16 matches
-
folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
cântecelor noastre. Au rămas în memoria afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”, urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat cu
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
390 - efect feminin devastator. Dacă primii trei parteneri au fost prezentați global, pe soții următori, târgoveața îi caracterizează individual. Cu toate acestea, tot figura ei vine în prim plan, irumpând prin aceeași pasionalitate excesivă: „și eu eram arzoaie, dolofană/ și drăguliță ca o coțofană”391. Căsătoria devine un purgatoriu, un drum sigur pentru soț de a păși în rai. Ultimul partener, al cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
igienă), o poezie ca aceasta care avea circulație largă în nordul Moldovei acum o suta de ani? "Nani, nani, copiliță,/ Draga mamei garofiță./ Că mama te-a legăna/ Și pe față te-a spăla/ Cu apă de la izvoare...// Nani, nani, drăguliță,/ Crește-ai ca o garofiță./ Să fii naltă trestioară,/ Albă ca o lăcrămioară,/ Blândă ca o turturea." Îmi pun întrebarea cum un sentiment de intensitatea dragostei pentru copil poate fi alterat atât de repede, cum se vede din modul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dulcik»” (FanClub Forum, 21.09. 2003). Unele dintre cele mai frecvente adjective diminutivale noi sînt într-adevăr dulcic (în DEX apare în schimb dulcișor), scumpic, scumpel (în DEX există doar scumpușor și scumpișor) și drăguțel (în DEX doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce în DEX apar echivalentele lor populare - rurale, tradiționale. De fapt, sufixul adjectival -el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
Și tare mai blastama. Din asta li s-au tras lui Murgoci și Paraschivei multe : una că le piereau caii, dar și băietul lor, cât era de voinic, a luat raua satului, pe Tananica, de râde o lume. - Mare păcat, drăguliță maică !... - Apoi la păr cu creți și cu bucle, la unghii făcute și la buză dată cu văpsă se pricepe ea, Tananica, interveni în cunoștință de cauză Vică, vecin cu cei puși la cale. Da’ noi i-am mai cere
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
80 din același jurnal, citim: ,,Ș-apoi mai aveam și alte bunuri: când mă lua cineva cu răul, puțină treabă făcea cu mine; când mă lua cu binișorul, nici atâta; iar când mă lăsa de capul meu, făceam câte-o drăguliță de trebușoară ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă, nu era în stare a o desface cu tot meșteșugul ei.” Domnule președinte, onorată instanță, având în vedere gravitatea faptelor comise de inculpat, dar mai ales pentru prevenirea unor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
adoarme pe sînu-i, se leagănă-n brațe În tandre visări; Pe când ca profume pe blânda ei față Plutesc sărutări. Iar aeru-n munte, în vale vibrează De tainici oftări; Căci junele astfel din pieptu-i oftează În, dalbe cîntări: Ah! ascultă mândruliță, Drăguliță, Șoapta-mi blândă de amor, Să-ți cânt dulce, dulce tainic, Cântul jalnic Ce-ți cântam adeseori. De-ai fi, dragă, zefir dulce, Care duce Cu-al său murmur frunze, flori, Aș fi frunză, aș fi floare, Aș sburare Pe-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
390 - efect feminin devastator. Dacă primii trei parteneri au fost prezentați global, pe soții următori, târgoveața îi caracterizează individual. Cu toate acestea, tot figura ei vine în prim plan, irumpând prin aceeași pasionalitate excesivă: „și eu eram arzoaie, dolofană/ și drăguliță ca o coțofană”391. Căsătoria devine un purgatoriu, un drum sigur pentru soț de a păși în rai. Ultimul partener, al cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în felul următor: Începutul vieții omenești este marcat de renașterea ca microcosm: "Nani, nani, copiliță / Draga mamii garofiță. / Că mama te-a legăna / Și pe față te-a spăla / Cu apă de la izvoare, / Ca să fii ruptă din soare. / Nani, nani, drăguliță / Crește-ai ca o garofiță. / Să fii naltă trestioară, / Albă ca o lăcrimioară. / Blândă ca o turturea / Și frumoasă ca o stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar fantasme lunatice Râdeau p-o mânăstire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mîinele Scheletele hidoase. Se face însă exces de macabritate și de diminutive ("zînuliță", "aripioară", "drăguliță"). Dar prin Mihnea și baba, capodopera întregii sale lirice, Bolintineanu devine un Bürger, un Jukovski al nostru. Prologul are sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă: Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt, Când buha
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bănuim, cu bucurie. Din nici un rînd nu se poate deduce, repet, oboseala, decepția, panica, angoasa, bolile subtile ale creatorului. Chiar și În durerea cea mai neagră, scrisul lui este jovial, În tragedia cea mai atroce se găsește cîte o vorbă drăguliță, o dalbă silabă care să trădeze pleniludinea afectivă a celui ce așterne pe hirtie grozăviile trecutului și ale prezentului. Crede Bolintineanu În eficacitatea scrisului său? Uneori pare a se Îndoi de puterea literaturii de a aduce pe oamenii epocii la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]