1,895 matches
-
Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 52. 71 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988, p. 377. 72 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, p. 32. Vezi și Peter Singer, Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 25-46. 73 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 327. 74 Jaques D'Hondt, Hegel și hegelianismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în timp ce critici Ministerul Culturii. Și nu se cade. N-ai putea să mai îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit Ministerul Culturii. - Păcat, îmi spune el, pentru că atunci nu apare. -Cine nu apare? îl
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
al lui Marin Preda. Ce-am mai găsit în atît de căutata foaie din acea zi(uă)? Aproape jumătate de pagină cu poeme de Ștefania Plopeanu și încă un sfert cu un interviu luat de secretarul general de redacție, Marian Drăghici, tot dînsei. Soția lui Marin Mincu e nemulțumită de critica de azi care nu se mai adresează publicului "ci a devenit un fel de oficiu abstract, o putere separatistă, interesată de cu totul alte mobiluri decît cele care mînă publicul
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
acestor succese, sau poate datorită lor, sinistru. Se încheie cu imaginea cutremurătoare a unui intelectual, a plasticianului Dan Erceanu, directorul Bibliotecii Naționale, încătușat. Adus la poliție precum un criminal primejdios, anchetat ca în vremile de aur ale lui Nicolski și Drăghici - doar-doar vor scoate de la el vreo informație pe baza căreia să fie ulterior acuzat -, dl. Erceanu întrupează distanța la care ne aflăm de lumea civilizată. Asasinii din decembrie '89 își fac în liniște mendrele, hoții și pungașii de calibru mondial
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
Georgeta Drăghici A-ți aduna cronicile literare în volum e un gest riscant. A și face din ele pretextul unui debut editorial e un risc și mai mare. Daniel Cristea Enache și le-a asumat pe amândouă publicând Concert de deschidere (Editura
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
Georgeta Drăghici Probabil prea apăsat autobiografice pentru a fi fost date spre publicare atunci cînd au fost scrise, prozele Florenței Albu din Scara ce nu duce nicăieri (Editura Cartea Românească, București, 2001) au acum un aer ușor desuet, par poate străine de
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
mă minunez. Este o tenacitate frumoasă și absurdă aproape, ce pare a fi supraviețuit ca atitudine doar până la optzeciști, și o dată cu ei, generațiile ulterioare preferând expedientele și scrisul-hobby. Până la urmă, și din interviul ca o biografie indirectă, luat de Mihai Drăghici și pus în ultimele pagini ale cărții, ar reieși că acest Constantin Stan, profesor azi la jurnalistică, cenaclist și boem pe vremuri în "Junimea" lui Crohmălniceanu, devine el însuși personaj de reportaj sau portret mai mult sau mai puțin autocreat
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
-n arme îmbrăcată... Și intriga continuă: Căci Vlad Vodă locuri de moșie Le dăduse cu-această învoială Ca de acuma și dânșii să fie Oameni ca și alții cu rânduială. Exact ce cere astăzi și deputatul rromilor în Parlament. Moș Drăghici, reprezentantul țiganilor din epocă ia cuvântul în fața mulțimii adunate, îmbărbătând-o astfel: „Bărbați buni! - le strigă înțeleptul Drăghici - Trăind eu pă-hastă lume Multe pății și bune și rele, La multe privii de-adevărat și glume, Dar (vă spun drept) din
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
de acuma și dânșii să fie Oameni ca și alții cu rânduială. Exact ce cere astăzi și deputatul rromilor în Parlament. Moș Drăghici, reprezentantul țiganilor din epocă ia cuvântul în fața mulțimii adunate, îmbărbătând-o astfel: „Bărbați buni! - le strigă înțeleptul Drăghici - Trăind eu pă-hastă lume Multe pății și bune și rele, La multe privii de-adevărat și glume, Dar (vă spun drept) din toate ahèle Ca ș-ahàsta-ori anume, ori în șagă Eu nu văzui în viața-ntreagă. Noi țiganii să-avem țărișoară
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
Georgeta Drăghici Revenirea în țară a poetului Ilie Constantin coincide și cu o dorință de întoarcere la scrisul în limba română, după ce, timp de peste două decenii și-a adaptat gîndirea poetică și expresivitatea la alte rigori lingvistice. Interesant e că încercarea de
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
rău de tot: autorul Omului recent va conduce o revistă de idei, de analiză a unor simple cărți, și nu o gazetă ce i-ar putea îmbogăți pe redactori folosind know-how-ul pescuit în dosarele soioase concoctate de slujbașii lui Nikolski, Drăghici sau Postelnicu. Țin prea mult la Cornel Nistorescu pentru a-i trece cu vederea această rătăcire ce îmbracă aparențele unei profesiuni de credință. Și dacă tot am dat-o pe ardelenește, îl rog să mediteze la una din vorbele adânci
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
Georgeta Drăghici Cînd, în 1994, apărea la "Cartea Românească" volumul lui Lucian Raicu, Scene, reflecții, fragmente, interesul față de scrisul său părea încă viu, dacă judecăm după reacțiile entuziaste și încîntările unora. Ce s-a întîmplat după aceea, în anii care au urmat
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
toată această sordidă poveste ar avea o morală, ea ar putea fi una de genul următor: nu are nici o importanță dacă ai fost sau nu turnător la Securitate sub comuniști, de vreme ce comportamentul tău actual e inspirat de metodele instituției lui Drăghici, Postelnicu și Iulian Vlad...
