908 matches
-
în curs de desfășurare a fost încredințată unor tineri regizori cu profiluri îndrăznețe, ale căror teribilisme, poate inerente, se învîrtesc însă în spațiul profund al creației, al preocupărilor pentru teatrul asumat ca provocare. Ei au cîștigat "licitația" cu piese sau dramatizări foarte puțin cunoscute la noi, jucate cu succes afară, nu ușor de primit și de digerat cînd obișnuința pentru facil, superficial și emfatic formează deja un soi de tradiție periculoasă. Nu mă aștept să iasă de aici neapărat capodopere și
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
moralei, nesocotind obstacolele concrete, într-o hipertrofie a pasiunii însoțită de o stare abulică a gândirii. E o lume brutală, dură, unde funcționează doar dreptul celui mai tare. Prin etalarea unui extraordinar simț al situației, piesa este mai mult decât dramatizarea unui fapt divers sordid, pe care vechimea nu are cum să-l înnobileze. Tot timpul apare câte o piedică în calea planurilor macabre și personajele se adaptează "la vedere", împletind minciuna cu adevărul, obiectivele pe termen scurt cu cele pe
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
pun în cale lui Pinocchio. Copiii de astăzi deviază altfel și din alte pricini de la drumul drept. E bine să nu neglijăm această realitate, deși farmecul și parfumul poveștii își au puternice vibrațiile. Teatrul "Ion Creangă": Pinocchio de Carlo Collodi. Dramatizare de Cornel Todea. Regia artistică: Cornel Todea. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Coregrafia: Păstorel Ionescu. Distribuția (în ordinea intrării în scenă): Ani Crețu/Camelia Andriță, Cristian Irimia, Anca Zamfirescu, Cristian Boeriu, Boris Petroff, Alexandrina Halic, Marius Nanău, Dumitru Anghel, Marina Procopie, Daniel
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
la Editura Humanitas, o manieră practicată cu sîrg în Occident pentru a crea sau a resuscita un eveniment literar, teatral, cultural. Adaptarea versiunii scenice realizată de Mihaela Tonitza Iordache - un filolog și un om de teatru cu experiență în spațiul dramatizărilor, dacă ar fi să ne reamintim doar spectacolul Maestrul și Margareta din anii optzeci, tot al Cătălinei Buzoianu și tot la Teatrul Mic - adaptarea așadar urmărește îndeaproape propiul scenariu făcut de Nabokov însuși pentru regizorul Stanley Kubrick. Filmul din 1962
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
acesta Alchimistul pe piață, reușind, de data asta, să-l transforme într-un eveniment, chiar dacă discutabil pe anumite paliere: republicarea cărții la Editura Humanitas (în traducerea Gabrielei Banu) și spectacolul tinerei regizoare Anca Maria Colțeanu de la Teatrul Odeon, după o dramatizare făcută de dramaturgul Radu Macrinici. După lupte seculare, am ajuns și eu, în fine, să văd, într-o sîmbătă caniculară, montarea pe care am scăpat-o la momentul premierei. Poate în urmă cu mai bine de o stagiune vorbeam cu
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
vînt sau să transformi plumbul în aur? " Taina fericirii stă în a privi toate minunățiile lumii și a nu uita niciodată de cele două picături de untdelemn în linguriță". Așa grăit-a Înțeleptul Înțelepților "auzit" de Coelho. Teatrul Odeon - Alchimistul; Dramatizare de Radu Macrinici după romanul omonim de Paulo Coelho. Distribuția: Marius Stănescu, Constantin Cojocaru, Adriana Trandafir, Elvira Deatcu, Sebastian Papaiani, Laurențiu Lazăr, Mugur Arvunescu, Mircea Constantinescu, Pavel Bartoș, Ioana Batinaș, Gabriel Pintilei. Regia: Anca Maria Colțeanu. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
care i-ar fi servit drept model...), nescăpînd investigației nici una dintre repercusiunile acesteia asupra tipului de relaționare erotică al lui Paul/ Lawrence. Critica literară feministă tinde să citească acest roman (și scrierile în proză ale lui Lawrence în general) ca dramatizare a tensiunilor inevitabile între un feminin și un masculin, dincolo de un punct ireconciliabile din cauza fixării lor culturale într-o schemă ierarhică, și nu într-una de colaborare. Jocurile de putere în care se pierd întotdeauna personajele lui Lawrence (Gertrude - Walter
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
pereți. E altceva cînd lucrezi într-un teatru cu „pereți care respiră” decît în unul nou construit. - Care va fi următorul spectacol pe care îl veți monta? - „Crimă și pedeapsă”, la Universitatea la care lucrez în America. - Ați mai făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește dramatizarea, am lucrat așa ceva în facultate, în Teatrul Malîi al lui Dodin și în alte teatre. Romanul este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
