403 matches
-
vă păstrez în minte așezată între pernele acestui pat în care vă regăsesc și acum, dar având în față mașina de scris, la care multiplicați cu toată râvna filă cu filă, opera soțului dumneavoastră, căci multe poezii și întreaga operă dramaturgică a lui Radu Stanca rămăseseră nepublicate la moartea lui. De aceea, nu este o exagerare să considerăm astăzi că tot ce a apărut până în prezent, este direct și indirect rodul strădaniilor dumneavoastră, pentru că neobosit ați oferit arhiva Stanca cercetătorilor creației
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
putem așeza pe TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ alături de artiști precum MARIA FILOTTI, SILVIA DUMITRESCU-TIMICĂ, LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ, ILEANA PREDESCU, SILVIA POPOVICI, GEORGE CALBOREANU, TOMA CARAGIU, RODICA TAPALAGĂ, GEORGE CONSTANTIN ș.a., pentru care marea poezie a spațiului românesc și a lumii, respectiv distincția interpretării dramaturgice, reprezentau veritabile laturi congenere cu ființa fiecăruia dintre aceștia în parte. Fie și numai dacă ne ducem cu gândul la cuprinzătoarea dimensiune creatoare a TAMAREI BUCIUCEANU-BOTEZ - dimensiune marcată de un lanț de date cu vizibilă înclinație tragicomică și consubstanțială nu
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
pe umorul jucat cu nerv și emoția descătușată a lacrimei, pe complexa, până la urmă, broderie a parcursului existențial al personajului abordat. Căci TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ a conceput cu fiecare reprezentație scenică a sa mereu câte un alt copil perfect al artei dramaturgice românești și universale, încercând să propună prin tot ceea ce a zămislit cu patimă și zvâcnet de atâția zeci și zeci de ani o viziune despre actor, așa cum puțini mai sunt interesați să îl vadă în ziua de azi, anume aceea
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
mai mult cu cât creația respectivă este una de ordin iterativ și cu o dinamică impresionantă a dezvoltării ei temporale, repetiția incluzând, de fapt, în structura-i specifică posibilitatea de a modela la nesfârșit nu atât fina țesătură a limbajului dramaturgic însușit, cât, mai ales, bogăția vastei sale semantici carateristice. Scriam în paragraful anterior faptul că TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ este un actor prin excelență stanislavskian al spațiului teatral românesc. Și asta pentru că interpreta compune în permanență din propriile-i trăiri lăuntrice un
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
îl putem asemui în liniște cu un fel de catedrală a Luminii celeste neîngenunchiate nici de timp și nici de uscăciunea sufletului din Celălalt... Dacă ar fi să o plasez pe TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ în intervalul specific al unei anumite direcții dramaturgice din vasta cultură a umanității de până acum, cred că acestui model teatral atât de bine conturat între limitele sonorității sale caracteristice nu i se pot stabili cu strictețe particularitățile definitorii decât în complexul angrenaj al creației românești de gen
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
deloc abstractă ori închisă în varii exerciții de ordin experimental a actriței. Un lucru remarcat cu constanță la TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ este și faptul că aceasta a încercat continuu să rescrie, cu argumentul decisiv al impresionantei sale personalități, textul fiecărei partituri dramaturgice studiate, așezând în cofraje puternic individualizate și bine înfipte în structura memoriei colective ceea ce autorul piesei a intenționat să comunice publicului prin intermediul textului respectiv. Fără a deosebi vreun paradox anume în anatomia scenică a artei sale interpretative, artista a reușit
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
