95 matches
-
de țărani-muzicieni și actori ad hoc, e dăruit cu calități rare. El stăpânește muzica Ťțăriiť sale de origine până în ultima fibră; este un vocalist strălucit și un instrumentist care mânuie cu egală pricepere zongora, cetera, contra, vioara cu goarnă, tilinca, drâmba și doba (toate întrebuințate în spectacol). După 1989, s-a simțit liber să-și pună în operă un proiect propriu: acela de a experimenta formule de prezentare scenică a muzicii tradiționale din regiunea sa, formule care să excludă mutilarea prin
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
pricep îmbolnăvirea din noi. Pentru cei ce nu acceptă derapajul și pasivitatea primirii lui. Monocromi, reduși la griuri din cromatica binecunoscută a costumelor vii din Maramureș, bărbații judecă sec, cumva diavolesc, formulează întrebări și verdicte în sunetele zongorei, ale viorilor, drîmbei, fluierului, tobelor, în sunetele inventate cu fel de fel de instrumente tradiționale. Femeile, ca două maici, oblojesc, jelesc, spală, mîngîie, alină. Timpul însuși este intolerant și amenință în strigătul strident al unui cuc ce înalță țipătul tuturor neputințelor din noi
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
ce te mai fură/ Te fac să spui că viața se îndură/ Doar când le duci pe toate laolaltă"?, și usturătoarea imprecație adresată timpului și lumii din jur: "lumea asta crudă și nebună/ Pe care-o cântă cine vrea la drâmbă". Sonetele din această Carte ultimă uimesc prin capacitatea poetului de a se război cu sine însuși, cu Timpul neîndurător, în urma căruia rămâne "paragina" (cuvânt frecvent), cu lumea. Scrise în registre diferite (de la gluma tristă, autopersiflare, la sarcasm sau revoltă) sonetele
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
Emil Brumaru Rodul săptămînii Cade-n palma mîinii Și mi-l iau, răi, crinii Și mi-l duc departe, Roua mi-o desparte De cîntec și carte, Lumina mi-o plimbă Pe-o uliță strîmbă, Flaut schimbă-n drîmbă Țipînd a rușine, Și-mi rupe din mine Aripile fine...
Crini răi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15999_a_17324]
-
doamnă, cum să mă uit la o vacă? Final: mi-a dat o pereche de palme, pac-pac!, a ieșit trântind ușa cu violență, iar eu până dimineața, am auzit printre vâjâiturile din urechi Marșul lui Radecki interpretat la cimpoi și drâmbă de Dumitru Zamfir... Dacă mai poate crede cineva că viața unui mediocru e ușoară!
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
monumentum mormînt (=mormênt!), tenerus tînăr (=tênăr!), ventus vînt (=vênt!) freiner (fr.)a frîna (=a frêna!) netengu (sl.) nătîng (=nătêng!) frengi (tc.) frînghie (=frênghie!); î din i: luminaria lumînare, ridere a rîde, ripa rîpă, sinus sîn, stringere a strînge, rivus rîu drîmbă (sl.) geamlîc (tc.); î din o: fontana fîntînă (=fôntână!), longum lîngă (=lôngă!) monastiri (sl.) mînăstire (mônăstire!) limoni (gr.) lămîie (=lămôie!) gond (magh.) gînd (=gônd!); î din u: aduncum adînc (=adûnc!), perturnicula - potîrniche (=potûrniche!), hirundinella rîndunică (=rûndunică!) gîndac (=gûndac!), mîrșav (=mûrșav
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
sau Falău sau Guraliuc... - Și de acum cu ce ai să mai cînți?, îl întrebă nemiloasă nevasta. - Cu gura am să cînt, că asta nu mi-au spart-o, pe asta nu mi-au luat-o. Am să cînt la drîmbă, la solz de pește și tot nu mă las. Dar fără instrumente Fotache nu mai avea însă nici un haz la nunți sau la botezuri. Cu gura nu era de ajuns, iar la drîmbă cînta așa, una, două piese, de amuzament
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
au luat-o. Am să cînt la drîmbă, la solz de pește și tot nu mă las. Dar fără instrumente Fotache nu mai avea însă nici un haz la nunți sau la botezuri. Cu gura nu era de ajuns, iar la drîmbă cînta așa, una, două piese, de amuzament, dar nimeni nu mai juca după solz de pește sau după cîntecele pițigăiate îngînate la frunză. Să-și cumpere un acordeon, nu avea bani, că dacă l-ar întîlni pe domnul Igor, acesta
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod firesc, dă ilustrații ale unor instrumente populare: cobză, telincă, trișcă, fluier cu dop, caval, nai, bucium, cimpoi, drâmbă, buhai, daira. Proverbele sunt prezente în toată lucrarea, unele dintre ele figurând ca motto-uri la unele capitole: Apa trece, pietrele rămân, Apa trage la matcă și românul la teapă, Să nu dea Dumnezeu românului cât poate răbda. Nu este