într-un teatru cu „pereți care respiră” decît în unul nou construit. - Care va fi următorul spectacol pe care îl veți monta? - „Crimă și pedeapsă”, la Universitatea la care lucrez în America. - Ați mai făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește dramatizarea, am lucrat așa ceva în facultate, în Teatrul Malîi al lui Dodin și în alte teatre. Romanul este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de cea rusească sau de cea
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
fapt ce înseamnă un continent." De curînd, Editura Polirom a reeditat romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, în traducerea amintită a Norei Iuga, apărut în 2002, iar Radu Afrim semnează regia spectacolului cu același titlu, de la Teatrul Odeon, după o dramatizare proprie a cărții Aglajei Veteranyi. O premieră despre care s-a scris și în numărul trecut. Însemnările de aici nu se doresc o completare, ci doar poate o altă perspectivă. Mai implicată. O plasare altfel față de un destin, față de carte
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
Mugur, din tinerețea uluitoare a spiritului său, din tentația neobosită a aventurii s-a imprimat și există la Teatrul Odeon. Locul acesta rămîne unul dintre cele mai flexibile în gînd și faptă, rezistînd să meargă și să construiască ceva contracurentului. Dramatizarea regizorului Radu Afrim își delimitează story-ul mai degrabă la ceea ce ține de perioada copilăriei și a circului și de atmosfera de acolo. Nu e nimic discutabil în asta. Protagonista, Copila, este privită în această amplasare și nu mai este însoțită
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
fundamental, plasează spectacolul în altă zonă, aceea care pe mine mă provoacă să discut, să analizez, să privesc curios, fără să acord calificative arogante sau adjective baroce. Teatrul Odeon: De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi. Traducerea: Nora Iuga: Dramatizarea: Radu Afrim. Scenografia: Alina Herescu. Songuri: Ada Milea. Distribuția: Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu, Antoaneta Zaharia, Ada Milea, Oana Ștefănescu, Pavel Bartoș, Gabriel Pintilei.
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
pe mîna regizorului Alexandru Tocilescu. Pînă la capăt. Și n-am greșit. Ba dimpotrivă. După spectacolul cu același titlu de la Sala Izvor a Teatrului Bulandra, am plecat cu o stare specială. Ca atunci cînd am ascultat, înainte de '89, la radio, dramatizarea lui după Divanul sau gîlceava înțelepților a lui Cantemir, care suna ca un manifest. Asumîndu-și codul lui Harms, însoțindu-se, pe de o parte cu scenograful Dragoș Buhagiar și, pe de altă parte cu Irinel Anghel, o compozitoare de forță
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
Micaela Ghițescu Autoare, printre altele, a romanului Casa umbrelor (1996) (recent apărut în românește la Editura Vivaldi și a cărui dramatizare va face, și în România, obiectul unui spectacol realizat de Geo Saizescu cu studenții departamentului de teatru al Universității Hyperion), Teolinda Gersăo este una dintre prozatoarele portugheze contemporane a cărei operă a acumulat în decursul timpului numeroase premii și a
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
etc.). Romanul Maitreyi are și el o ecranizare - La nuit bengali - semnată de regizorul francez Nikolas Klotz. În România s-au montat parte din prozele sale fantastice. Ce părere aveți despre aceste demersuri? - Am vrut cu tărie să imprim ideea dramatizării nuvelelor fantastice ale lui Eliade. După părerea mea, un serial T.V. ar fi modul cel mai probabil de a avea succes. Dacă s-ar reuși asta, de fapt s-ar constitui un grup puternic de „fani” care ar putea permite
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
veacurilor". Și aici aceeași problemă a contrastului declanșează conflictul ce se petrece de data aceasta între înseși formele grupului. Cele două anatomii își revendică rolurile. Cea clasică rezolvă formele picioarelor, a mâinilor, cealaltă, cea afectivă, rezolvă restul și culminează cu dramatizarea înfricoșătoare a capetelor. Moore e un stăpîn diabolic al formei plastice cu o putere de transfigurare imensă pusă exclusiv în serviciul ideii sale de eternitate. Supusă măcinării continue, forma umană va rămâne la Moore redusă la o ultimă expresie definitivă
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
recupera ceva din timpul nostru, din farmecul și nebunia lui, din freamătul unei vieți ce a vorbit într-una despre moarte, ca să-l găsească, deși nedrept de devreme, pregătit. Și-l văd pe Popescu și în altă ipostază, transfigurat de dramatizările pe care le-a făcut, împreună cu regizorul, la spectacolele ...au pus cătușe florilor de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade, amîndouă puse în scenă de Alexander Hausvater, cu mare succes, la Teatrul Odeon. Spectacolul din el, din limba
