42 matches
-
din hotarul domnescu a târgului Iașii”. Și la aceasta, adică „La însemnarea hotarului acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este în ținutul Cernăuților”. Și mai spune vodă că oricine din rudeniile decedatului sau altcineva ar veni cu scrisori sau alte drese domnești pe hotarele acestui sat să nu le ia nimeni în seamă „căci știut lucru este că aceste drese s-au jăfuit de cazaci, în vreme ce au venit oștile moschicești aici, în pământul Moldovii, de au prădat țara”. Of! Iar oștile moschicești îmi amărăsc sufletul! N-am ce-ți face, dragule, fiindcă „oștile moschicești” ne-au tot călcat bucățica asta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
doctorul la dracu în praznic, și Sia ... Azi, în sfârșit, găsise pe Lina complet singură: revizuia rufăria; - Ei: S-a făcut! Am dat-o în uliță! Mi-a furat o mulțime de lurruri! ii spusese de la ușă cu glasul bine dres și cu satisfacție. Nu, zău că Lina era nesăbuită! Când prea bleaga, când prea rea. Lui Mini aprecierea lui Nory, care era de obicei așa de tăioasă când era vorba de Sia, îi păru curioasă. - Bine, dar e firesc ca
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Pentru dumnealui ți le dau pe nimica toată. Un cotoi care vorbește, e cineva! Ionică: Bine, ia-ți cizmele! (îi dă moșului câțiva bani) Umblă sănătos! Cotoșman: Și la pungă gros! Negustorul: Câț, spurcăciune! Ionică: Șiret moșul, cum făcu, cum drese, ma lăsă fără nici un ban în buzunar. Cotoșman: (se încalță vorbește cu mândrie) Stăpâne, ia uităte la mine! Îmi dai voie să mă prezint? Sunt Motanul Încălțat, zis Cavalerul Cotoșman. Tot pământu-n lung și lat Orișicât ați căutat Până acuma
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
casă s-ar hi pîrît...fără cît, unde iaste această pivniță și dughenile cu loc cu tot de carile se leagă ei iaste moșie dreaptă a sfintei mănăstiri...Și sintu vreo 50-60 de ani de cînd stăpînește tot mănăstirea...iar dresele lor (acte) ce-au avut să le fie perit cînd (cu) prada tătarilor”. Vezi tu mai departe ce spune vodă: „Deci domniia mea, văzîndu o pîrî veche ca aceasta, de 75 de ani, de cîndu s-au pîrît la Moise
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a zis vodă cu divanul, așa rămâne în veci. Mă uit însă la tine, că ești gata să izbucnești și nu știu de ce. Dă-i drumul! Uite unde văd eu nedreptate, părinte: călugării au fost crezuți când au spus că: „dresele lor ce-au avut să le fie perit cînd (cu) prada tătarilor”, iar lui Vârnav nu i se ia în seamă un ispisoc din „vălet 7142 (1634)” de la Moise Movila vodă și faptul că „le-au perit alte drese din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce au fost ale Ilenii (fata Lupei și a lui Neculai) așa s-au aflat scriind, la diresele mănăstirii, că sunt între casele lui Andronic și între casa Despei, dar egumenul Cetățuei nu și-au căutat locul său unde arată dresele, ci să acolisiia de această casă cu pivniță din Capul Uliții Rusești”. Bătrânul clătina din cap, ca și cum nu i-ar fi venit să creadă... Așa se întâmplă când cel pus să conducă o obște călugărească se comportă ca și cum ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Adormirea Preasfintei...Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioară Maria din târgul Iași, ce este făcută și zidită din temelie de...Miron Barnovschi voievod și a arătat un ispisoc de plângere... spunând că privilegiile și dresele ce le-au avut de danie...și de întărire de la alți domni care au fost înainte de noi pe dreptele lor ocini... Acele privilegii și drese...toate au ars în tainița sfintei mănăstiri...” „Știi când s-au întâmplat aceste fapte, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Boianul de l-au ținut până acmu fără nici o dreptate, și-ncă i-au mai luat multe ce au mai aflat la casa dumisale la Prigoreni și di pe la alte sate, stupi și alte bucate... Deci domnie mea... am luat dresele din mâna lui Iordache sin Lupul vornicul și le-am dat în mâna svinții sale părintelui chir Ghedeon mitropolitul să socotească cu frica lui Dumnedzău și cum știi lucrurile di pe acea vremi... Deci părintele Ghedeon așea au socotit cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
N-am spurcat în vreme patul Ce se cheamă conjugal. Chiar de-a stat pofta de-a latul Am respinso-n mod regal Dacă dragoste nu-mi dai, Ce te ții de mine scai? Sigur ai un interes Tot cu viclenie dres. 30 iunie 2004 TE ROG ACUM „Te rog acum să-mi faci un dar Cu simplele cuvinte. Căci de idee n-am habar. Ce ai ascuns în minte? Te rog să-mi faci mărturisiri, Poate sunt eu de vină, Și
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei,... precum iaste acea mănăstire, a lui Păun, stavropighion, închinată la Xiropotamo”... S-a dovedit că moșiile sunt ale mănăstirii lui Păun și au socotit că “Nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
invers: adăugați sare din belșug, piper, boia de ardei iute, oțet și orice alt condiment puternic aveți prin bucătărie; cu cât e ciorba mai rea la gust, cu atât trebuie să o sărați și să o condimentați mai tare; ciorba dreasă astfel nu se mai diluează cu apă nesărată; mare grijă dacă în bucătăria voastră au acces și alte extraterestre; acestea ar putea crede că vă ajută la salvarea ciorbei și vă strică opera; - în cazul supei și al tocanei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fese,/ Îmi ceri, mișcând genele-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din căpșuni ulei sub prese,/ Fățarnic ceru-ntind pe mese/ Și din aluatul cel mai blând/ Îți fac pâinițe lungi și drese/ Cu cânepă și-apoi, roșind,/ În timp ce-n flori umedă iese/ Pe lume roua din pământ,/ Pun îngerii să ți le-ndese,/ Plini de evlavie și-avânt,/ În curul rozbombat și sfânt!". La fel ca aici, în cel de-al doilea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tras de mai multe ori din țigară, gânditor, apoi s-a ridicat și s-a apropiat de frescă. — Și am mai Învățat și alte lucruri, a adăugat. De pildă că, odată făcut, un lucru nu mai poate fi schimbat, nici dres. Nu rămâne decât să plătești prețul. Căința. Sper că și dumneata ai Învățat asta. Și spune-mi, de ce ai pictat femeia asta cu capul ras? Nu-i de ajuns violul? Sângele de pe coapse și copilul care privește? Părea preocupat de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime în fond, umflate și ele. Gahița poartă beretă cu pene, rochie bufantă de coloare vie și evantai. Umerii și brațele îi sunt goale, obrazul foarte dres e împestrițat cu benghiuri. Tânărul Iorgu, sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu se supăra de nimic”<footnote id="7">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 443<footnote> Cel blând nu murmură niciodată împotriva lui Dumnezeu, nici a oamenilor, urmănd îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, cu sare dreasă, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia” (Col. 4, 6). Cea mai înaltă treaptă a blândeții este iubirea față de cei ce ne prilejuiesc necazuri și supărări și care se arată prin iertare și împăcare (Matei 5, 23-24). Culmea blândeții stă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]