55 matches
-
Skye, 29 octombrie Sâmbătă, 29 octombrie 2011, Club Skye situat pe Bulevardul Carol nr. 48, o super petrecere de Halloween 2011. Funky Halloween de la Club Skye Iași înseamnă MĂȘTI, COSTUME și o ATMOSFERĂ ÎNFRICOȘĂTOARE la noaptea spiritelor, alături de cele mai “drăcoase animatoare și animatori”. Fii original! Alege cel mai înfricoșător costum și Club Skye te va PREMIA. Informații și Rezervări 0731 77 33 44 / 0748 90 22 21 Citește tot... Trick or Treat @ Verve Caffe, 29 octombrie Sâmbătă, 29 octombrie 2011
Halloween 2011 by http://www.iasi4u.ro/stire/halloween-2011/ [Corola-blog/BlogPost/94687_a_95979]
-
a se poștă ceva ce nu-i original, sau ceea ce a fost postat, sau s-a zis și nnn.. spus. Astfel s-ar restrânge pe cât posibil manipularea și hoția intelectuală, dar Dumnezeu știe, poate că va apărea ceva și mai drăcos... De când a apărut site-ul și până a se fi înrădăcinat atât de bine nu a fost decât un pas, acela al obișnuinței, deoarece iată că el nu a obișnuit comportamente și atitudini întocmai sănătoase, băieții cautandu-si ‘materialele’ interesante
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403008873.html [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
și-o doamnă pasageră, Ca pe-o pudică pubertă Dar și ca pe-o adulteră Ca pe o călugăriță Dar și diavol de cucoană Și ca pe o școlăriță Dar și vampă suverană... Doru-mi-i de tine castă Dar și ludică, drăcoasă, Credincioasă ca nevastă Dar frivolă de focoasă...! Referință Bibliografică: Doru-mi-i / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 986, Anul III, 12 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DORU-MI-I de ROMEO TARHON în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_mi_i_romeo_tarhon_1378955073.html [Corola-blog/BlogPost/365016_a_366345]
-
gimnaziu simțeam contradicția dintre viața reală și trecutul nostru măreț. Mai spre maturitate, văzând pe viu cine și cum face istoria, am ajuns la concluzia că această țară a avut numai conducători de seamă: oameni buni, bătrâni, cumpliți, afumați, frumoși, drăcoși, turciți, țepoși etc. Cu toții trecuți prin coaforul istoricilor și cronicarilor, rujați precum domnișoa...rele de 101 ani proaspăt scoase din congelatorul de la morgă. Când e vorba de țară, primul lucru care-ți trece prin minte este necesitatea de a fi
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/ioana_voicila_dobre_1407339256.html [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
gimnaziu simțeam contradicția dintre viața reală și trecutul nostru măreț. Mai spre maturitate, văzând pe viu cine și cum face istoria, am ajuns la concluzia că această țară a avut numai conducători de seamă: oameni buni, bătrâni, cumpliți, afumați, frumoși, drăcoși, ... Citește mai mult România- Catedrală din sufletin memoriam Adrian PăunescuDincolo de România reală, ăsta de zi cu zi,uneori obosită și urâtă, alteori fardatăde patrioți cu simbrie tricolora,sau pur și simplu firească precum alte țari firești,mai există o
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
gimnaziu simțeam contradicția dintre viața reală și trecutul nostru măreț.Mai spre maturitate, văzând pe viu cine și cum face istoria,am ajuns la concluzia că această țară a avut numai conducători de seamă:oameni buni, bătrâni, cumpliți, afumați, frumoși, drăcoși, ... V. CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014. O iubeam așa de mult încât aș fi fost în stare să devin samsarul universului, pe care l-
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
este menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au făcut ca jurnaliștii de la Academia Cațavencu să-și intre în pielea unui Aghiuță șugubăț, a unui Ariel sau Puck made in România, făcînd nu doar haz de necaz, ci implicînd și o morală în bășcălia
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
