63 matches
-
ani) - film de animație/pastișa la "Zece negri mititei", cu zece țestoase a caror decimare, dublată de comentarii "cu cheie", stîrnea invariabil hohotele elvețienilor - și pînă la The Pig^s Family de Martin Guggisberg (proaspăt absolvent) - parodie grotesca - savuroasa la dramoletele cu bătrîni, cu ceva din verva coloristica a lui Toto le Héros -, filmele tinerilor văzute anul acesta la Solothurn au demonstrat o prospețime și-o pofta de ludic de care, mărturisesc, nu-i credeam în stare. Campionul absolut al acestei
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
din cele mai înspăimântătoare. Toate marile teme ale creștinismului sunt confiscate și puse să slujească unui maniheism politic întemeiat pe cultul rațiunii istoriei. Sau, în formularea Profesorului Tismăneanu, "marxismul se întemeiază pe cultul rațiunii mediate de agentul mesianic al Istoriei". Dramoleta politică, cu milioane de asasinați, patologie cu accente metaforic-simbolice criminale, o formă de gandire ce ține de „mental”, adică de psihonevroza, si care ar scoate din minți și-o piatră. Pentru că, atrage atenția Vladimir Tismăneanu, marxismul nu exprimă oricum revoltă
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
lîngă Tokio) pentru a asculta clopotele de la mănăstirile din Kioto, clopotele ascultate ani de-a rîndul la radio, și pentru a o întîlni pe Otoko pe care o văzuse fotografiată într-o revistă pentru femei. Totul ar putea fi o dramoletă, după cum spunea cineva, numai că nimic nu aduce a dramoletă în acest roman de unde înțelegem încă o dată că nu există dramolete în realitate, ci numai ochi care le construiesc, ochi în care a intrat un ciob din oglinda lui Andersen
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
clopotele ascultate ani de-a rîndul la radio, și pentru a o întîlni pe Otoko pe care o văzuse fotografiată într-o revistă pentru femei. Totul ar putea fi o dramoletă, după cum spunea cineva, numai că nimic nu aduce a dramoletă în acest roman de unde înțelegem încă o dată că nu există dramolete în realitate, ci numai ochi care le construiesc, ochi în care a intrat un ciob din oglinda lui Andersen, accident de care scriitorii buni ai Japoniei se pare că
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
o întîlni pe Otoko pe care o văzuse fotografiată într-o revistă pentru femei. Totul ar putea fi o dramoletă, după cum spunea cineva, numai că nimic nu aduce a dramoletă în acest roman de unde înțelegem încă o dată că nu există dramolete în realitate, ci numai ochi care le construiesc, ochi în care a intrat un ciob din oglinda lui Andersen, accident de care scriitorii buni ai Japoniei se pare că au fost feriți. Ar fi banal de explicat că farmecul acestor
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
stare firească în sistemul său de referință, Monica se dezvăluie pe sine ca un proiect ratat: în loc de Venus din Willendorf, paradigma absolută a feminității, ea a devenit un fel de fata babei, revelator mecanic al nenumăratelor porcării de mahala și dramolete de cartier.
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
sale e de găsit în faptul că nu s-a găsit niciodată în situația de a încerca să iasă din modesta condiție altfel decât învinuindu-i pe alții. Despre autodepășire, perfecționare, muncă asiduă nu pare să fi auzit. Această mică dramoletă n-ar avea un final pe măsură dacă n-aș spune că, în urmă cu vreo lună, personajul indignat că străinii au "ocupat" locurile de muncă din țară se dădea de ceasul morții să prindă un contract undeva prin Spania
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
este mai fragil decît și-a închipuit fragila Juno, el se destramă sub ochii ei punînd în ecuație întrebări cu mult mai grave decît, spre exemplu, ce se întîmplă cu copiii care încap pe mîna unei familii dezbinate. Drama sau dramoleta familiei Loring o face să constate că îl iubește cu adevărat pe adolescentul cam tăntălău și dezorientat, la rîndul lui un copil ceva mai mare agățat de chitara și propriile întrebări. Filmul ne oferă un personaj emancipat, o jună aproape
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
precum Radu Mihăileanu cu Cel mai iubit dintre pămînteni (1993) sau Nicolae Mărgineanu cu Undeva în est (1991), însă nici unul nu a reușit să capteze singurul lucru de care cinematografia română avea nevoie după o baie de rahat heirupisto-șantierist cu dramolete proletar-intelectuale și metaforită cît cuprinde: Autenticitatea. Mungiu ca și colegii săi de generație au deschis cinematograful către autenticitate, către ciné-verité, eliminînd orice fel de filtru stilistic, orice artificiu retoric care ar fi pus surdină faptului de viață. Filmul lui Mungiu
