2,442 matches
-
Viorel Cosma, Rufina E. Leytes, Vasile Tomescu, Mihai Cosma, Martin Schimek, Lukas Haselböck. Aceștia din urmă, vienezi, abordează comparativ apropieri de destin și factură (Franz Schreker și George Enescu, pe aici psihanaliza există în extrasul din ,Mein Charakterbild"), apropieri de dramaturgie și scriitură (comparație între Vox Maris de Enescu și Marea de Debussy). Rezonanța compozitorului Enescu în America (David Williams - S.U.A., Tibor Szasz - Germania), în Italia (Ioana Ungureanu), se deschide mai spectaculos cu o serie dedicată radioului. Aici contribuții ale unor
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
cântate: dicția este impecabilă deopotrivă în franceză, germană, italiană - arta rostirii cuvântului cântat transformă fiecare lied într-un poem emoționant. Nimic nu este exterior sau inutil în acest demers de fină intelectualitate, de la apariția scenică sobră, severă chiar, până la edificarea dramaturgiei unui ciclu atât de amplu ca ,Dragoste de poet" de Schumann. Cântat cu o simplitate rafinată, acesta a concentrat parcă în paginile partiturii tristețile ascunse ale întregii lumi. în zona melodiilor franceze, o artă aproape microscopică în minuția detaliilor, un
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
XX; am audiat lucrări datorate lui Dmitri Șostakovici și Bela Bartók, de asemenea Cvartetul al 6-lea, în fa minor, de Felix Mendelssohn Bartholdy, una dintre primele, dintre importantele lucrări de acest gen ale repertoriului post-beethovenian. Felul de a concepe dramaturgia muzicală a lucrărilor, dramaturgie puternic revelată în fapt sonor, se orientează în acest caz spre preluarea modelului beethovenian al cvartetelor din perioada de maturitate a titanului. Mă refer la stringența evoluțiilor, la strictețea construcțiilor muzicale, la robustețea sonorităților. Evoluția muzicală
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
datorate lui Dmitri Șostakovici și Bela Bartók, de asemenea Cvartetul al 6-lea, în fa minor, de Felix Mendelssohn Bartholdy, una dintre primele, dintre importantele lucrări de acest gen ale repertoriului post-beethovenian. Felul de a concepe dramaturgia muzicală a lucrărilor, dramaturgie puternic revelată în fapt sonor, se orientează în acest caz spre preluarea modelului beethovenian al cvartetelor din perioada de maturitate a titanului. Mă refer la stringența evoluțiilor, la strictețea construcțiilor muzicale, la robustețea sonorităților. Evoluția muzicală devine veridică, deloc circumstanțială
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
o meditație care - iată, în chip fericit! - a întâlnit tipul de sensibilitate latină pe care o dezvoltă muzicienii Cvartetului ,Stradivari". Pe o direcție similară privind demersul interpretativ a fost orientată realizarea marelui Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici, o dramaturgie amplă, o spiritualitate de tip slav excelent portretizată de muzicienii formației pe direcția unui programatism psihologic abil tensionat expresiv. Cred însă că orientarea pe direcția unei expresivități suculente poate atinge limite mai puțin dorite, cele ale unei șarje ce dislocă
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
of utopia") Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
deja loviți. Celor care vor să afle “ce înseamnă să fii trendy” o să le răspund sincer că habar nu am și că, dacă ar ști cineva, ar fi aflat între timp și M. Jourdain, cu efecte greu de calculat asupra dramaturgiei contemporane. Ceea ce se poate ști cu siguranta despre trend este ca se află tot timpul în mișcare. O condiție, deci, necesară, dar niciodată suficientă, pentru a nu rămîne în urma lui, este să nu pierzi timpul. Pierderea de timp favorită a
