1,121 matches
-
să-l ucidă. Este drept că îl arestase și întemnițase la Maherus dar își zicea că-l și ocrotește în felul său pe Ioan. A venit însă dată fatidica în care Irod prăznuindu-și ziua de naștere, a făcut ospăț dregătorilor și căpeteniilor sale, ocazie cu care Salomeea, fiica Irodiadei a dansat în mijloc și plăcându-i, Irod i-a promis să ceară de la el orice, până la jumătate din regatul sau. Iar fata a întrebat-o pe mama sa ce să
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/29_august_taierea_capului_sf_ion_untaru_1377741953.html [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
cu Sfanțul Ioan Gură de Aur, cel mai strălucit vorbitor al Bisericii, dar și cel mai sever biciuitor al falsului credincios. Sfanțul Ioan Gură de Aur se naște la 13 noiembrie 354, dintr-o familie foarte bogată. Tatăl său era dregător militar și om de încredere al curții imperiale. Mama sa Antuza rămâne văduva la vîrsta de 20 de ani, crescând pe fiul ei, Ioan, în cea mai mare curățenie sufletească. După pierderea soțului ei, Antuza se purta numai îndoliata și
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
întărită astfel: masa cetățenilor nu se întărâtă atât de mult că e exclusă de la slujbe, excludere care poate fi la ei compensată prin folosul pe care îl au văzându-și de propriile lor vtreburi, cât se indignează la gândul că dregătorii fură banii obștești, căci atunci cetățenii au două motive să se plângă: pentru că sunt îndepărtați de la putere și apoi lipsișți de profitul pe care aceasta poate să-l procure. 4. Regula cea mai importantă însă e de a face partea
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a.(anexele I-II). Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
sub Constantin Brâncoveanu cele mai importante responsabilități, sarcini și porunci menite să asigure bunul mers al treburilor țării, stabilitatea și buna administrarea a acestora, continuitatea domniei a instituțiilor și așezămintelor tradiționale dar și reformarea acestora în raport cu evoluția vremurilor. Asupra respectivilor dregători, precum și a altora din Muntenia, se exercita o permanentă și avizată presiune și supraveghere din partea domnului, care avea o bună experiență în cunoașterea și exercitarea atribuțiilor dregătorilor, căci îndeplinise personal pe unele dintre acestea, ajungând la treapta înaltă de mare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
instituțiilor și așezămintelor tradiționale dar și reformarea acestora în raport cu evoluția vremurilor. Asupra respectivilor dregători, precum și a altora din Muntenia, se exercita o permanentă și avizată presiune și supraveghere din partea domnului, care avea o bună experiență în cunoașterea și exercitarea atribuțiilor dregătorilor, căci îndeplinise personal pe unele dintre acestea, ajungând la treapta înaltă de mare logofăt în timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. În plus Constantin Brâncoveanu era bine înzestrat și pregătit intelectual ( făcuse și studii la Padova), era riguros și prob, dar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Cantacuzino. În plus Constantin Brâncoveanu era bine înzestrat și pregătit intelectual ( făcuse și studii la Padova), era riguros și prob, dar și exigent, chiar sever, cu îndeplinirea responsabilităților și poruncilor date. În cazurile în care constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
și studii la Padova), era riguros și prob, dar și exigent, chiar sever, cu îndeplinirea responsabilităților și poruncilor date. În cazurile în care constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii de limbi străine și de abilități pentru realizarea unor lucrări de agrimensură(hotărnicii) cu care erau însărcinați tot mai des de către domnie sau banul Olteniei, precum și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
stăpâniri; că nu este stăpânire de cât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, de la Dumnezeu sunt rânduite. Ca atare, cel ce se împotrivește stăpânirii, rânduielii lui Dumnezeu i se împotrivește. Iar cei ce se împotrivesc își vor atrage osândă. Că dregătorii nu pentru fapta bună sunt frică, ci pentru cea rea. Vrei doar să nu-ți fie frică de stăpânire? Fă binele și vei avea laudă de la ea căci ea ție îți este slujitoare a lui Dumnezeu spre bine. Dar dacă
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
poartă sabia pentru că ea este slujitoare a lui Dumnezeu, răzbunare a mâniei Lui asupra celui ce săvârșește răul... Pentru aceasta este nevoie să vă supuneți, nu doar din pricina mâniei, ci și în virtutea conștiinței. Că de aceea și plătiți dări; căci dregătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, ca întru aceasta să stăruiască. Dați-le tuturor celor datorate: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea”. Concepția creștină este diferită de cea păgână, în ce privește autoritatea
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
foarte mult cu cele ale Proorocului Ilie. El ducea o viață simplă, austeră, sinceră, dar plină de duh sfânt. Proorocul Ioan, cunoscut în popor ca Înaintemergătorul Domnului, a viețuit pe vremea domniei lui Tiberiu Cezar, când Pilat din Pont era dregător în Iudeea, iar la conducerea partidei religioase se aflau mai marii preoților Ana și Caiafa. El și-a început predica în ținutul din împrejurimile râului Iordan, propovăduind botezul pocăinței, un botez cu apă, pentru iertarea păcatelor. Botezătorul era „glasul celui
PROOROCUL IOAN – ÎNDEMN LA SIMPLITATE, SINCERITATE ŞI CUMPĂTARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proorocul_ioan_indemn_la_stefan_popa_1388739122.html [Corola-blog/BlogPost/361639_a_362968]
-
domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea veniturile și administra satul în colaborare cu obștea locală aservită. Satele aparținând instituției domniei au fost grupate în secolele XIV-XVI în jurul cetăților, târgurilor, morilor, în scopul de a le furniza acestora hrana și muncile
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea veniturile și administra satul în colaborare cu obștea locală aservită. Satele aparținând instituției domniei au fost grupate în secolele XIV-XVI în jurul cetăților, târgurilor, morilor, în scopul de a le furniza acestora hrana și muncile necesare întreținerii. Această categorie
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de a le furniza acestora hrana și muncile necesare întreținerii. Această categorie de sate alcătuiausatele de ocol, care aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
necesare întreținerii. Această categorie de sate alcătuiausatele de ocol, care aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
cazuri, administrația sau justiția domnească nu putea pătrunde decât în cazurile strict prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului, a existat și practica desemnării de către obștea sătească aservită a unui reprezentant propriu, numit vătăman, care lucra împreună cu dregătorul stăpânului. Ambii reprezentanți proveneau din rândul țăranilor dependenți, iar în schimbul activităților desfășurate în serviciul stăpânului, se bucurau de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
fi pe cer patru steluțe. -Ei, na!...Asta-i de la tine, bunicule. Nu-i din poveste. -În povești e posibil orice, Mara... de ce, nu? Ei, și într-o zi de dată stelară, împăratul i-a chemat la sfat pe toți dregătorii și supușii săi. În fruntea tuturor se aflau Boier Galaxie, Vornicul Asteroid, Viestiernicul Soare, cu tot alaiul lor de planete și sateliți. Era prezent până și bufonul împăratului, Colț de Stea. Au intrat rând pe rând în sala mare a
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
fie cu iertare! Ai fost prea bun cu noi și ni s-a urcat prostia la cap, iar gândurile au fugit speriate.... Chiar nu știam de ce mă plictisesc de la o vreme. Eu nu am căscat în viața mea...Vărul meu, Dregătorul Meteorit, zice că e de la vreme. Care vreme? Vremea prostirii neamului ceresc? Să fim serioși! Fără gânduri vom sfârși în uitare, vom adormi. Și somnul rațiunii naște...știți voi!... -Eu nu știu, bunicule! -Mai bine!...De aceea spun povestea asta
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]