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9279_a_10604]
-
pungi de plastic bătute de vînt! În altă ordine de idei, e inimaginabil cît de încurcate sînt căile oricărui film, de la "punga de plastic", de la momentul inspirației originare, pînă la momentul statuetei de aur; cîte romane, cîte destine, cîte tragedii, dramolete sau comedii, cît hazard și cîtă inginerie financiară se ascund în spatele unui "simplu" Oscar... De pildă, să alegem doar o mică poveste: Oscarul pentru cel mai bun scenariu-adaptare (de astă dată "autoadaptare"), al scriitorului John Irving (ca un amănunt pitoresc
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
lui Hans, prietenul venit din Germania, mostre de mentalitate ante- și postdecembristă, scenete ale căror eroine sunt, pe rând, o bătrână chinezoaică, Madam Capot, o ziaristă, o tânără cu ambiții literare, o pasageră din troleibuz, o valiză ș.a.m.d.; dramolete (episodul Evdochia), fantezii ale hazardului ("conversația" dintre George Arion și o ușă de autobuz), mici miracole ale scrisului și aventuri ale scriiturii (pulverizate, la modul propriu, din paginile unei copii xerox, prin nu se știe ce capriciu al întâmplării), istorioare
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
displace felul în care este administrată postum imaginea autorilor dispăruți. Mai ales când aceștia sunt tineri. (Și din nefericire, ultima generație numără deja câteva asemenea cazuri tragice). Iertat să-mi fie cinismul, dar am văzut instrumentându- se, nu o dată, veritabile dramolete de prost-gust, menite să lezeze de fapt memoria respectivului tânăr scriitor. Discuția critică asupra valorii e sistematic neglijată în favoarea unor discursuri liricoide și festiviste, de un romantism provincial, ai căror mandatari sunt de obicei amicii și familia. Or, așa ieșim
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
iar punctul meu de referință rămîne, inevitabil, Erich Kastner. Harry Potter este o carte excepțională, și încerc să fiu cît mai cumpănită aruncînd astfel de superlative. Personajul este un copil orfan (voilà Dickens și o lungă tradiție de tragedii și dramolete care smulg scîncete și suspine, dar cîtă diferență aici!), cu necazurile lui, care niciodată nu se plînge, deși locuiește într-un dulap sub scări, are niște oribili părinți vitregi în persoanele unchiului și mătușii sale (voilà Mark Twain, dar cu
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
Bogdan Duca despre cartea " Nu putem reuși decât împreună. O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000" "Istoria CDR, istoria opoziției din România anilor 90 trebuie privită retrospectiv și din perspectiva obiectivă a omului care nu a fost implicat sentimental în dramoletele politice ale anilor 90. Este istoria unui eșec. Eșecul unei maturizări politice, eșecul construirii unei societăți civile autentice, eșecul construirii unei alternative viabile și vandabile. Ce a rămas de pe urma acestui eșec? Agenda de dreapta practic inexistentă, inventarea și perpetuarea unei
Bogdan Duca: E istoria unui eşec. Eşecul unei maturizări politice by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28743_a_30068]
-
cu un fel de joc de pase, meciul reluîndu-se acolo unde discuția este escaladată spre o apropiere prea mare. De la început, vulnerabilitatea lui Peter constă tocmai în vanitatea sa, îi servește Katiei o serie de ficțiuni eroice sau sincerități telenovelistice, dramolete inventate pentru a o impresiona, în timp ce Katia desfășoară un întreg arsenal de seducție în fața publicului format dintr-un singur spectator, însă unul cu totul refractar soap-urilor larmoaiante. Poate că în seriale, atît cît putem vedea din fragmentele expuse, actrița întruchipează
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
Fiindcă alunecă, gogîlț-gogîlț, cel mai bine. De pildă, micul tratat de (anti) artă oratorică despre cum se declamă din Eminescu, în stare, abstras din chenarul (îndoliat...) al polemicilor de tot felul, să tragă o chestie (pardon!) serioasă, dom'le, spre dramoletă derizorie: ,recitarea lîncedă, convalescentă. ș...ț E ca și cum Eminescu ar fi versificat melancolia erotică a mai multor generații de mătuși, dacă nu a mătușii arhetipale. Atmosfera e, firește, visătoare și amară. Privirea e cețoasă, lacrima lucește indecis în colțul ochilor
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