intens acaparatoare, în substanța căreia simți brusc cum te afunzi până în straturile cele mai adânci ale timpului psihologic și îți abandonezi cu bună știință sufletul. Efervescența magiei dificil explicabile a personajului zămislit de actriță adună laolaltă, ca într-o reprezentație dramaturgică singulară a însuși autorului piesei de teatru respective, patima fără de granițe fixe a unui ludic continuu reconstruibil, simțul măsurii individuale în raport cu stilistica interpretativă aleasă, dar și participarea vădit directă a sa la deslușirea înțelesurilor primare propuse expuse în corpul textului
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
evidente. Ca și cum ar fi desprinsă dintr-un tablou literar leonidandreevian dominat de puternice tușe cromatice distincte, unde viața, boala, moartea și, finalmente, destinul personajului imaginat sunt proiectate cu insistență și vigoare pe retina oricărui participant la lectura vizuală a materialului dramaturgic respectiv, TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ a fost, este și va rămâne totdeauna acel prototip artistic care înmoaie miezul comediei clasice în focul purificator al unei lacrimi, compunând prin modalitățile sale de exprimare scenică un original crochiu de hiperbolă non-barocă, dacă ar fi
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
proză scurtă spre sfârșitul deceniului cinci, iar în 1959 apare cu patru piese de teatru reprezentate în București și provincie, din care trei (“Poarta”, “Ferestre deschise” și “Explozie întârziată”) sunt comentate cu elogii de presa vremii. Urmează apoi alte producții dramaturgice, promovate aproape anual (“Ochiul albastru”, “Costache și viața interioară”, “Himera”, “Ștafeta nevăzută”, “Simple coincidențe”) care îl impun între numele cele mai circulante în opinia teatrală. Îi apare de asemenea microromanul “Don Juan din Grădina Icoanei” și un volum de “Poeme
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
înainte de a-și da obștescul sfârșit, precum și ca președinte al unei Fundații Culturale ce desfășoară numeroase manifestări publice de o oarecare anvergură privind cultura și arta românească. Cele 40 de piese încă nereprezentate constituie o treime din întreaga sa opera dramaturgică. A făcut și regie de teatru. A condus Televiziunea Română și Institutul de Cultură din Veneția. Nu a fost niciodată înregimentat într-un partid politic. O biografie mai detaliată, cu nuanțe comice și ironice a lui Paul Everac se găsește în
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
se analizeze epoca în care se plasează spectacolul și, mai ales, cu speranța că vei putea aproxima numitorii comuni, factorii ce unifică. Zoltan Schapira subliniază în acest capitol evoluția spectacolului, ca metaforă și rolul acestuia în psihologia socială prin „școala dramaturgică” a lui E. Goffman. Spectacolul de teatru, ca suport social, în păstrarea identității culturale a românilor din Suedia este direct prin vitalitatea etnolingvistică, în care preocuparea păstrării limbii natale și factorii adiacenți (caracteristicile demografice, statutul socio-economic), prestigiul național și internațional
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zoltan_schapira_teatru_si_identitatea.html [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
Liviu Leonte, publicată la Editura Princeps Edit, Iași, în 2006, cu titlul Actorul cu mârțoaga, sau File din viața lui Haralambie Cutzaftakis, monografie G. Ciprian, o primă monografie a actorului dramaturg, se înscrie ca o contribuție importantă de istoriografie literară, dramaturgică și de artă teatrală. Din 2006 revine pe scena Teatrului Național, spre marea bucurie a publicului. Actorul strălucit este dublat nu numai de profesorul iubit de studenți, ci și de scriitorul Dionisie Vitcu. Deși mărturisește că scria versuri încă din
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
Am practicat o construcție pe mai multe planuri pe principiul montajului filmic, am schimbat în anumite scene raporturile, am luat texte de la anumite personaje și le-am inserat în textul altora. Prin urmare, inovația se regăsește mai mult la nivel dramaturgic. De pildă, în celebra scenă de teatru în teatru - nu apar actorii, ci chiar Polonius, Claudius și Gertrude sunt puși în situația de a juca rolurile. Vreau să mă întorc la simplu, la sondarea personajelor, într-o formulă nu spectaculoasă