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
conteneau. Actorii, obosiți, dar fericiți apreciau calitatea acestui public generos. Culeg câteva impresii din partea directorului José Luis Ferreira. "Oblomov este un mic diamant în acest festival. Tot ce am văzut aici m-a impresionat: un spectacol coerent, sensibil, bine construit. Dramatizarea după roman este foarte bună. Personajele Oblomov, Zahar, Psenițâna impresionează, sunt caractere puternice, bine adaptate la scenă. Toți spectatorii care la început oftau: vai, durează 3 ore, ieșeau din sală fericiți, cu ochii scăldați în lacrimi. Mihai Constantin e strălucitor
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
impresionant, o actriță care a jucat roluri mari în cele mai importante montări de la Teatrul Mic, înainte de '89, și peste care s-a așternut tăcerea după. Inexplicabil pentru potențialul ei. Pînă acum doi ani, pînă la Pușcă de vînătoare, o dramatizare făcută și regizată, ca și acum, tot de Liana Ceterchi, după românul lui Yasushi Inoue, si găzduită tot de Teatrul Act. Un rol că o bijuterie, mica și delicată, lucrata atent, în filigran, care a atras din nou privirea asupra
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
întreaga umanitate, un simbol admis de toată lumea", ceva mai presus de un instinct cum e sexualitatea ca tentație dominantă și explicație nesatisfăcătoare a lumii moderne. Deci nu călătoria în sine, oricât de aventuroasă, constituie miza și interesul acestui roman, ci dramatizarea și verosimilizarea unei experiențe inedite de cunoaștere. Pe de altă parte, Saludos este romanul unui pariu existențial și al unui pariu cu sine însuși. Au conținuturi ușor diferite cele două pariuri. Concursul ciudat "Tardif Globe-Trotter" are ca principiu întârzierea maximă
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
unor contraste extraordinare. În ciuda caracterului lor compozit, alternând confesiunea cu articole de ziar, cu poeme sau cu proză propriu-zisă, textele au fiecare un scop foarte clar în punerea în scenă a evenimentelor din carte. Radu Cosașu este un maestru al dramatizării oricărui text, indiferent de natura lui. S-a vorbit de concizia și de ritmul alert al stilului care solicită plăcut prin densitatea lui semnificativă, de contrastele faptice dar și de stil prezente la toate nivelurile narațiunilor. Cred că toate acestea
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
sancționa întârzierile noastre culturale. El deschide singur procesul critic al poemei ca ,minciună" literară. Chiar și atât e foarte mult pentru o vreme în care critica literară la noi încă nu exista, iar în Franța abia căpătase drept de cetate. Dramatizarea lecturii, concepută ca text secund, pe roluri, explică ce e poezia epică, spre a forma cititorul, până ce acesta să înțeleagă chiar și ce este ironia, ce este satira, ca instrumente ale libertății poetului, să știe că acesta nu este el
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
ostentativului, cum o numește prefațatorul, și a gesturilor care nu menajează sensibilitatea noastră de burghezi comozi și blazați. Poeta nu mai găsește rost și resurse pentru natural, discret, familiar și intim și atunci e clar că avem în față o dramatizare a biograficului, a exhibării în fața unui receptor despre ale cărui așteptări nici nu e nevoie să se știe prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
publicații ("Timpul", "Literatorul", "România", "Gazeta viitorului"), mai târziu în "Ziarul călătoriilor" și în multe altele. La Teatrul Național din București are loc reprezentarea cu mare fast a piesei lui Jules Verne și d'Ennery Ocolul pământului în optzeci de zile, dramatizare după roman, cu Aristizza Romanescu într-unul din roluri și cu prezența la premieră a Regelui și a Reginei. Evenimentul va fi consemnat de "infatigabilul Claymoor" la rubrica sa de mondenități. în 1897, apariția unei versiuni românești a Castelului din
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
de obiecte sonore pendulând prin diferite registre spațiale (de înălțimi, timbruri sau intensități) generează impresia unei distribuții pe mai multe voci. Subliniem însă că nu punem în sinonimie conceptele de voce formală și voce instrumentală sau timbrală. o Nuanțe sintaxice (dramatizare la-orizont) Considerând mono- și pluri-vocalitatea ca registre cantitativ- generice ale Vf pe coordonata de masă, putem clasifica o serie de nuanțe ale acestora, în perspectiva orizontului. De fapt ele sunt aspecte sau moduri de tipologie sintaxică, care conferă Vf o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]