48 matches
-
de Anul Nou, conceput în spiritul structurilor ceremoniale consacrate. Această manifestare este o abordare caricaturala, plină de umor și de ironie, a nunții tradiționale din Bucovina. Alaiul de nuntă reunește toate rangurile ceremoniale: mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului uman
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului uman, nânașii își îndeplinesc pe dos atribuțiile, fiecare dintre ei făcând ceea ce trebuia să facă celălalt. Întregul spectacol este conceput pentru a binedispune asistență și pentru a crea o atmosferă relaxanta. Jocurilor cu măști din Bucovina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei petreceri la care iau parte druștele și prietenele miresei. În satul Budești, cununa pe care o poartă mireasa se numește „munună” și este împodobită cu oglinzi, „bumbuști” și tidru. Cioburile de oglindă simbolizează viata frumoasă, îndestulată, strălucitoare a mirilor, iar „bumbuștile” sunt puse pentru ca mireasa să
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dintr-un scenariu ancestral. La casa miresei mai avea loc un eveniment major: jocul zestrei, la care ținea atât mireasa, cât și părinții, socrii mici, ca să nu se spună prin sat că s-a măritat fata lor cu puțină zestre. Druștele care pregăteau mireasa, o însoțeau (actualele domnișoare de onoare), scoteau toată zestrea, o prezentau, o cântau, o jucau, arătând cât de harnică și avută este mireasa. Și la plecarea miresei cu zestrea, carul era oprit și iar se plătea. Alaiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi o prinde Între amândoi genunchii, ca să aibe mâinile libere; se uită cu „ocheanul” (covrigii degetelor) și comunică În jur: - Aista-i român de-al nostru - strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă, chiuie, țipă ascuțit, ca druștele, fâlfâie din basmale. Nora oacheșă, drăcoasa de Ileana, s-a suit cu un picior pe butucul unei roți, cu o mână se ține de cămeșa socrului, cu cealaltă arată ceva - nu văd ce - oricum, ceva spre față, ceva de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
horei, care evidențiază dilema interioară și o primă opțiune a eroului. Dacă la horă Ion ar vrea să joace cu Florica, dar o alege pe Ana, la nuntă ar trebui să joace cu Ana, dar acesteia i se substituie întâia drușcă - Florica. Cuplul se alcătuiește astfel ca act de voință (Ce să fac? Trebuie so iau pe Ana! Trebuie!), prin sfidarea „glasului iubirii“, creând un „contratimp“ între rațiune și pasiune, care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu intensitatea devastatoare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ana! Trebuie! Evoluția relației dintre cele două personaje este urmărită în episoade construite după principiul simetriilor inverse: nunta Anei cu Ion și nunta lui George cu Florica (cap. VI, Nunta, și cap. X, Ștreangul). La nuntă, Ion joacă cu întâia drușcă, Florica, și visul de iubire al Anei se spulberă brutal. Își făurește însă o nouă iluzie, sperând că Ion își va uita prima iubire când va deveni părinte. Nașterea lui Petrișor nu schimbă însă radical relația dintre cei doi soți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba pe nisip galben răsăritu-mi-a, / Din zăvoi des curmatu-s-a, / Pe piatră albă cioplitu-mi-a, / Pe Dunăre plutitu-mi-a, / Pe ușă nouă l-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară în deplină comuniune cu viața cosmică, elementul universal fiind părtaș la trecerile și pe-trecerile lăuntrice: "Pământ negru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
argint al doinei, glia gemând de schije și otravă, ca o iubită, de aceea blestemă în numele vieții și scrie orații de nuntă în numele dragostei: "Poate se pun la cale prin semne fără grai/ Nunți noi cu vornici aprigi și mândre druște fete." Pe Labiș îl strigă pădurea și-l cheamă satul ca o oază de puritate: "În ceasuri moi de seară dureri de-odinioară/ cu doinele bătrâne mi le-amintesc în sat", sau "Prietene e timpul și noi doi/ Spre sat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
