46 matches
-
pentru toate legumele și fructele“ a declarat, marți, Jorge Brotons, președintele Federației spaniole a producătorilor-exportatorilor din acest sector (FEPEX). Jose Maria Pozancos, a nominalizat „piperul, salata, roșia“ ca fiind printre culturile cele mai afectate și și-a exprimat îngrijorarea pentru „drupe, al căror sezon începe“. „Comenzile scad pe zi ce trece, este ca și cum s-au dat ordine în întreaga Europa de a nu mai cumpăra produse spaniole“, a explicat el. Olanda a cerut și ea asistență financiară din partea UE Oficiali ai
Spania şi Olanda au cerut despăgubiri în cazul psihozei castraveţilor infectaţi cu E.coli. Bacteria face victime şi în afara Germaniei () [Corola-journal/Journalistic/60412_a_61737]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > CRINII SUSPINA Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Îmi place să beau dintr-o cupă Nectarul ființelor vii, Îmi place să mușc dintr-o drupa Apusul orei târzii. Cand pârgul din pârg pârguiește, Ca flutur’ din fluturul viu, Cănd mâna pe piept odihnește, Ca ramura-n lacul sălciu. Îmi place-a rămâne-n picioare, Pe iarbă ferita de vânt, Îmi place să beau din izvoare
CRINII SUSPINĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370603_a_371932]
-
intră în carte mioarcele/toamnă sărută-le, toamnă, deschide-le/pământul când stau și-l ascultă gravidele/ să vezi tu atunci cum mai ard vetrele/ s-auzi cum mai cântă cerbii și pietrele/să simți cum în inimă se desfac drupele/ pentru la anul, când vine copilul cu vinul și cupele”. Original, arghezian sau bacovian, prin stil, dar de o factură existențială proprie ( Corlaciu nu este nici evlavios, nici nu ... blestemă), poetul are versuri memorabile - „ În locul ochilor tăi indieni/ a răsărit
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
cupa otrăvită: "da, mâinile acestea-mbâcsite ți-au dat cupa/ murdară, să-i bei sucul amar de praf, ca zgura." (Diagramă). Totul se învăluie în roșul sângelui infectat, cangrena, febra, semnele bolii în general sunt dominante: "vânăta cangrenă ca sângele sau drupa" (Diagramă). Și în acest poem călătoria înseamnă înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă", ruperea ritmului se marchează și grafic prin segmentarea versului lung
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un pom care atinge înălțimea de 8 - 12 metri, pe lângă că dă un fruct, gustos, apetisant, aromat, de culori îmbietoare în nuanțe dela roz deschis la rubiniu aprins sau în nuanțele chihlimbarului, drupă dulce sau dulce amăruie, foarte mult degustat de oameni, mai dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere Nucul, (Juglans regia), din familiajuglandaceelor , la care cârțișoreanul, dar mai ales boreasa lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere Nucul, (Juglans regia), din familiajuglandaceelor , la care cârțișoreanul, dar mai ales boreasa lui țin foarte mult în primul rând pentru fructul său, o drupă cu sâmburele comestibil, plăcut la gust, hrănitor și sățios, bogat în grăsimi (52 - 77 la sută), proteine (12 - 25 la sută) și o serie de vitamine. Tulpina sa atinge o înălțime de 18 - 20 metri , avînd frunze penat - compuse, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
POMI (CU COAJĂ SAU FĂRĂ ) Migdale Produsul întreg, fără coajă Nuci americane Nuci de anacard Castane Nuci de cocos Alune Nuci macadamia Nuci de pecan Nuci de pin Fistic Nuci (iii) POAME Mere Fructul întreg, fără codiță Pere Gutui (iv) DRUPE Fructul întreg, fără codiță Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) Prune (v) BOBOASE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și de vin Produsul întreg, fără căpăcel și codiță (dacă au) și, la coacăze, fructele cu codițe (b
jrc1630as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86775_a_87562]
-
pe piață, uleiul de măsline extra virgin Monti Iblei trebuie să aibă următoarele valori: K 232 ≤ 2,20 K 270 ≤ 0,18 - Metodă de fabricație Uleiul de măsline extra virgin Monti Iblei provine din măsline sănătoase, recoltate la începutul formării drupelor (în loc de data de 20 septembrie) până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. GRECIA Ulei de Lesbos - Denumire în loc de: "Lesbos (IGP)", se citește: "Lesvos (IGP) sau Mytilini (IGP)" (a se folosi una sau cealaltă denumire după caz) În toate cazurile
jrc6103as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91275_a_92062]
-
unui arbust de sânger, care depășea proporțiile normale ale unei plante de acest soi (din familia cornaceelor), înalt până la , cu ramuri purpurii (uneori pe o parte verzui), frunze opuse, ovale sau eliptice, flori albe în cime umbeliforme și cu fructe drupe sferice negricioase - (Cornus sanguinea). Dintr-un hrisov dat de Matei Basarab mănăstirii Apostolache, la 25 iul. 1652, reiese că vechiul nume al localității Sângeru era: Fundeni (vezi DIR, XVII, vol. 1, l. 380-381 și 510, vol. 2, p. 436-450). Denumirea
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic. Fructul conține: Dintre acizii esențiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Fructul este drupă sferică, având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn și numită "nucă". Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri de amestec, mai ales la deal, în România, în
