150 matches
-
despre Împărăția lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10-17. 34-35. Marcu 4,10-13.); Semănătorul (Matei 13,1-9. Marcu 4,1-9. Luca 8,4-18.); Neghina și grâul (Matei 13,24-30. 36-43.) Parabolele lui Iisus despre păcătosul pocăit și despre iertare: Oaia rătăcita, drahma pierdută, fiul risipitor (Luca 15.) Parabolele lui Iisus despre rugăciune, îngrijorare, credința: Rugăciunea (Luca 11,1-13.) Judecătorul răutăcios, fariseul și vameșul (Luca 18,1-14.) Problemă vieții veșnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Maria și Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Pădure" s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului (Muzeul Național Brukenthal). 6. În punctul numit "Hinter der Ramwreg" s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și o monedă de bronz de epocă neprecizată (Muzeul Național Brukenthal). 7. Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu - Copșa Mică, între Agârbiciu și localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de inhumație, cercetându-se cca
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
a Marocului până în 1912, data începutului protectoratului francez asupra regatului, când francul marocan l-a înlocuit. Dirhamul a fost restaurat odată cu independența Marocului în 1956. "Dirhamul" este denumirea unei vechi monede din Maghreb, al cărui nume este derivat din denumirea drahmei grecești. Există, în circulație, monede metalice cu valori nominale de 10 și 20 santimat, ½, 1, 2, 5 și 10 dirhami. Rar, se folosesc monedele metalice cu valoarea nominală de 5 santimat. În anul 1969, a fost introdusă moneda cu valoare
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
din Capadoccia de către țesătorii din Philadelphia (astăzi Alașehir). În acest document apare și o tunică cu lungimea de trei coți și jumătate (1,55 de metri), largă de 1,4 metri. Cântărea aproximativ 1,6 kilograme și costa 24 de drahme. Acest model este comparabil cu unul dintre cele mai mari tunici descoperite la Nahal Hever, în Israel. Costul acestei tunici poate fi comparat cu deducția din încasarea lui C. Messius de la Masada, datată din 72 d.H. Soldatului Q. Iulius Proclus
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
dintre cele mai mari tunici descoperite la Nahal Hever, în Israel. Costul acestei tunici poate fi comparat cu deducția din încasarea lui C. Messius de la Masada, datată din 72 d.H. Soldatului Q. Iulius Proclus i se deduceau 205,5 de drahme pe an pentru îmbrăcăminte. Modelul tunicii era în esență simplu: două bucăți pătrate identice de material, de obicei din lână sau in. Unele tunici aveau mânecile destul de scurte, deși unele sculpturi în care apar cavaleriști sugerează că acestea aveau mânecile
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
să se înregistreze la autoritățile publice și să plătească o taxă. Unele dintre ele reușeau să facă avere din meseria practicată. Spre exemplu, în secolul I e.n. în orașul grecesc Kopos situat în Egipt, taxele de trecere erau de 108 drahme pentru prostituate, față de 20 de drahme pentru celelalte femei. Cu toate acestea, tarifele pe care acestea le practicau sunt greu de evaluat, se pare că acestea variau destul de mult. În secolul al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
și să plătească o taxă. Unele dintre ele reușeau să facă avere din meseria practicată. Spre exemplu, în secolul I e.n. în orașul grecesc Kopos situat în Egipt, taxele de trecere erau de 108 drahme pentru prostituate, față de 20 de drahme pentru celelalte femei. Cu toate acestea, tarifele pe care acestea le practicau sunt greu de evaluat, se pare că acestea variau destul de mult. În secolul al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din această a doua categorie pretindeau pentru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
acestea, tarifele pe care acestea le practicau sunt greu de evaluat, se pare că acestea variau destul de mult. În secolul al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din această a doua categorie pretindeau pentru serviciile prestate un stater (două drahme), iar la mijlocul secolului I î.e.n. filosoful epicurian Filodem din Gadara menționa un sistem de tip abonament care costa cinci drahme pentru douăsprezece vizite: „... până acum dădeam ei [o femeie căsătorită neprecizată n.n.] cinci drahme pentru o vizită și o posedam
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din această a doua categorie pretindeau pentru serviciile prestate un stater (două drahme), iar la mijlocul secolului I î.e.n. filosoful epicurian Filodem din Gadara menționa un sistem de tip abonament care costa cinci drahme pentru douăsprezece vizite: „... până acum dădeam ei [o femeie căsătorită neprecizată n.n.] cinci drahme pentru o vizită și o posedam cu teama în suflet și tremurând și, Dumnezeule, ea nu e nici măcar drăguță. Acum îi dau Lysianassei cinci drahme pentru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
pentru serviciile prestate un stater (două drahme), iar la mijlocul secolului I î.e.n. filosoful epicurian Filodem din Gadara menționa un sistem de tip abonament care costa cinci drahme pentru douăsprezece vizite: „... până acum dădeam ei [o femeie căsătorită neprecizată n.n.] cinci drahme pentru o vizită și o posedam cu teama în suflet și tremurând și, Dumnezeule, ea nu e nici măcar drăguță. Acum îi dau Lysianassei cinci drahme pentru doisprezece vizite și ea arată și mai bine și nici nu mai trebuie să
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cinci drahme pentru douăsprezece vizite: „... până acum dădeam ei [o femeie căsătorită neprecizată n.n.] cinci drahme pentru o vizită și o posedam cu teama în suflet și tremurând și, Dumnezeule, ea nu e nici măcar drăguță. Acum îi dau Lysianassei cinci drahme pentru doisprezece vizite și ea arată și mai bine și nici nu mai trebuie să păstrez secretul”. În secolul I e.n., în "Dialogurile Curtezanelor" a lui Lucian din Samosata, prostituata Ampélis considera cinci drahme pentru o vizită ca fiind un
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
