudată formă de pudoare și nu-și aduce aminte. Cel mult, una, două aluzii cu multă perdea.” Textul de aseară compensează, nu într-un mod de show-off, ci într-unul literar, asumat și cu o doză bună de ironie. O poveste cu medicamente și sex, bine construită, fluida și ușor de urmărit, legată, fără ezitări și fără excese inutile. Recenzia se cheamă DJ Set literar. Citeste-o pe toată pe Metropotam. Ce mișto! Intrasem pe blogul
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
că femeile pot fi altfel în politică și că politica ar fi altfel dacă femeile ar afirmă cu degajare aceste diferențe. Cînd există. Femeile bărbate nu mă interesează. Apropo de bărbați, nu ți se pare că la Codruț e o doză mare de comportament feminin, așa pasional cum combate? Să-l vezi acum cum o să sară. Dădeam o șansă mai mare femeilor acum că s-a descoprit că putem deveni inteligenți și în comportamentul emoțional. Multe roluri sociale se vor rescrie
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Dragoș Bucurenci Unchiul meu avea o vorbă: “Cartea e bună, da trebuie să știi cand să te lași de ea!”. De o vreme, am început să-i dau dreptate. Foto: Mirelamiada Studiile, ca și drogurile, dau toleranță. Aceeași doză nu mai are același efect după o folosire îndelungată. De-aia unii ajung să nu se mai sature. Diferența între studii și droguri e că de studii nu se moare. Baga-ti în vena un gram de marfă pură sau
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
și motiv de supunere, recompensată cu asistența socială (comunism). 6. Vaccinul presupune contactul cu agentul viral (atenuat). Frică de dezbateri despre comunism este la fel de ”justificată” că frica de vaccinare. Există și tehnică homeopata a desensibilizării (contactul cu agentul patogen în doze mici). Cine este azi vaccinat și cine este desensibilizat de comunism? (pentru Dr. GL) 7. Violență nu vine din ideal, ci din slăbiciunea pe care o resimte omul captiv în idealul sau. 8. Ce se schimbă în analiza dacă vom
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
concret, palpabil, în deșert sau la Polul Nord, în sanatoriu sau în lagăr, dialogurile au suplețe, au nerv, au firescul acela care lipsește, de cele mai multe ori, dintr-un text dramatic. Tragism și metafizică, comic de situație sau de limbaj, filosofie în doze homeopatice, condamnarea pe viață a unor destine sînt cîteva dintre elementele care traversează piesele, care le unesc, în ciuda etapelor diferite pe care dramaturgul însuși și stilul său le-au parcurs din 1989 și pînă în 2001. Poate și de asta
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
lui Cristian Tudor Popescu, ce se ascunde în spatele editorialelor din Adevărul și Adevărul literar și artistic, ori în "culisele" aparițiilor (mai rare, azi) la talk-show-uri. La noi, în România, foarte mulți sunt nemulțumiți de ceea ce fac și se visează (cu doze variabile de bovarism) în alte ipostaze: cariere, posturi, specializări. Dvs., unul, sunteți mulțumit de ceea ce faceți? - Ani de-a rândul am scris în ziar cu gândul că nu peste mult timp o să mă apuc din nou de literatură. Asta îmi
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
vorbesc cum vreau - spune studentul -, încă doi pași - gîndește Isidor -, vrei să mă enervezi - spune individul, șamd". Însă aceste decupaje nu sînt în stilul reportofonului, a înregistrării directe, ca la optzeciști; în ciuda inserțiilor realiste prozele lui Francisc Nona păstrează o doză mare de afectare livrescă prin care legăturile se fac, nu atît cu proza "făpturilor neînsemnate" a volumelor anilor '70-'80, ci cu translările în fantastic sau metarealitate din anii '90.