Dialoguri literare include texte erudite și delectabile la lectură. Ele reprezintă opera unui om învățat, care n-a obosit, după atâtea decenii de critică literară, să citească și să scrie despre cărți. Sentimentul stăruitor pe care îl ai când citești „drăcoasele” dialoguri ale lui Eudoxiu cu ucenicul său, este acela că literatura română este o familie de spirite în care trăiesc nu numai marile modele, scriitorii exemplari, dar și nenumărați alți oameni de bine și de merit, uitați într-un fund
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic"22) și galeria unor "drăcoși de moldoveni", formând întrutotul o "lume originală", pentru prima oară zugrăvită de cineva 23). Opera lui Creangă permite, după N. Iorga, periodizarea în două etape creatoare, descriind o evoluție în felul de a contura psihologii, din gesturi și vorbe cu
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
celebrul episod amoros cu Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare coregrafii dictatoriale“, „voluntara, senzuala, năstrușnica, drăcoasa, apriga Cella“. Două intelectuale autoare ale unor jurnale de marcă dedicate inter- și postbelicului, Alice Voinescu și Jeni Acterian, se alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan C. Mihăilescu o asimilează, ca personalitate, cu autoarea Timpului ce
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
la ele pe bănci tari, vopsite în negru intens. La o adică, ți-ai fi putut întinde caietele, ca la seminar. Tăbliile pe care așteptai castroanele cu mâncare mocneau întunecat. Pereții întindeau și ei de sus până jos o culoare drăcoasă, ca berea belgiană. Aerul sobru, de digestie și învățătură, era completat de ospătărițele tăcute, îmbrăcate și ele în negru; aproape că nu le simțeai. Nu ridica una tonul la tine, iar când îți aducea mâncarea, credeai că vine cu-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și, poate, nici În alte țări. Bătrânul Litovoi, vel-logofătul, spunea, râzând, că poate Dumnezeu a Încurcat treburile. Bogdan, un băiat elegant, politicos, sensibil, aplecat spre Învățătură, spre limbile străine și spre ițele diplomaticești, ar fi putut fi fată. Iar Erina, drăcoasă și vânătoriță, mereu În șa, cu lațul de prins cai (sau, mai rău, cu arcul) În mână, trebuia să fie flăcău. La gherghef n-avea spor, la bucătărie nici atât. Dar afară, În câmpia Moldovei, călare pe Murguleț, calul ei preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
apartamentul plin de țepi și foc, asemeni unui adevărat demon; și când le înșela așteptările, dovedindu-se a fi doar un boț de lut, aruncau în el cu pietre, pe bune sau la figurat. Mimi asta avea o minte foarte drăcoasă și se mândrea cu această trăsătură, dând oricui de înțeles că ea nu se juca; pedepsea și primea scatoalce la modul cel mai real. Și totuși, umilitul ăsta de Sylvester, cu piciorușele lui crăcănate, păr moale și ochi răniți, maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
acuma, după ce-am luat porcăria asta. Probabil că i-a cauzat. O fi amețit și el. Dacă nu cumva e deja periculos, pentru că nu vrea deloc să iasă, și sunt o criminală. Cred că dacă ar fi îndeajuns de drăcos ca să zguduie lumea din temelii, l-aș lăsa să se nască. Da’ de ce dracu îi spun „el“? Poate că o fi fată, și ce mă fac eu cu o fată, bietu’ copil? Totuși femeile sunt femei. Sunt mai dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
privirea ei de vultur până și în coșul de gunoi. Ei bine, copiii mai obraznici spuneau, „varză stricată, doamnă!