Premieră Casa de productie TVR HAMLET luni 20 APRILIE 2015 – TVR 2 by http://revistaderecenzii.ro/premiera-casa-de-productie-tvr-hamlet-luni-20-aprilie-2015-tvr-2/ [Corola-blog/BlogPost/339423_a_340752]
-
că știm să trăim, chipurile, estetic și moral - mai degrabă normativ și-atât - poartă în el germenii unui teatru global jucat cu miliarde și miliarde de măști nu întotdeauna sincere și perfect integrate în rolul de forță maximă al repertoriului dramaturgic al lumii, anume acela de a fi. Fațetele personalității unui om sunt multiple, nu singulare. A avea curajul să-ți urmezi visul și să o iei de câte ori este nevoie de la capăt în această formă de viață nu reprezintă un alt
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_portret_final_magdalena_albu_1332755297.html [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
Mureșan. Piesa „Quartet” va fi difuzată în premieră tv luni, 3 martie, de la ora 20.10, la TVR 2, TVR HD și online pe TVRplus.ro. Scurt interviu cu regizorul Gelu Colceag despre „Quartet” TVR: De ce ați ales acest text dramaturgic contemporan și cum ați construit această piesă? Gelu Colceag: Am primit textul prin intermediul doamnei Ana Scarlat, care l-a și tradus, de la Spiro Gyorgy, după ce a fost la premiera de la Teatrul Bulandra a textului său „Tacâmuri de pui”, regizat de
Alina Gherman: Premieră TV: Piesa „Quartet” a Casei de Producţie TVR, luni, la TVR 2, TVR HD şi online pe TVRplus.ro by http://revistaderecenzii.ro/alina-gherman-premiera-tv-piesa-quartet-a-casei-de-productie-tvr-luni-la-tvr-2-tvr-hd-si-online-pe-tvrplus-ro/ [Corola-blog/BlogPost/339465_a_340794]
-
2013 și este coordonat de Asociația uniT (Graz, Austria) în colaborare cu Universitatea Kadir Hâș (Istanbul, Turcia), MC.nu/RIGHTABOUTNOW INC. (Amsterdam, Olanda) și cu Asociația dramAcum (București, România). dramAcum este un ONG activ în generarea de dramaturgie nouă, tehnici dramaturgice inovatoare precum și producția de spectacole. dramAcum a fost înființată în anul 2000 de Nicolae Mandea, Andreea Vălean, Gianina Cărbunariu, Radu Apostol și Alexandru Berceanu cu scopul de a genera și promova dramaturgia românească nouă. În 2010 organizația a căpătat personalitate
Rolul dramaturgului si activismul în teatru în dezbatere la Istanbul by http://uzp.org.ro/rolul-dramaturgului-si-activismul-in-teatru-in-dezbatere-la-istanbul/ [Corola-blog/BlogPost/92696_a_93988]
-
genera și promova dramaturgia românească nouă. În 2010 organizația a căpătat personalitate juridică, iar echipei i s-au alăturat Ana Mărgineanu, Maria Manolescu și Peca Ștefan. dramAcum derulează proiecte care au la bază colaborările între artiști în jurul construirii de text dramaturgic utilizat că instument de acțiune socială. De-a lungul timpului, dramAcum a produs și coprodus peste 10 spectacole, a organizat concursuri și ateliere de dramaturgie și a realizat peste 15 traduceri. Sprijinul oferit artiștilor români pentru participarea la această întâlnire-dezbatere
Rolul dramaturgului si activismul în teatru în dezbatere la Istanbul by http://uzp.org.ro/rolul-dramaturgului-si-activismul-in-teatru-in-dezbatere-la-istanbul/ [Corola-blog/BlogPost/92696_a_93988]
-
din „Lacul lebedelor” a reușit să rescrie în cu totul și cu totul alți termeni arhitectura complexă a sentimentelor și a muzicii sufletului rus și, până la urmă, universal. Fiindcă, precum autorul „Azilului de noapte” a așezat în centrul universului său dramaturgic Omul cu toate reflecțiile lui neutopice despre ontos ca expresie fundamentală a dialogului lăuntric și, bineînțeles, a celui interuman, Maya a reușit să pătrundă cu o nesfârșită delicatețe dincolo, „în infinitul unic” (G. Maievski) al vieții fiecărui rol, oferindu-i
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
mintea și din mâinile creatorului său... Pentru harul desăvârșit al LEOPOLDINEI, nu s-a conceput în timpul vieții sale o piesă de teatru care să îi definească în totalitate ființa și care să fi transcens prin forța mesajului conceput întreaga gamă dramaturgică universală creată până în acel moment de sfârșit de secol XX, când actrița s-a mutat definitiv în toamna anului 1998 pe tărâmul necunoscut al pieselor de tip monolog cu distribuție unică. Nu a fost să fie așa, pentru că, de foarte
