47 matches
-
și Shiwini, zeul soarelui în vechiul Urartu (Caucaz). • denumirea Dakota din S.U.A. înseamnă „prieteni, aliați“, după noi se compară cu daka „soare“ în makah (S.U.A.). • v. ind. sakhi „prieten“ cf. saku „soare“ în l. caddo (nat. amer.), suka „stea“ în dravidiana, siqiniq „soare“ la eschimoși. La fel si lat. socius „soț, prieten, aliat“. • camarad pare legat de kam „soare“, (țig., nag.) ori qamar „luna“ la arabi. • skr. mitra „prieten“ e clar iranianul Mitra soarele. • și jap. tomo „prieten“ se compară cu
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
Oceania) cf. daga „soare“ în cercheza (Caucaz); dara „sânge“ comun oceanic, cf. dare „soare“ în maipuană (Papua Nouă Guinee), respectiv dârî în tagota (Papua N. Guinee); magh. vér „sânge“ (și în alte limbi fino-ugrice) cf. vera „soare“ în polineziana, melaneziana, dravidiana; semiticul dăm se compară cu masai ndama „soare“, cu hidoma „soare“ în nipode witoto (nat. amer.) și cu da „astrul zilei“ în central pomo (nat. amer.) + m „al meu, acesta“; țig. rât „sânge“ amintește de soarele egiptean ra, dar și
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1427704943.html [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul lui din i.e. *kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei, uralo-altaicei, dravidienei, bantu etc. din Europa, Asia, Africa. Acest lucru l-a recunoscut și în scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
Africa) sare „câine“ este exact sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua Nouă Guinee, vezi Austric Influence în India), șese „câine“în nandi se apropie de sas, astrul diurn în wintu (America de Nord) , rus. suka „cățea“ se compară cu suka „stea“ în dravidiana și cu siqiniq, soarele eschimos. Referitor la engl. dog „the origin remains one of the great mysteries of English etymology“. Așadar, etimologie necunoscută. Unii l-au comparat cu mbabaram (limba băștinașa în Australia) dog cu același sens că și în
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
plantă mutatoare, împărăteasa, tidva de pământ, în germ. Hunds - kürbiss adică „al câinelui dovleac“. • Rus. sobaka pare legat de saba „soare“ în amerindiana. • Rus. suka „cățea“ și suku „câine“ în wintuan și washo pot fi în relație cu suka „stea“ dravidiana, siqiniq „soare“la eschimoși, ca și siki în roviana. În limba atsugewi homa înseamnă „câine“ și se compară cu hama „soare“ în zoque de Rayon (în achumawi „câine“ e cahomaka). Šun în armeana, šuõ în lit., šuni în oluta popoluca
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
e alceva, păstrează urmele civilizației britanice deși peste tot te întâmpină cu temple budiste impresionante. Se simte și tradiția vechiului regat Kandy și vechea civilizație vedda că o continuare din antică Indie amestecata cu populația băștinașa sinhaleza și mai tarziu dravidiana. Sinhalezii au conviețuit două milenii cu tamilii care s-au așezat în nord până la venirea portughezilor în 1505, apoi a olandezilor în 1658 și a englezilor în 1795-1796 pe care mai apoi în 1802 au declarat insula drept colonie britanică
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440474671.html [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
Că lucrurile ar putea sta astfel vorbește și situația din alte familii de limbi: - magh. egy „1“ ~ magh. ég „cer“. - tot asa turcescul bir conține aceleași consoane că și cerul scitic abra din care probabil derivă, cf. biri „soare” în dravidiene (India). După cum cafrul (din Africa de Sud, Mozambic) numa e imposibil să nu ne ducă cu gândul la num „cer“ samoed (în nordul Siberiei). Și mai interesant este numeralul „1“ din limba sesake (idiom melanesian din Oceanul Pacific) unde e sikai, aproape ca
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
floris;legat de flos este germ.blossom.Mai apropiate de Apolo,zeul soarelui, sunt:phul în asameza și bengali,pul în gâro,India, ,phula în nepali,pull în baluchi,,Pakistan,,floarea se numea pulla în vechea indiană,pu în tamil,(dravidiana,India).Cel mai mult seamănă cu lat.flos ful în rohingya,nord-estul Indiei prin consoana f. O altă grupare o reprezintă numele florii gal în limba iraniană laki,gul în kazaha și pashto,Afganistan, gol în persana, gele în lituaniana
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1424939526.html [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