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
parte: ION HORIA HORĂSCU, LAURENȚIU HORĂSCU, SIMONA HORĂSCU, TUDOR GHEORGHE, FLORIN GABRIEL ANDREI, OANA CĂTĂNOIU, CIPRIAN BUSUIOC, LIVIU HORĂSCU, NELU BOLCU, DANA LIȚA, ELI FILIP, OANA STĂNCULESCU, OVIDIU BOȘOTEANU, RODICA TĂNASIE, ION SECU, CONSTANTIN HORĂSCU, CRISTINA SPĂTARU, ANDRA POMANĂ, ANAMARIA DRĂGHICI, LAVINIA BOCEA. Astăzi, cu ocazia majoratului Horion, în eterul craiovean, pe frecvența postului de radio se desfășoară o mulțime de activități în direct cu ascultatotii. Radio Horion oferă o mulțime de premii ascultătorilor fideli. Începând cu ora 18.00 la
Radio Horion a implinit pe 5 septembrie 2013 18 ani de emisie [Corola-blog/BlogPost/94306_a_95598]
-
Marian Drăghici Domnului Mihai Șora țara mea beton-de-securiști cu-ochii-niciodată-triști ca mâine Domnu’ Șora ne întreabă cât e ora în betonul tuturor(a). păi să vedeți Domnu’ Șora (încerc eu) în țara asta betonată n-am scris la urma urmei decât poezii dar
un poem la o sută de ani by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/5928_a_7253]
-
Ion Zubașcu Lui Marian Drăghici Doamne, Dumnezeule mare știu bine că tu ești un copil mic care locuiește în creierul meu îți faci scutece calde din circumvoluțiunile lui moi și eu am turnat peste tine alcool deși am știut de la naștere că moartea cea mare
Moartea cea mare vine din Asia Mică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6193_a_7518]
-
Georgeta Drăghici Barbu Cioculescu s-a gîndit, probabil, că nu le-ar strica eventualilor săi cititori să se lase purtați printre articolele pe care le-a publicat după ’90 prin revistele literare și de aceea le-a adunat într-un volum, apărut
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
mirăm că, după cum o spune chiar Marian Popa, „sunt încă unii care, în loc să stea la Poarta Legii, s-au aciuit la ușa domnului Caragiale”. Dacă Legea apărată de acești autori e tot o rețetă de slăbire à la Nicolski sau Drăghici, ori o ”distracție” regizată de Țurcanu, să ne ferească Dumnezeu! În ce mă privește, prefer să rămân în eternitate „la ușa domnului Caragiale”, fără cure de slăbire și fără distracții ce fac să-ți clănțăne dinții!
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
adepți și adversari ireconciliabili într-o înșiruire de generații până în zilele noastre închise dialogului. Pentru o mai clară orientare sunt evocate mai întâi opiniile unor reputați filosofi sau sociologi asupra firii însăși a poporului român, de la C. Rădulescu Motru, D. Drăghici, Ștefan M. Zeletin (la acesta românii sunt considerați ca rasă occidentală, cu obiceiuri orientale) până la Mihai Ralea. în Fenomenul românesc Ralea trasa un tabel al psihologiei naționale dominat de spiritul tranzacțional, pretutindeni, în viziunea sa, dominant. Prin excelență bun, românul
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
să blocheze accesul la dovezile ticăloșiei lor. Aura de "instituție patriotică" s-ar prăbuși cât ai zice pește, lăsând locul unui infern alcătuit din activitatea de poliție politică sută la sută a Securității. Sunt convins că absolut toți "profesioniștii" lui Drăghici și Postelnicu au fost, într-un fel sau altul, mânjiți. N-aveau cum să se sustragă înseși esenței aparatului gândit exclusiv pentru a fi asmuțit asupra cetățenilor țării. Degeaba spun că ei s-au ocupat de lucruri fine la Paris
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
Alexandru Matei Poezia lui Marian Drăghici are la bază teoria eliadescă a sacrului camuflat în profan: "m-am ridicat decis am dat colțul străzii Clopotarii Vechi spre Povernei / și deodată îmi apăru în față / verticală marea". Filozofia ei este hotărît platoniciană, dualistă. Textul poetic devine astfel
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
marea". Filozofia ei este hotărît platoniciană, dualistă. Textul poetic devine astfel expresia unei stări de grație în care poetul intră odata ce realizează contactul cu divinitatea: contact anevoios, de altfel, intermitent, căci altfel, cum s-ar spune, poezia lui Marian Drăghici Ťnu s-ar povestiť. Cred că receptarea unei astfel de poezii depinde de acceptarea sau respingerea acestei teze eliadești. Toate poemele "lunetistului cu diligența" sînt relătari ale unor experiențe mediumnice, expresii ale revelației sacralității în plin derizoriu. În subsidiar, este
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
ale revelației sacralității în plin derizoriu. În subsidiar, este indusă convingerea că derizoriul este singurul teritoriu germinativ al sacrului; cît de nouă este această idee contează mai puțin, poate mai importantă este forța ei. Din punctul acesta de vedere, Marian Drăghici, deși optzecist prin vîrstă, se situează fără dubii în linia poeților nouăzeciști care acceptă/primesc mitul Poeziei cu toată metafizica subsecventă deși, asemeni colegilor optzeciști, recurg la transcripții generoase de cotidian. Felul în care acest cotidian este orientat contează aici
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]