Mi se pare totuși excesiv ca două femei să dispară sufocate în cadă la nici treizeci de pagini distanță! M-am însurat cu o comunistă conține frumoase pagini de flirt universitar între un student și-o preparatoare, însă eșuează în dramoletă de spionaj. În plus, și aici, și-n alte povestiri din volum, demnitarii au obiceiul de a-și da duhul taman în delegații oficiale. Originalitatea intră în schemă și riscă să se transforme în clișeu. Iar arta de a înviora
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
lucru cu adevărat bun pe care l-a făcut, a fost că, pe fondul unui asalt scelerat asupra lui, i-a rezistat patru ani lui Băsescu. Altfel, a administrat decent țara în condițiile unui noroc chior care l-a lovit (dramoleta dragă Stolo, nu mai revin, l-a făcut om), a transformat-o într-un fals rai imobiliar (unde toți demenții nu se mai sculau din pat sub un milion, iar azi sunt curățați) și, profitând de ultimul context economic mondial
Ciutacu, analiză dură despre Tăriceanu: Frumos bărbat, urâtă ieşire din scenă () [Corola-journal/Journalistic/43653_a_44978]
-
sfătuitor al lui Constantinescu, d-na Zoe Petre, iese din amorțeala care-a cuprins-o încă pe vremea când dormita la Cotroceni e un alt semn că vinovații din 1996-2000 au luat-o razna. Astăzi, d-na Petre vorbește despre "dramoleta localului", despre faptul că CNSAS nu a avut (cum nu are nici astăzi) un sediu corespunzător. Să-i reamintești unei persoane care folosește amnezia ca pe-o armă de atac, că exista soluția, aflată la mintea cocoșului, ca arhivele să
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
Gheorghe Barbu. Dar mai discret. C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE Mircea Geoană, teatru, ediție princeps: Golanii, tragi-comedie după o idee de Liviu Rebreanu; Mizerabilii, comedie bufă, dramatizare și adaptare pesedistă după V. Hugo; Canci prezentă la Parlament, dramoletă; Neonazistul, viața romanțată a lui Mircea Mihăieș. Poșta rubricii. Mircea Badea, emisiunea ,În gura Presei", Antena 1: Ați ghicit: Machu Picchu este, într-adevăr, un joc de cărți după care, în urma unui referendum, s-a și dat numele unui oraș
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
Mihailovna Zarecinaia (ce IDEE!), în mirosul de fîn cosit și abandonat pe scenă, în clipocitul lacului ce se intuiește dincolo de construcția pontonului, scenă totodată a Ninelor și a lui Treplev, în necuprinsul tristeților Mașei sfîșiată între acordurile desuete ale unei dramolete de operă prăfuită și automatismele gesturilor chapliniene, cabotine și tulburătoare din finalul spectacolului - corpul lui Treplev este băgat parcă în al ei, mort, inert, iubit la fel ca și cînd ar fi viu, ba mai mult, pentru că doar acum este
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
trei zile de-a rîndul, să nu mănînce și să nu bea, dacă n-or avea ce"? Fidelitatea, la Caragiale, o măsoară hatîrul. Dacă mă iubești...", arma șantajului soft, pe buzele tuturor, este exact ocaua care cîntărește hatîrul. Iar mica dramoletă a lui Leonida, speriindu-se din nimic, și căutînd pricini înalte într-o biată chermeză de mahala, pune în abis mecanismele politicii și familiei, înfrățite, din toate piesele lui Caragiale. Este secvența, dată cu încetinitorul - ar putea fi, păstrînd proporțiile
Veniți, credincioși! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6612_a_7937]
-
spre descrețirea frunților, anecdota. Melancolia sfîrșitului de an, surprinsă cu finețe de Eliade, melancolia despărțirii de "frăție", face, totuși, diferența. Apoi, "început de vară, cu ispite." Convertiri de tot soiul, din care cele la Balzac, bunăoară, se și prind. Mici dramolete absurde răsar dintre amintirile anilor mici: "uitasem cine sînt și ce căutam în clasa cu un director și o umbrelă." Peste trei ani, în 1928, începe Gaudeamus, al doilea volum al unor amintiri ispășite. După bacalaureat, alte cursuri, alte întîmplări
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
Cvartetului) este impecabil. Tocmai pasajele muzicale, extinse și bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
pe care ceilalți n-au nici o dificultate în a le recunoaște sînt byronienii Manfred și Lara, Othello și chiar Abatele de Ganges - criminal complex care se impusese în conștiința epocii și al cărui nume figură la rîndul sau în diverse dramolete. Dar Dumas nu se oprește aici. Căci, cu ironie și autoironie, el își pune "corul" să-i compare personajul principal cu Didier, eroul astăzi-uitatei Marion Delorme a lui Hugo (1829) și, în aceeași frază, si cu Antony, erou al și
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]