horei, care evidențiază dilema interioară și o primă opțiune a eroului. Dacă la horă Ion ar vrea să joace cu Florica, dar o alege pe Ana, la nuntă ar trebui să joace cu Ana, dar acesteia i se substituie întâia drușcă - Florica. Cuplul se alcătuiește astfel ca act de voință (Ce să fac? Trebuie so iau pe Ana! Trebuie!), prin sfidarea „glasului iubirii“, creând un „contratimp“ între rațiune și pasiune, care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu intensitatea devastatoare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ana! Trebuie! Evoluția relației dintre cele două personaje este urmărită în episoade construite după principiul simetriilor inverse: nunta Anei cu Ion și nunta lui George cu Florica (cap. VI, Nunta, și cap. X, Ștreangul). La nuntă, Ion joacă cu întâia drușcă, Florica, și visul de iubire al Anei se spulberă brutal. Își făurește însă o nouă iluzie, sperând că Ion își va uita prima iubire când va deveni părinte. Nașterea lui Petrișor nu schimbă însă radical relația dintre cei doi soți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care nu putea să aibă loc decât duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această scurtă perioadă s-ar testa calitățile ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei, acesteia i se da zestrea care se Încărca În care trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare. Zestrea se punea Într-o ladă mare (coastăn
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare. Zestrea se punea Într-o ladă mare (coastăn), sau În mai multe, În funcție de situația ei economică. Mireasa trebuia să stea urcată pe ladă. Iată și o chiuitură a druștelor: Hai aici și vă uitați, / Hainele le numărați. Ziceți una, ziceți două / Hainele-s făcute nouă / Ziceți două, ziceți trei / Făcute de mâna ei. Pe drum, până la casa mirelui se tăia drumul. Flăcăii din sat tăiau un copac și blocau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
grâu: Draga mamei, noră-aleasă, / Calcă rar și hai În casă, / Calcă pe treapta de sus, / Ca tine altele nu-s. În casa mirelui urmează o mică petrecere cu muzicanți și ceremonialul aducerii miresei se Încheie. Se alegeau apoi douăsprezece fete druște și doisprezece feciori vornici. Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
petrecere cu muzicanți și ceremonialul aducerii miresei se Încheie. Se alegeau apoi douăsprezece fete druște și doisprezece feciori vornici. Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se grupau vornicii și druștele. Se puteau auzi acum chiuituri ca acestea: Sui mireasă pe cocoș / Să nu zici că mergi pe jos / Și tu mire pe găină / Să nu zici că mergi prin tină. Întorși de la cununie În același car, mire și mireasă, ocupau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vreau s-o asculte că are năcaz c-o datorie de bani la Dorna”. Despre sine a spus o vorbă meșteșugită, ca să nu afecteze adunarea. „La Crucea a dat de nuntă. Fugeau săniile cu nuntașii pe gheața Bistriței. Mireasa și druștele cu capetele înflorite; nevestele numai în catrinți și bondiți. Bărbații împușcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie și s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni și le-au ieșit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca tocmai el să cadă victimă apei. Urmează ca alegoria să intre în rol, în sensul că moartea tînărului se traduce în limbaj nupțial: mireasă-apa, nuntași-racii, cîntăreți-stejarii de pe margine. Alteori, cum ne informează etnograful român, mireasa este „apa cea repede”, druștele sunt mrenele din iaz, iar vornicii, țiparii. Alaiul de nuntă este, așadar, același, în terminologia lui acvatică. Ni se mai spune că la polonezi circulă (la fel de intens și după același scenariu) și motivul „maica bătrînă”. Limbajul criptic nupțial ei i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea unui nenuntit, se tocmesc druște și vătăjei, pentru a da ceremoniei aspect marital. Ar fi „primul” strat din istoria alegoriei, punctul de plecare: morții nu i se dă nume, iar alaiul se desfășoară în chip de nuntă. Urmează al „doilea” strat, cu prilejul căruia se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unei nunți întâlnite pe traseu: Mirele era călare pe un cal alb, vorniceii, încălărați și ei, alergau în trap săltat, pe de laturi... Trei faetoane cu zestre, clădită de un stat de om, pe care o sprijineau niște bujori de druște, domnișoarele de onoare, cu ochi negri, înaintau în fața unei fanfare de alămuri, care luceau ca luna și cântau de fierbea sângele în tine... Numai la cinematograf poți să vezi ceva mai frumos! conchise ea, în admirația mesenilor și mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt. Marița, Carolina, Jana, Berta, cea sfioasă și bălaie, și celelalte muieri, nădușite de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese, să nu i se întâmple pocinogul... Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]