52 matches
-
îmi par mai strălucite decît acelea de la Maraton și Salomina, pentru că sînt cîștigate de cătră români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decît locurile cele mai clasice... Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură cătră celelalte
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
atunci vei putea înțelege adâncul rost al glasului din noaptea sfântă a învierii, care astăzi și-ntotdeauna strigă tuturor: "Christos a înviat!" (Flacăra Sacră, IV, 5, 1937, pp. 1-2) Eroului necunoscut "Ceux qui pieusement sont morts pour la patrie On drit qu'a ler cercuil la foule viene et prie" (Hymne par Victor Hugo) Străjuiești destinele neamului nostru!... Nimeni nu știe cine ești; ce visuri ți-au legănat copilăria; în ce dureri ori bucurii ți-ai frământat trupul și sufletul; ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
libertate de a face tot ceea ce doreau, fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu mărginirea dritului de inspecție a autorităților și a amploiaților competenți”. Funcționaarii austrieci aveau astfel posibilitatea să afle toate secretele politice, economice etc. pe care le conțineau depeșele. Regulamentele menționate n-au fost respectate nici chiar de către guvernul țării, care, printr-o circulară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privilegiul cerut, cu condiția ca fabricarea arpacașului „prin oricare alt mod” în afară de cel mecanic, să fie liberă, iar „asăminea fabrici (ca a lui Niciman) să nu să poată înființa decât în târguri slobode și nu pe proprietăți particulare, a căror drit este nejignit”. Dintr-o cerere a lui Niciman către Consiliul administrativ al Moldovei, din 15 octombrie 1859, reiese că la acea dată el avea pusă în funcțiune „o mașinărie” de lemn, „pusă în lucrare cu putere de cai”, cu ajutorul căreia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761 de arhiman- dritul Vartolomei în manuscrisul său Istorie pentru sfânta mănăstire Putna (10, p. 473). Intersectăm aici arhaica funcție sacră a copacului și credința păgână, pre-creștină, privind arborele- templu. „Pădurile [= arborii] - spunea Plinius cel Bătrân - au fost templele divinităților și, conform unui străvechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așezau turcește pe pat”, beau „cafe turcească” și trăgeau din ciubuc sau din narghilea „[de] îndată ce făceau ochi, înainte de a se spăla și de a se îmbrăca”, își aduce aminte Radu Rosetti (199, p. 61). La sfârșitul epocii fanariote, arhiman dritul ieșean de la Biserica Trei-Ierarhi („Trei-sfetiteanul”) fuma imediat ce se trezea de dimineață. El „trăgea din ciubuc cu sete numai cu un ochi deschis” și, „până nu și-ar fi dres cheful, nu te socotea de om” (Alexandru Beldiman, Tragodia, cca 1825
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388 galbeni și 9 lei, în plata datoriei cătră D cc. Efrosina Petrino, și, în locul D. cc. Petrino, prin lucrările Divanului, s-au asigurat pretenția Ursoianului, cu aceleași drituri cu care să găsă. D.-ei cc. Petrino, încît exoflisindu-se datoria D. Căminar Eminovici către D-ei cc. Petrino, mezatul vînzării moșiei ce era în îndeplinirea licitației de 40 zile au contenit, pînă ce se va lămuri giudecătorește pretenția D-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare, numai pentru că nu am avut conștiința naționalității
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare, numai pentru că nu am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile”., deci pentru că nu ne-am cunoscut istoria. Pentru Mihail Kogălniceanu, istoria
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
poporului român la dezvoltare proprie de sine stătătoare. Astfel, în anul 1848 Kogălniceanu, combătând pe cei care încercau să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Astfel, în anul 1848 Kogălniceanu, combătând pe cei care încercau să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de a se împotrivi la aceasta ... când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare poate dar poporul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare, numai pentru că nu am avut conștiința naționalității
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare, numai pentru că nu am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile”., deci pentru că nu ne-am cunoscut istoria. Pentru Mihail Kogălniceanu, istoria
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
poporului român la dezvoltare proprie de sine stătătoare. Astfel, în anul 1848 Kogălniceanu, combătând pe cei care încercau să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Astfel, în anul 1848 Kogălniceanu, combătând pe cei care încercau să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
să argumenteze “ prioritatea tăriei asupra dreptului”, arată că schimbările revoluționare survenite determină începutul unei epoci noi în care se va marca “ triumful dritului asupra tăriei” pentru că “ înaintea unei bune dreptăți dritul celui mai slab are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
are tot aceeași putere ca și dritul celui mai tare” Insistînd asupra necesității de a se dezvolta relații “ de prietenie, dar încă de dreptate” cu turcii pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de a se împotrivi la aceasta ... când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare poate dar poporul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]