52 matches
-
armeanul Babic, care cocea jimbla în coltuce, de unde se încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc, Mihail Kogălniceanu afirma: "În Țara Românească nu numai că libertatea culturilor este mai mare, dar chiar și driturile politice sînt mai întinse; spre pildă, armenii au drit a cumpăra moșii". Manuc bei Mirzaian avea, pe lîngă proprietățile din Capitală, numeroase moșii în județul Ilfov, cum erau satele Popești-Manuc și Mănucul. Iar în afară de vestitul han al aceluiași Manuc, în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc, Mihail Kogălniceanu afirma: "În Țara Românească nu numai că libertatea culturilor este mai mare, dar chiar și driturile politice sînt mai întinse; spre pildă, armenii au drit a cumpăra moșii". Manuc bei Mirzaian avea, pe lîngă proprietățile din Capitală, numeroase moșii în județul Ilfov, cum erau satele Popești-Manuc și Mănucul. Iar în afară de vestitul han al aceluiași Manuc, în București au existat și alte hanuri aparținînd unor armeni
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
citate. Aceleași prevederi se găsesc și în Regulamentul Organic al Țării Românești, art. 379. Însă, până la unificarea legislativă, politică și administrativă a celor două Principate, nu se poate vorbi de o cetățenie română, în sens strict. Anexa Litera X Pentru dritul împământenirei Art. I. Fieștecare strein de oricare credință creștinească, carile ar veni în țara această și ar dori să să folosească din dreptățile politicești a indighenatului, nu le va pute câștiga decât în putere unui document, întemeiet mai întăi pe
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru însoțire cu
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
Dacă un strein va intra întru însoțire cu o pământeancă nobilă și va înfățoșa suspomenitele dovezi, atunce terminul neaparat cerșut pentru împământenire va fi micșorat la șapte ani, dar neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. Art. VI. Ce să atinge de streinii care să îndeletnicesc cu neguțătorie și industrie și ar dori să câștige numai dreptățile obicinuite a indighenatului și nu acele politicești, în ceasul ce să vor înscrie în breslile locului și să
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
mijloc sau mărit și sau întărit ferestile cu gratii, sau adaos proscomidiar, sau înformat fostul pridvor în trupul bisericii adăogiendusă altul de nou, sau acoperit, sau zugrăvit pe dinlăuntru și pe dinafară și sau împodobit cu multe odoară înturnănduse multe drituri și moșii împresurate."". Prin poziția ei retrasă, Mănăstirii Râșca i s-a dat și destinația de a fi închisoare pentru călugării vagabonzi și îndeosebi pentru boierii răzvrătiți împotriva domnitorului Moldovei. Din ordinul domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849), în anul 1844, a
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare, numai pentru că nu am avut conștiința naționalității
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare, numai pentru că nu am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile”., deci pentru că nu ne-am cunoscut istoria. Pentru Mihail Kogălniceanu, istoria
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
poporului român la dezvoltare proprie de sine stătătoare. Astfel, în anul 1848 Kogălniceanu, combătând pe cei care încercau să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Astfel, în anul 1848 Kogălniceanu, combătând pe cei care încercau să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de a se împotrivi la aceasta ... când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare poate dar poporul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
transformarea bisericii schitului din marginea satului într-o biserică de mir, iar chiliile într-o școală sătească, argumentând: „apoi acest așezământ ce-a mai rămas acum decât un loc de scandal și un obiect de gâlcevire între coborâtorii persoanelor cu drit de fondație să i se desființeze numirea de schit care sigur o posădează și biserica să rămâie biserică de satu, așezându-se un preot de mir servitor și îngrijitor de popor, iar în chiliile ce sunt la acest schit, reparându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii și pedepsirea acelora cari ar făptui împrotiva legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
baia de fer Vaduri-Tarcău, să nu fie în nici un chip stricate sau aprinsă, ci mai vârtos ca pe totdeauna să poată da pentru astă baie lemnele trebuitoare, apoi numai întemeitorii acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor ave drit a regularisi, a administra, a păstra și a cultiva pădurile însămnati la paragraful 2 și a vâna în ele. 6. Antreprenorii băii de fer și legiuiții lor urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bucovina, pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce sînt, „adică un popor care nu voiește a împila, dar care nu vrea ca alții să-l împileze și nu cere decît ceea ce recunoaște și celorlalte nații, adică: să i se respecte driturile și naționalitatea sa, precum și el le respectă pre aceste la alții“. Așa ajung să fie taxați drept naționaliști cei care, moldoveni sau nu, susțin, cu argumente științifice, că limba moldovenească e un concept politic (cum însuși Mircea Snegur, fost președine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru strein și nou, ci în respectul cuvenit aducerii aminte a strămoșilor, păstrarea averii și a limbei, a driturilor și a numilor ce ne-au lăsat". (Omul literat, 1829, nr. 12, p. 45). Oferind o soluție judicioasă uneia dintre problemele capitale ale vieții intelectuale în jurul anului 1840 - raportul tradiție-inovație, local-universal -, el susținea în fapt una din cele mai rezistente
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]