“ sau „flori de cuc,“ sau „lături“. Pentru asta te lua de guler și te ducea la director. Dar copiii ăștia mai drăcoși aveau dreptate. Cine naiba mai văzuse brebenei? Păi eu umblam prin canal cu un ac de scutec doar pentru că nepricopsitul de frate-meu îmi zisese că o să prind peștișori aurii acolo. Asta e o poveste tristă. Dar nu înțelegi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe care avea de gând să-l pună la căruțul meșterit cu multă râvnă, deși nimic nu-i ieșea cum trebuie. Primele osii pe care le făcuse din araci mai vechi se dovediseră putrede. În a doua pereche, din lemn drăcos de salcâm, nu putuse să bată cuiele fără să le strâmbe. La partea artistică stătea cel mai bine: Își Împodobise căruciorul cu ochi de pisică și capace de bere bătute În cuie de tablă, scurte și cu măciulia lată; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înspăimântător și jalnic, așa cum era și firesc după atâta vreme de hălăduit În sălbăticia pădurii, departe de Îngrijirile oamenilor: coama și coada erau atât de pline de ciulini, că păreau niște bucăți dintr-un lemn răsucit, plin de noduri și drăcos; pe piele - nețesălată de cine știe când - crescuseră smocuri ciufulite de păr care scoteau, la fiecare tremur, clinchete de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate și nepotcovite - se lățiseră și păreau patru bucăți de iască umflate anapoda pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fost șef al poliției din Pitești, în 1842, la vârsta de 26 ani. Cu mai multă culoare și nerv momentul este relatat de I.L. Caragiale într-un articol din Epoca, din 26 noiembrie 1896, intitulat „C.A. Rosetti“: „Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu alerge în jurul lui ceilalți frați și să-i dea tot ce avea nevoie la îndemînă? Vîntul însă era un măgar și jumătate, nu ținea cont de ținută și nici de titluri universitare, i se fîlfîia lui de pipa aceia drăcoasă rău. Gică, strigă bossul, adu-mi te rog o pătură din mașină. Și țuica.Mă șfichiuiește rău vîntul ăsta. La rachiu se dau și ceilalți frați cu sîrg. Cînd grănicerii își fac apariția, Victor aruncă pătura de pe el ca să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau copiii, Întinzându-ne străchini cu obleți argintii din Târnave; femeile cu caș dulce de oi și cu flori, flori pentru odaia noastră, acuma câmp voios de exercițiu nestin ghe rit al drăcosului de Eros, puiul de zeu scăpat ca din praștie din strânsoarea așteptărilor și ezitărilor. Asistăm zilnic la confuzia, tot mai bătătoare la ochi, a se xelor; și simțim tot mai mult dificultatea de a descoperi printre noi exemplarul de bărbat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat cu sare. Apă băută deadreptul dela izvor. Somn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ea, primește din partea mea bumașca asta de douăzeci-și-cinci de lei, și să-mi mai cânți un cântec dintre cele care-ți plac și dumnitale. Cânt! a râs ea. Am băgat de samă că avea dinți ca romanițele. Avea și ochi drăcoși. Am întors urechea, ca s-aud cântarea. Ce să vă spun? Parcă m-am suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai în arc se închina tot meșteșugul și puterea omului aceluia? Ți-ai găsit! Avea un meșteșug mai drăcos și o putere mai pe sus decât își poate dracul închipui: când voia, așa se lățea de tare, de cuprindea pământul în brațe. Și altă dată, așa se deșira și se lungea de groază, de ajungea cu mâna la lună
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
extraordinar humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic" și galeria unor "drăcoși de moldoveni", formând întrutotul o "lume originală", pentru prima oară zugrăvită de cineva. Opera lui Creangă permite, după N. Iorga, periodizarea în două etape creatoare, descriind o evoluție în felul de a contura psihologii, din gesturi și vorbe cu tâlc
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de fier", legalistă, "dintr-o bucată", dar nu punea pumnul în gura ASC-ului, cuvântul nostru era ascultat. Și fetele mele de la UMF s-au înțeles cu ea. Era o femeie care colabora bine cu ASC-ul. O femeie fermă, drăcoasă, chiar zbir ca rector. Dar în regulă, deși apare prin tot felul de prezidii politice, dar acela era statutul ei de rector. Punea la punct și problemele interne ale UMF-ului, mă refer la cele instituționale. Era foarte fermă în privința
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]