drăguță. Acum îi dau Lysianassei cinci drahme pentru doisprezece vizite și ea arată și mai bine și nici nu mai trebuie să păstrez secretul”. În secolul I e.n., în "Dialogurile Curtezanelor" a lui Lucian din Samosata, prostituata Ampélis considera cinci drahme pentru o vizită ca fiind un tarif nesatisfăcător. În același text, mama sa o certa pe tânăra Musarium că refuzase două oferte primite din partea unor domni bogați de a face dragoste cu ea contra a una sau două mina, preferând
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
refuzase două oferte primite din partea unor domni bogați de a face dragoste cu ea contra a una sau două mina, preferând să rămână fidelă soțului său. Suma era una foarte mare având în vedere că o mina valora 100 de drahme. În sens opus, o tânără și frumoasă prostituată putea impune un preț mai bun decât al unei tovarășe de muncă ale cărei farmece erau în declin, chiar dacă reprezentările grafice de pe obiectele ceramice care s-au păstrat arată că exista o
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
bărbaților. În "Constituția Ateniană", Aristotel menționa printre atribuțiunile specifice celor 10 magistrați aleși la conducerea cetății ("ἀστυνόμοι - astynómoi"), sarcina de a veghea ca „cei care cântă la flaut, (fluier), liră și țiteră nu sunt închiriați cu mai mult de două drahme pe noapte”. Oferirea de servicii sexuale cu aceste ocazii, deși nemenționată în mod explicit, putea face parte din înțelegerile încheiate între organizatori și animatoare, așa că prețul real, în ciuda controalelor executate de magistrați, a manifestat o tendință de creștere continuă de-
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cu sume importante Oracolul din Delphi. Tarifele practicate de curtezane prezintă diferențe semnificative, dar oricum sunt unele substanțial mai mari decât cele ale prostituatelor obișnuite, ele variind după unele surse între 20 și 60 de mina (2.000-6.000 de drahme) pentru un număr neprecizat de zile. Menandru menționează că o curtezană câștiga trei mina pe zi (300 de drahme) în afară de alte avantaje, „cât zece "pornai" la un loc”, precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
mari decât cele ale prostituatelor obișnuite, ele variind după unele surse între 20 și 60 de mina (2.000-6.000 de drahme) pentru un număr neprecizat de zile. Menandru menționează că o curtezană câștiga trei mina pe zi (300 de drahme) în afară de alte avantaje, „cât zece "pornai" la un loc”, precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă câștigau până la 100 de mina (10.000 de drahme) pentru o singură noapte. Uneori este dificil să se facă
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
că o curtezană câștiga trei mina pe zi (300 de drahme) în afară de alte avantaje, „cât zece "pornai" la un loc”, precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă câștigau până la 100 de mina (10.000 de drahme) pentru o singură noapte. Uneori este dificil să se facă distincție între hetaire și prostituatele simple, în ambele cazuri femeile respective putând fi libere sau sclave, pe cont propriu sau protejate de un susținător. Autorii antici par uneori să folosească
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Atenaios menționează că un băiat își oferea favorurile pentru un obol, totuși modicitatea sumei face ca informația să fie tratată cu rezerve. Straton din Sardinia, un autor de epigrame din secolul al II-lea e.n. evocă o tranzacție de cinci drahme. O scrisoare din Pseudo-Eschine estima la 3.000 de drahme venitul realizat de un anume Mélanopos, probabil însă că de-a lungul întregii sale cariere. Se pare că aici s-ar putea încadra toate categoriile prostituției masculine. Eschine, în „Contra
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
obol, totuși modicitatea sumei face ca informația să fie tratată cu rezerve. Straton din Sardinia, un autor de epigrame din secolul al II-lea e.n. evocă o tranzacție de cinci drahme. O scrisoare din Pseudo-Eschine estima la 3.000 de drahme venitul realizat de un anume Mélanopos, probabil însă că de-a lungul întregii sale cariere. Se pare că aici s-ar putea încadra toate categoriile prostituției masculine. Eschine, în „Contra lui Timarh”, distingea două astfel de categorii: prostituații și băieții
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele 12 uncii, livra conținea 24 demi-uncii, 36 "duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate, în greutățile din Atena, Roma și Franța, unciile sunt diferite, chiar dacă au aceleași diviziuni de greutate, și anume : uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate, în greutățile din Atena, Roma și Franța, unciile sunt diferite, chiar dacă au aceleași diviziuni de greutate, și anume : uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate, în greutățile din Atena, Roma și Franța, unciile sunt diferite, chiar dacă au aceleași diviziuni de greutate, și anume : uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o cristelniță romanică din secolul al XIII-lea. Biserica fortificată romano-catolică se construiește la sfârșitul secolului al XV-lea, în stil gotic, suferind transformări astfel în secolul al
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă la colțuri. În interiorul castrului s-au găsit fragmente de ceramică autentică de factură dacică, modelată cu mâna sau lucrată la roată, o monedă imitație dacică de argint după o drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican și un denar imperial de la Vespasian și Traian. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit un celt de bronz, un vârf de lance și un topor de piatră având forma ciocanelor de aramă
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
membru fondator al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) și al (BSEC). În 1979 s-a semnat aderarea țării la Comunitățile Europene și la procesul fiind terminat în 1982. În ianuarie 2001 Grecia a adoptat moneda unică Euro, înlocuind drahma grecească la un curs de schimb de 340,75 drahme pentru un euro. Grecia este membră a Fondului Monetar Internațional și al Organizației Mondiale a Comerțului, și era în 2010 a 31-a țară din lume după KOF. Grecia a
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]