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Băsescu, aprins la față și semeț ca (,) căpitanul Nemo după străbaterea celor ,Douăzeci de mii de leghe sub mări", tocmai executând pe o platformă exotico-rromă de culoarea vișinei înrudită cu cireașa răscoaptă, un dans tătăresc după o melodie cântată la drâmbă și țiteră de domnul Adrian Severin. Ba mai și chiuia... Foaie verde și uná S-o sfârșim cu minciuná Uhăi, bade! Și privea adânc spre domnul Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, strâns atât de afectuos în brațe de soția domniei sale
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
olimpicii să fie nițeluș speriați cu incertitudini premergător competiției, altfel se infatuează și ne trezim fără medalii... K-așa-i, românu': dacă nu-l ții din scurt, dacă nu-l mai și sperii din când în când, îți face gura drâmbă și creierul câlți, după care, acum, la ora vânjoșilor cai-putere rasa Mercedes, Cielo, Laguna, Audi, Mazda etc. etc. ș.a.m.d., mai compromite și toată herghelia pe hipodromul șoselei cu rasa Trabant... Și privești la televizor desfătându-te că acest
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
cearceafuri mari albe și perne albe) și doar, uneori, ușor colorat prin lumini - asistența tehnică fiind asigurată de Cristian Nanculescu. Și, în fine, cine putea însoți muzical pe Emil Botta decât Franz Schubert, alături de câteva note cântate de actor la drâmbă și de câteva sunete de toacă. Faptul că întregul spectacol este dominat de culoarea albă, îi dă un limpede aer de puritate, excelent susținută de interpretarea actorului Lari Georgescu. Ce departe suntem de acel Cațavencu admirabil interpretat de actor în
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
calitatea excepțională a interpretării - de un neașteptat succes. Prin urmare, sonoritatea cîntecelor de lume din culegerile lui Anton Pann, Grigore Ucenescu și François Rouschitzki, prezentate de cei patru interpreți din Trei Parale - Florin Iordan (cobză), Daniel Pop (voce, fluiere, caval, drâmbă, percuție), Beatrice Iordan (cobză) și Dinu Petrescu (dairea, darbuka) - nu a mai constituit o noutate, dimpotrivă a fost savurată de un public numeros. Miercuri, 23 noiembrie, Ansamblul de suflători al Filarmonicii din Iași și dirijorul Cristian Lupeș au prezentat un
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
taie-le, și seamănă-le prin curte, îmbată-te, voinice, cu luciul morții scurte. PIANUL Un roi De îngeri goi Pe clape ning, Au salbe De octave albe și bat din pleoape Când îi ating. CĂMILA Greu, cu ohtături de drâmbă și cu peceți de pași înceți, îmi car silueta strâmbă Printre miraje cu profeți. TRENUL Tone de spaimă urlă pe poduri și mai grele, Mamuți scăpați din carte, coloși gonind prin somnul împăturit în satul copilăriei mele, Din vis în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din secolul trecut, pentru a combina timbrul de trompetă cu cântatul la vioară l un instrument hibrid, cap de fluier, trup de ocarină, unicat din zona vâlceană l un corn de văcar, un bucium strămoșesc, un tulnic din Apuseni, o drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de presiune, în fine, urmașii, un cimpoi
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
populară de la Casa Pionierilor, azi Palatul Copiilor: „O lume deosebită, pe care o păstrez în suflet, mărturisește emoționat“. Cu orchestra de pionieri a câștigat locul I pe țară la Cântarea României. Timp de 12 ani a cântat din vioară și drâmbă în cadrul Ansamblului „Timișul“ al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. În anul 2000, la Cluj, Ovidiu Papană și-a luat doctoratul în instrumente tradiționale, devenind unul dintre primii dascăli universitari cu acest titlu academic în noul Conservator de la Timișoara. În
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
mai simplă formă de vibrație a unei vergele încastrate la un capăt este cea schițată în fig.4. La capătul liber există, ca totdeauna, un ventru de amplitudine, iar la cel fix un nod. Pe acest principiu funcționează mult populara drâmbă (sau drâng), instrument primitiv întâlnit în toată Europa și Asia. In cazul vergilor, plăcilor și membranelor, sunetele parțiale nu mai sunt sunete armonice, deoarece frecvențele lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