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
memoriei pare să fi intrat într-un nemeritat con de umbră. Cu atît mai surprinzătoare ni se pare inițiativa unui autor maghiar de a-i dedica un "studiu afectiv" (cum se subintitulează, incitant, volumul lui Balázs Tibor), scris cu o doză considerabilă de empatie și cu o evidentă voluptate a erudiției. Demersul său hermeneutic se revendică de la principiile teoretice formulate de Gaston Bachelard (aspect care ar putea constitui și punctul vulnerabil al investigației), aplicate însă cu discernămînt de un autor suficient
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
aici de iluzia pe care actorul de tip romantic continuă să o întrețină. Astăzi, în ciuda indicațiilor brechtiene, toți sînt de acord că fără a te pierde - cu parcimonie, insă - nu există joc. Actorul modern practică uitarea de sine, dar în doze homeopatice [...] Există, așadar, o ambivalenta în efemeritatea teatrului: uitarea este o pedeapsă, dar și o salvare totodată. Ea întreține legendele care-i aureolează pe eroii scenei, actori și regizori, deopotrivă, lăsînd deoparte orice neîmplinire". Inevitabil, unii protagoniști ai demonstrațiilor, comentariilor
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
merită într-adevăr recompensat. Cupele Volpi, pentru interpretare, au fost decernate lui Julianne Moore și lui Stefano Accorsi. Julianne Moore a fost recompensată pentru rolul din Far from Heaven, un film perfect din punct de vedere formal, dar cu o doză insuportabila de political correctness al personajului soției, mamei și simpatizantei cauzei negrilor din America anului 1957. Că Ed Lachman, directorul de imagine, a fost distins cu un premiu special pentru contribuția sa la realizarea acestui film regizat de Todd Haynes
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
mai scriu în caiețelul meu, ci direct pe pereți, ziduri, lifturi." Trecerea de la "caiețel" la mesajul dur, direct, la slogan, la scrierea clișeistică (înjurăturile, refrenele unor melodii, repetarea unor scene de film, ritualul de fiecare zi al dependentului în căutarea dozei), iată o mișcare literară interesantă. Personajul lui Vaculovski este un tînăr din Republica Moldova venit la studii într-o Românie care îl dezamăgește. Cuvintele "de peste Prut" fac nu de puține ori savoarea textului (cartea ar fi meritat și un glosar pentru
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
dezamăgește. Cuvintele "de peste Prut" fac nu de puține ori savoarea textului (cartea ar fi meritat și un glosar pentru argoul moldovenesc). Iar apoi, exact ca în multe piese BUG Mafia, urmează povestea unor tineri aflați pe muchie, între irealitate și doza fatală. Alexandru Vaculovski nu a inventat o carte precum cele pe care le adoră, dar el este unul dintre puținii scriitori tineri (deși ar fi fost de așteptat ca toți să îmbrățișeze acest stil, după '90) care valorifică puterea culturii
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
multe ori acele cărți pur și simplu împodobeau o bibliotecă fără a fi citite sau fără a avea impact real. Despre anumite aspecte delicate până la urmă au scris tot cei cu voie de la partid, încât adevărul a fost strecurat în doze calculate de sistem, combinate cu elemente de pervertire. Doar cărțile lui Paul Goma ar fi fost cu adevărat luptătoare dacă ar fi fost accesibile publicului larg la timpul potrivit. Ele există acum peste tot și e bine și așa. Or
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
iată, un film despre umana înțelegere față de confesiunile unui fost torționar, dar nu avem filme despre crimele acelui torționar. Noi am început cu sfârșitul... Ni se oferă reluările filmelor pe care sistemul comunist le-a produs special pentru a picura doza de transformare a omului nou dar nu avem unde vedea demascarea mecanismului odios care a schimbat fața unei țări, de la pământ și până la oameni. Și atunci? Tinerii au repere aparent relative și judecățile lor par mai crude decât e de
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
fi Mihai Horea, Florin Mitroi și Ștefan Sevastre, fie personalități puțin cunoscute de către publicul mare, discrete pînă la fuga din lume și la solitudine, a căror operă este doar presupusă, ele participînd la expoziții cu multă parcimonie și doar în doze homeopatice, cazul lui Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei și Vasile Varga. Mircea Tohătan și Mihai Sârbulescu, cei mai tineri din grup, au o operă deja constituită și o prezență publică normală, adică nici una prea agresivă, dar nici una fără semnal și fără
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
serie de povestiri bizare și de amin-tiri caracterizate de o asemenea bizară percepție a realității. Strigoii, diavolii și demonii "de interior" (personajele au, mai toate, cîte o suceală) apar la tot pasul și contorsionează limitele realității, faptele istorisite conțin o doză de imprevizibil și de șoc suficientă pentru a menține viu interesul cititorului, iar vocea lui Ghe e bine construită. Toate aprecierile... pozitive anterioare sînt valabile din păcate (cum prea des se întîmplă, încă, în literatura română) pentru paginile fără femei
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
fost a fost. Nici nu trebuie să discutăm prea multe, trebuie să ne vedem doar și atunci se încheie și acest capitol al trecutului. În general însă, făcînd acum abstracție de persoana mea, cred că este nevoie de o anumită doză de iertare, fiindcă altminteri și peste o mie de ani ne vom zbate cu aceste teme și cu aceste probleme. R. B.: Acest episod dramatic al totalitarismului în istoria Europei este prezent în conștiința publică aici printr-o intensă mediatizare
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]