Devampiya Tissa (247 - 207 î.Hr.) că religie oficială budismul, la a cărui răspândire în Asia se sud est Ceylonul va contribui plenar în secolele următoare. Începând din secolul al III-lea î.Hr., în nordul insulei pătrund triburi tamile, de limbă dravidiana, originare din sud Indiei. Populația singhaleza constituie elementul majoritar, hegemon, elementul tamil rămânând grupat în peninsula Jaffna din nord. Dualismul singhalezo-tamil se va menține timp de două milenii, conducând în ultimele decenii ale secolului al XX-lea la o situație
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
Familia semitica / 169 6.3.2. Familia egipteană / 170 6.3.3. Familia berbera / 170 6.3.4. Familia cușitică / 170 6.3.5. Familia ciadică / 171 6.3.6. Familia omotică / 171 Bibliografie specială / 171 6.4. Marea familie dravidiana / 174 Bibliografie specială / 175 6.5. Marea familie uralo-altaică / 175 6.5.1. Familia uralică / 179 6.5.1.1. Grupul fino-ugric / 179 6.5.1.2. Grupul samoed / 180 6.5.1.3. Grupul yukaghir / 180 6.5.2
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de Sud-Est) 7.6. Eniseică (1 limba în Rusia) 7.7. Na-dené (34 de limbi în SUA și Canada) 8. Afro-asiatică (241 de limbi în Africa de Nord, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu) 9. Kartveliană (4 limbi în Caucaz, Turcia și Iran) 10. Dravidiana (28 de limbi în sudul Indiei) 11. Eurasiatica 11.1. Indo-europeană (aproximativ 150 de limbi în Asia și Europa) 11.2. Uralo-yukaghiră (24 de limbi în Rusia, Ungaria, Finlanda, Estonia) 11.3. Altaica (63 de limbi în Asia și Asia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează pe această clasificare, căreia îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile de limbi ale lumii, în A Guide to
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
temps, Paris, 2006. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Mesopotamia, Egypt and Aksum, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Syria-Palestine and Arabia, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. 6.4. MAREA FAMILIE DRAVIDIANA Este o familie de limbi pre-indo-europene, împinse spre sudul Indiei de limbile indice. Substrat al limbilor indiene. Pentru prima dată se vorbește de existență limbilor dravidiene (tamil și telugu) în lucrarea lui Alexander D. Campbell, Grammar of the Teloogoo Language
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală și literară foarte veche și bogată. Kodagu și tulu au devenit abia recent limbi literare, restul rămînînd limbi tribale, fără scriere. Limba tamil este cea mai importantă limba dravidiana și, alături de hindi și bengali este una din cele trei limbi majore ale Indiei. După sanscrita, are cea mai veche și bogată literatura din India. Cel mai vechi text este Tolkappiyam, un tratat de poetica și gramatică din secolele III
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din cea brahmana. Tamil este caracterizată prin diglosie (diferențe foarte mari dintre limba scrisă standard și varianta vorbită). Unele cuvinte sînt împrumutate de engleză: catamaran, curry, mango, orange etc. Ethnologue enumeră 85 de limbi dravidiene. Grupul nordic (6): brahui (limba dravidiana nevorbita în India, ci în provincia Baluchistan din Pakistan), kurukh, kurukh nepaleza (Nepal), kumarbhag, sauria (malto), kisan Grupul central (5): gadaba, kolami, duruwa, naiki, parji Grupul sud-central (22): telugu (chenchu, manna-dora, savara, telugu, waddar), gondi (gondi, khirwar, maria, muria, nagarchal
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori Număr Procentaj Total Procentaj Altaica 356 63 0,89% 164.439.055 2,61% Australiană 201 2,83% 40.397 Austro-asiatică 170 2,39% 102.502.739 1,63% Creole 88 1,24% 40.483.025 0,64% Dravidiana 84 1,18% 229.294.360 3.64% Hmong-Mien 38 0,53% 9.334.840 0,15% Japonică 357 12 0,17% 123.067.790 1,95% Kartveliana 5 0,07% 4.854.510 0,08% Khoisan 24 0,34
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologica 187, 207, 210, 220, ~a limbilor 20, 30, 31, 39, 40, 41, 45, 53, 58, 124, 129, 224, 358, 379, bio~ 43, 46, 47, 380, 383 DoBeS, Proiectul ~ 215 dogri 255, 325; v. și pahari dogon 212, 255, 327 dravidiana 50, 89, 97, 119, 121, 122, 123, 138, 174, 175, 226, 243, 247, 248, 256, 266, 274, 283, 303, 307, 308, 310, 330, 340, 342, 347, 351, elamo-~ 123, 226 durată vocalica 88, 259 dyirbal 95, 204, 255, 291 dzongkha
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]