făcut și eu o bucată de timp... Unii mai trăgeau câte un gât de rachiu și vorba a început să se înmulțească. La un moment dat, unul a întrebat, cu glas înalt: ― Cine are un fluier, o trișcă sau o drâmbă, fraților? Să-i zică ceva, că altfel ne apucă somnul. Nu după multă vreme, s-a auzit ca prin vis tril de fluier, care parcă pipăia auzul celor din jur. Încet-încet, s a înzdrăvenit, devenind un cântec trăgănat... Murmurul celor
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
desena nori imaginari care erau balauri, zmei, dihănii înfricoșătoare sau zâne uneori. Cânta fetița cântece numai de ea înțelese, alerga desculță prin roua dimineților, adormea legănată de vânturi călduțe și de vise plăsmuite în umbra pleoapelor. Când ploaia răpăia în drâmbe dese, culegea picuri în căușul palmelor și-si răcorea tâmplele cu apa prelinsă printre degețelele roz și reci. Oaze de verdeață și flori vopsite în pensule muiate în curcubeu îi erau culcuș știut numai de ea. Când umbra rece a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
forțele (mich weidlich anstrengte) și m-am străduit din răsputeri; după un moment, m-am simțit copleșit, nu atât de ceea ce aș putea numi un răpăit de tobe În urechi, cât de un fel de nesfârșit și insuportabil zdrăngănit de drâmbă și șuierat pițigăiat, urmate curând de cel mai Înfricoșător Somn Magnetic. Iar dacă mă străduiam să mă scutur de el, fără să reușesc Însă deloc, urma o senzație nemaiîncercată, un fel de Delirium Tremens și o cufundare Într-o sincopă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
amintești, dacă-ți mai spune ceva „Grebănarea“. A venit momentul să investesc și în marea cultură, aia care rămâne, aia care dăinuie după noi. Orchestră de mandoline, un concurs național de doinitori din instrumente de-astea mai puțin cunoscute, frunză, drâmbă, solz, piculină, poate și un ansamblu de dansuri, mai am schemele alea care le pregăteam pentru „Cântarea României“. După dezvoltarea economică, nu, vine și dezvoltarea culturală? Altfel, ce să arătăm Europei? Am pornit spre mașina lui. Ketty trecuse la volan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pricepea câteva vorbe românești, mă asculta și dădea din cap a aprobare. ― Te rog să raportezi la comandant acest lucru. Și... poate... ― Șto tî hatiși? - m-a Întrebat de-a dreptul „celovecul”. ― Săăă... Să ni-l dea pe colegul meu, Drâmbă, că el e meseriaș - a lucrat cu mine... Și aș avea nădejde În el. On mojet pamagati menea. Panimaeși, Mișa? ― Panimaiu, panimaiu - a răspuns Mișa al meu... A treia zi, seara, când am ajuns În lagăr, Mișa și-a aranjat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
s-a prezentat la „nacialnic”. Ce i-o fi spus, ce nu i-o fi spus, dar când a ieșit radia de bucurie. „Să știi că Dumnezeu vede al cui e sacul cu făină. Dacă voi fi pe tractor cu Drâmbă, altfel vor sta lucrurile” - vindeam eu pielea ursului din pădure, fără să știu rezultatul exact al raportului lui Mișa. La un moment dat, Îl văd că Îi umblă capul ca la popândău. „Mă caută” - mi-am zis. Când a dat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
caută” - mi-am zis. Când a dat cu ochii de mine, mi-a făcut semn să merg la el. ― Ce ai reușit să faci, Mișa? ― Harașo. Drâmba vine la Costea... ― Spasiba, Mișa - am ținut să i mulțumesc În limba lui. Drâmbă nu știa nici cu spatele ce s-a hotărât pe seama lui. Era dus la doborât și fasonat copaci. Când a aflat, a fost pe punctul să moară de inimă... Din ziua aceea am pornit să facem planuri peste planuri... Problema
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
s-o ștergem, dar cum să procedăm? ― Când suntem aproape de gară, oprim pentru vreo nevoie ceva și Îl legăm pe Mișa. Apoi ne furișăm cu atenție, urcăm pe marfarul care-i gata de plecare și duși suntem - s-a entuziasmat Drâmbă. ― Dar dacă cine știe din ce motive nu pleacă nici un marfar În ziua aceea și tractorul trebuie să sosească În gară, iar el numai nu vine? Nu se dă alarma?... Era o amiază cu soare blând de sfârșit de mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]