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
Roxana Racaru Dramaturgia românească, genul situat cel mai mult în umbră din toată literatura română postbelică, necesită revizuiri, cu atît mai mult cu cît nu avem sinteze critice recente consacrată ei, iar ierarhiile și analizele existente datează în mare parte de dinainte de Revoluție
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
receptare, pe care criticul nu-l menționează. Dacă raportarea celorlalți dramaturgi la comenzile ideologice ale vremii rămîne marginală și ușor de explicat/ignorat într-o analiză, la D. R. Popescu, la fel ca în cazul romanului obsedantului deceniu la care dramaturgia sa se raportează, ideologia și problematica puterii sînt în centrul textului și formează baza dezbaterii și a anchetelor personajelor. Este vorba așadar de o specie cu reguli destul de precise și cu altă miză, pe care ignorînd-o pierdem din vedere principalul
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să ia în
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să ia în discuție piese și vremuri deja intrate în manualele de istorie și care
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să ia în discuție piese și vremuri deja intrate în manualele de istorie și care să pună astfel în discuție dramaturgia românească postbelică, merită atenție. Cu o observație privind confuziile de personaje și inconsecvențele, inadmisibile într-o analiză critică: "provocat, șVasileț moare în cursul unei încăierări, nu se sinucide, așa cum eronat au afirmat unii critici" (pagina 240), pentru ca la pagina 241
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
46: "cel ce se zbate în pîntecele Anei este continuatorul spiritual al lui Abel, iar biologic urmașul lui Abel școrect: Cain, s.m., R.R.ț și va purta cu sine tot ceea ce e bun și ceea ce e rău în această lume". Dramaturgia românească postbelică, dar și producțiile ei post-decembriste, merită o recitire, din perspectiva exigențelor noastre de azi, fără ca noxele de atunci să ne mai aburească lentilele critice. Deocamdată ceea ce avem sînt recapitulări a ceea ce s-a zis deja. Romulus Diaconescu - Condiția
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
dar și producțiile ei post-decembriste, merită o recitire, din perspectiva exigențelor noastre de azi, fără ca noxele de atunci să ne mai aburească lentilele critice. Deocamdată ceea ce avem sînt recapitulări a ceea ce s-a zis deja. Romulus Diaconescu - Condiția umană în dramaturgia postbelică. Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu, D. R. Popescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2001, 292 pag.
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
Protagonistul, firește, dl Valeriu Stancu. Laudă-te gură! Din Basarabia De la Bălți, din Basarabia, primim nr. 1-2 pe 2002 al revistei SEMN. Revistă literară, cum citim pe copertă, intrată deja în al cincilea an de existență. Reținem bilanțurile: poezia, proza, dramaturgia și critica anului 2001. Cărți apărute dincolo, ca și dincoace de Prut. Apoi, două interviuri: cu dna Simona Popescu și cu dl Daniel Vighi. Numărul se deschide cu o bună pagină de umor. În vechiul stil comunist, valabil cîndva și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
tehnica variațională. Închinată memoriei celui care a fost compozitorul Mihai Moldovan, cea de-a IV-a Simfonie, "Ritornelles" - lucrare terminată la sfârșitul anilor '80 - se înscrie în zona căutării sintezelor pe terenul unor formule arhetipale ce pot defini aspecte ale dramaturgiei muzicale.