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
bilobat sau globulos. Unele specii au stilul divizat. În jurul ovarului din receptacul se formează un disc nectariferic întreg sau lobat. La unele specii de boraginacee (Pulmonaria oficinalis-mierea ursului)se manifestă heterostelia. Fructul boraginaceelor este alcătuit din 2-4 mericarpi, tetrachena sau drupe. Conform structurii pistilului și a fructului Fam. se clasifică în 3 subfamili: Heliotropioidae, Boraginoideae și Echioideae. Flora României cuprinde 74 de specii spontane ce aparțin la 21 de genuri:
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
subclasă fac parte ordinele: "Trochodendrales", "Hamamelidales", "Urticales" ("Morales"), "Cassuarinales", "Fagales", "Myricales", "Juglandales". Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu flori (de obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de munte) are samara subsesilă și îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este o drupă. "C. glabrata" Stev. (sîmbovină) crește pe coaste scheletice, în Dobrogea; "C. australis" L., pe stîncării, în partea sud-vestică a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă, cu înveliș cărnos provenit prin îngroșarea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă, cu înveliș cărnos provenit prin îngroșarea perigonului, întreaga inflorescență alcătuind un fruct multiplu, numit soroză (dudă, agudă). Frunzele de "M. alba" L. și "M. nigra" L. reprezintă furajul de bază pentru hrănirea viermilor de mătase. Genul " Ficus" cuprinde specii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
au un perigon sepaloid și 3-40 stamine. Florile femele sunt solitare sau dispuse cîte 2-5, situate terminal pe lujeri din anul respectiv și au 2-4 tepale verzi, ovar infer cu două stigmate papiloase, groase. Polenizarea este anemofilă. Fructul este o drupă parțial dehiscentă (la Juglans) sau o achenă aripată (la Pterocarya, Carya). În România, "Juglans regia" L. crește subspontan sau cultivat. Este un arbore apreciat pentru semințele sale comestibile și pentru lemnul cu duramen negru, foarte căutat în industria mobilei. Frunzele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă. Floarea este ciclică, pentameră, dialisepală și dialipetală. Numărul mare de stamine și carpele (dar multiplu la 5) relevă o descendență filogenetică din Policarpigenae. Fructele sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
carpelă; totodată este 1-5 locular, cu 1 sau numeroase ovule anatrope. Poziția gineceului în floare este diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă la formarea fructului. Androceul este format din 20-30 stamine, iar gineceul este redus la o singură carpelă. Fructul este o drupă care prezintă: exocarpul subțire, pielos; mezocarpul cămos și zemos; endocarp pietros, sclerificat, închizînd în interior o sămînță. Genul Prunus este reprezentat prin numeroase specii spontane și cultivate, cu frunze simple și flori pedicelate, grupate cîte 1-6. P. spinosa L. (porumbar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Denumirea sa populară este corelată cu fenofaza de înflorire, legată de creșterea temperaturii solului, care permite semănatul porumbului. Genul Cerasus are flori mai mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
folosește în hiperaciditate, în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. Plante cu frunze alterne sau opuse, cu flori bisexuate actinomorfe (rar zigomorfe), răspândite mai ales în zona tropicală și subtropicală, puține în regiunile temperate. Fructul este o capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine și gineceu inferior. Fructele sunt bace, drupe, capsule sau achene. Myrtus communis
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Fructul este o capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine și gineceu inferior. Fructele sunt bace, drupe, capsule sau achene. Myrtus communis L. (mirtul) este un arbust mediteranean, sempervirescent, cu fructul o bacă comestibilă. Frunzele au utilizări medicinale deoarece conțin ulei eteric cu proprietați aromatizante și tonice, vermifuge, pentru boli ale vezicei urinare și ale aparatului respirator
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
recomandă pentru ulcere varicoase. Arbori sau arbuști acoperiți cu peri caracteristici (stelați sau solzoși). Frunzele sunt întregi, lanceolate, iar florile sunt axilare, bisexuate sau unisexuate, cu perigon. Receptaculul este tubulos și închide ovarul, participând la formarea fructului asemănător cu o drupă. Hippophae rhamnoides L. (cătina albă) este un arbust spinos, frecvent de-a lungul apelor, pe coaste pietroase, mai ales pe formațiuni geologice salifere. Este specie pionieră, cu rol foarte important în combaterea eroziunilor și alunecărilor de teren și favorizează procesul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt libere sau unite, petalele sunt libere (pe tipul 4 sau 5), stamine 8-10, iar gineceul din 3-5 carpele libere la bază dar unite prin stilele lor. La baza ovarului se află un disc nectarifer intrastaminal, subovarian. Fructul este bacă, drupă, samară, hesperidă, capsulă sau schizocarp (mericarpic). Dictamnus albus L. (frăsinel) are rizomi și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]