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
pactul cu diavolul devin vânzarea de oase, elemente alegorice ce exprimă contrariul trăirii în demnitate. Reabilitare spectacularității, bazată pe trei categorii dominate: conflictuale, psihologice (mitice) și scenice, pentru Dumitru Velea este mijloc de a exprima un întreg evantai de motive dramaturgice: conflictul credință-religie, opțiunea tragică, căutarea adevărului prin mit, sondarea realității prin filozofie, sacrificiul, demonia, credința în adevăr, psihologia circumstanțială, spațiul de element participativ și simbolul. Practic, întreaga piesă e o metaforă cu rezonanțe filosofice ce-l așează pe autor în
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator_al_florin_tene_1327137915.html [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
superbă) a Limbajului. Limbajul este și el o reacție la Istorie, un mod de a crea Istorie, de a comunica permanent cu ea. Limbajul încearcă să umanizeze Istoria, s-o stăpânească. Pătrundem acum într-un alt nivel semantic al operei dramaturgice. Este extrem de interesantă construcția piesei. Nu poți să-ți dai seama, este vorba de niște țărani din evul mediu, pe care spaima îi face să se proiecteze în viitor (un fel de iluminare, de anticipare a Răului, o fantă deschisă
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
vizibil ritmul și mijlocul (tăietura) devine scop. Această secvență care dă titlul filmului e de fapt un preludiu, un esablishing shot care se întinde pe minute bune, dar care furnizează prea puține elemente care sunt duse mai departe. Filmul propriu-zis, dramaturgic vorbind, e triunghiul amoros care se încheagă ulterior între Robert, Petrică - Andi Vasluianu (prietenul din copilărie rămas în sat) și Paula - Ioana Flora (prima iubire). Calofilia tăieturii care nu ține cont de reguli lasă acum loc dialogurilor excelente ale lui
în București și în provincie by https://republica.ro/ratatul-c-i-rahatul-in-bucurec-ti-c-i-in-provincie [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
pactul cu diavolul devin vânzarea de oase, elemente alegorice ce exprimă contrariul trăirii în demnitate. Reabilitare spectacularității, bazată pe trei categorii dominate: conflictuale, psihologice (mitice) și scenice, pentru Dumitru Velea este mijloc de a exprima un întreg evantai de motive dramaturgice: conflictul credință-religie, opțiunea tragică, căutarea adevărului prin mit, sondarea realității prin filozofie, sacrificiul, demonia, credința în adevăr, psihologia circumstanțială, spațiul de element participativ și simbolul. Practic, întreaga piesă e o metaforă cu rezonanțe filosofice ce-l așează pe autor în
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator.html [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
El este un tip solar, pozitiv. Ai zice că deține știința și arta de a fi fericit. De a vedea lumea cu ochi buni, cu luciditate, înțelegere și dragoste. O plimbare pe strada Spinoza, îi prilejuiește reconstituirea, cu autentică fibră dramaturgică, a conflictului lui Max Brod (care a locuit pe această stradă) în cazul scandalos al manuscriselor lui Kafka. Povestirea devine halucinantă, de-a dreptul kafkiană. În textul intitulat în stil avangardist „Yaffo. O zi. Cu soare.” ni se oferă patru
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_dar_de_la_r_zoltan_terner_1386231073.html [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
altă carte a inepuizabilului Miron Manega, „Acești netrebnici care ne conduc - Interviu cu Mihai Eminescu”, piesă de teatru într-un act și 4 scene (NICO, Tg. Mureș, 2014). Pentru explicitare, chiar la începutul celor „Câteva lămuriri necesare” ce prefațează creația dramaturgică, autorul declară: „Sensul acestui interviu este acela de a releva halucinanta actualitate a gândirii lui Eminescu și vastitatea preocupărilor sale”. Piesa a fost pusă în scenă la Teatrul Elisabeta din București, la 15 ianuarie 2015 (premiera), și la Teatrul Odeon
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]