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
în continuă mișcare și nu bate nimic în cuie. Decît valoarea. Stagiunea care s-a încheiat a atras atenția în mod special cu un program pe care s-a mizat foarte tare: spectacole-lectură. S-au tradus texte foarte noi din dramaturgia nemțească și elvețiană - criticul de teatru și traducătorul Victor Scoradeț a asigurat selecția și versiunea în limba română - piese care, de pildă, acum un an, la Festivalul de teatru de la Avignon, au constituit atracția și revelația ediției. Cristi Juncu, Radu
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
un alt tip de teatru. Extrem de interesante în acest sens mi se par fragmentele din scrisorile lui Jan Kott adresate confratelui și prietenului său cu mult mai tânăr Jerzy Timoszewicz - publicate în "Dialog" numărul 7, iulie 2002 (mensualul polonez consacrat dramaturgiei contemporane, teatrale, de film, radio și televiziune". De pildă: Edinburg, 10 septembrie 1963. (Se referă la două piese ale lui Mrozek) "Sunt după o săptămână de repetiții și mai am înaintea mea trei până la premieră... Mi-au cumpărat conform "partiturii
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
de mare maestru și în afara oricăror idei preconcepute. Elemente specifice spectacolelor de revistă de pe �Broadway", ale dansului de cabaret, elemente de balet academic, de dans expresionist, de caracter sunt folosite în virtutea unei coerențe ordonate de ideea de bază, de o dramaturgie temeinic condiționată în plan psihologic; doar finalul spectacolului - moartea eroinei, simpla cădere a acesteia - aduce o slăbire a tensiunii fluxului dramatic. Dar virtuozitatea evoluției teatral-coregrafice este susținută în primul rând de polifonia planurilor psihologice; ipostaze distincte ale vedetei, imagini distincte
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
Teatru radiofonic mi-a lăsat amintirea unei combinații unde lectura "pe roluri" și decorul sonor țin locul imaginii și nu o însoțesc. Iată motivele avuabile, pentru care inițiativa Teatrului Act prin care eram invitată să ascult piese noi, întâi din dramaturgia germană și apoi din cea elvețiană, nu mi-a stârnit un entuziasm excesiv. M-am decis să mă duc, totuși, trecând și peste motivele inavuabile, numai pentru a-mi satisface curiozitatea față de o zonă teatrală la care nu am acces
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
-și impune criteriile. Neputință? Nu chiar. Există o forță a binelui captată de prezența sponsorilor (Ericsson, ABB), de bunăvoința celor ce au sprijinit proiectul (PRO HELVETIA, ABB, HVB, Institutul Goethe), materializată în încăpățânarea lui Victor Scoradeț de a face cunoscută dramaturgia pe care o prețuiește; există ceva bun adunat în intonațiile actorilor, în concentrarea atentă din privirea regizorilor, veghind din colțul spațiului de joc, în tăcerea respectuoasă a publicului tânăr, în felul cum își înțelege misiunea Marcel Iureș: în serile de
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
ceea ce se poate numi o personalitate. Este agreabilă și comunicativă, volubilă, chiar percutantă, este diplomată și perseverentă. Talentul ei muzical - și nu numai acesta, un talent în adevăr puternic - se sprijină pe intuiție, perseverență, pe o bună aplicație în zona dramaturgiei muzicale, precum și, desigur, pe harul unei voci cu care s-a născut și asupra căreia lucrează în continuare drept condiție a igienei profesionale. Cu decenii în urmă, în timpul studiilor de la Liceul de Muzică "George Enescu", uimea asistența prin felul autentic
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
a spune că trăim într-o lume rea, bolnavă din cauza nesimțirii, a surzeniei, a dizarmoniei create de vocile discordante ale singurătăților. într-o ordine a importanței în semnalarea fenomenului ar trebui spus că mult discutata, pe tonuri plângăcioase, problemă a dramaturgiei originale își găsește o rezolvare firească când materialul dramatic e integrat în semnele de întrebare și tentativele de răspuns ale viului. Tinerii regizori montează piesele lui Ștefan Caraman, Radu Macrinici și Valentin Nicolau fără să li se dea indicații de la
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
Radu Afrim (îngerul electric) și Alexandru Berceanu (Uzina de plăceri S.A.) au o certă adresă polemică, o vibrație stenică a nemulțumirii care nu poate să nu impresioneze, dincolo de eventualele stângăcii, de vocabularul de gang, de stridențele unor accente. Contactul cu dramaturgia lumii, recuperând ceea ce a fost ocolit în anii comunismului simultan cu piesele scrise recent, poate crea o stare de ușoară confuzie amatorilor de clasificări, dar e benefică pentru publicul care își poate verifica disponibilitatea de a accepta complexul de sentimente
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
Cât v-a costat și cât ați... beneficiat pentru că vă numiți Mușatescu? - Absolut nimic. Tot așa cum nea Tudorică Mușatescu își făcea iluzii că suntem neam de Mușatini, la fel și-a închipuit lumea că-s urmașul direct, în materie de dramaturgie al titanicului meu unchi. Ei, bine, teatrul m-a atras totdeauna numai ca spectator, și nicidecum în calitate de producător. Visul meu, de-o viață, era s-ajung un poet de dimensiuni cosmice. N-a fost să fie! Când am fost tentat
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]